Autostrada dacilor: Arheologii au descoperit cea mai veche aşezare dacică din nord-vestul României

După 8 ani de săpături pe traseul viitoarei Autostrăzi Transilvania, arheologii orădeni au făcut cea mai importantă descoperire tocmai în ultimul loc în care mai puteau găsi ceva. La Biharia au săpat după metoda punct ochit-punct lovit. Căci, pentru prima oară, aici s-a folosit cea mai modernă metodă de prospecţiune - magnetometria, un fel de "radiografie" a subsolului.

Aşa s-au găsit urmele celei mai vechi civilizaţii dacice din Ţara Crişanei, de acum 2.600 de ani. Istoricii spun că descoperirea e extrem de valoroasă, dovedind că dacii, strămoşii neamului românesc, au trăit în spaţiul transilvan încă din preistorie.

Opt ani de săpături

Conform Legii 378/2001, privind protecţia patrimoniului arheologic, la fel ca pentru orice construcţie, lucrările la autostradă nu puteau avea loc fără aşa-numita descărcare de sarcină arheologică pe care trebuie s-o dea constructorului specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor, după scoaterea la lumină a tuturor eventualelor vestigii îngropate în pământ.

Primele prospecţiuni pentru tronsonul bihorean de autostradă au început în 2003, iar un an mai târziu arheologii au deschis primele şantiere în zonele unde, pe baza experienţelor anterioare, se bănuia că există urme ale vechilor civilizaţii. De atunci şi până în prezent s-a lucrat la descărcarea de sarcină arheologică în satele Margine, Poiana, Abram, Sălard, Fegernic şi Cauaceu. Doar şantierul din Biharia a fost amânat 8 ani, din cauza lipsei banilor, săpăturile începând în aprilie şi fiind încheiate acum o lună.

Dacii din porumb

Pentru prima oară, la Biharia s-a folosit prospecţiunea geofizică, cea mai modernă metodă de cercetare. "Am utilizat magnetometre, cu care putem «radiografia» subsolul, găsind cu precizie locul şi dimensiunea vestigiilor îngropate - locuinţe, vetre de foc, unelte, arme, vase şi chiar rămăşiţe umane", spune arheologul Sorin Bulzan (foto), şeful şantierului.

Arheologii au săpat două luni la marginea Bihariei, pe o tarla cu porumb, găsind urmele unor civilizaţii din patru epoci. Prima şi cea mai veche aşezare umană descoperită e din neolitic şi arată că aici au trăit oameni încă de acum 7.000 de ani. A doua descoperire a fost, însă, cea mai importantă. La 2 metri sub pământ s-au găsit două bordeie şi multă ceramică, asemănătoare celei tracice şi despre care s-a crezut, iniţial, că provine din anul 1.200 înainte de Christos. Pe baza studiilor ştiinţifice şi comparând vestigiile cu cele din alte epoci, specialiştii au ajuns la o datare mai exactă, concluzionând că aşezarea a fost populată, de fapt, de un grup de daci timpurii care au trăit acum 2.600 de ani.

"E cea mai veche civilizaţie dacică descoperită până acum în Crişana", spune Bulzan. Din cele două locuinţe au mai fost scoase la lumină scheletul unei femei şi cel mai valoros obiect găsit pe şantierul Autostrăzii: un idol reprezentând o figură feminină, folosit la ritualuri magice de fertilitate, făcut din lut ars şi având o dimensiune de 15x7 cm. După restaurare, piesa va fi prezentată în colecţia obiectelor dacice descoperite sub autostradă, ce va fi expusă după redeschiderea Muzeului. În fine, tot la Biharia, arhelogii au mai descoperit şi locuinţe celtice şi romane, vechi de 1.500-1.700 de ani.

Dovadă de continuitate

Vestigiile descoperite demonstrează că dacii sunt mai "vechi" cu 300 de ani în teritoriul actualei Ţări a Crişanei faţă de ceea ce credeau istoricii până acum. "Urmele cele mai timpurii se credea că sunt cele descoperite în Poiana, datând din anii 250-300 înainte de Christos, dar vestigiile descoperite acum datează din jurul anilor 600 înainte de Christos", explică Bulzan.

Descoperirea este foarte valoroasă, dovedind că civilizaţia dacică s-a dezvoltat în Transilvania încă din preistorie. "Sunt mărturii incontestabile că primii daci au trăit aici mult mai devreme decât se credea şi că şi-au menţinut continuitatea până la formarea poporului român", spune directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac (foto).

Locuinţele nu au putut fi salvate, neavând vreo structură ce putea fi recuperată şi apoi eventual restaurată. Aşa că arheologii au lăsat bordeiele dacilor acolo unde le-au găsit. Peste ele se va turna temelia noii şosele care, iată, în Bihor, s-ar putea numi şi Autostrada dacilor...

Arheologii Muzeului Ţării Crişurilor au săpat pe tot traseul din Bihor al Autostrăzii, pe o lungime totală de 57,45 kilometri, cu lăţimi între 50 şi 70 de metri. În cei 8 ani de săpături au fost descoperite zeci de aşezări începând din epoca eneolitică până în cea medievală timpurie, cu vechimi între 7.500 şi 700 de ani. Cel mai valoros vestigiu găsit e o tabletă din lut ars scrijelit, reprezentând cel mai probabil prima formă de scriere, veche de  acum 7.500 de ani. Piesa a fost descoperită în 2004 de arheologul orădean Gruia Fazecaş la Suplacu de Barcău.

Deşi de regulă constructorii sunt întârziaţi de arheologi, acum aceştia au fost primii care şi-au onorat obligaţiile. "A fost o lucrare de mare amploare, dar am finalizat-o fără probleme", spune Ionică Crişan (foto), coordonatorul MŢC pentru descărcarea arheologică a Autostrăzii. Mai rămâne acum să vedem gata şi şoseaua. Cândva în următorii 2.600 de ani...