Au furat lacul! Sub nasul autorităților, un lac menit să protejeze Oradea de inundații a fost acoperit cu moloz (FOTO)

Privit dinspre digul de la limita parcului recent amenajat de Primărie pe strada Daliei, în cartierul Grigorescu, lacul Adona pare orice, numai lac nu. 

Străjuită de case și sedii de firme, adâncitura acoperită acum de buruieni și arbuști este, de fapt, cel mai mare lac de acumulare al Oradiei. La nevoie, ar putea înmagazina până la 2 milioane de metri cubi de apă dacă Adona, pârâul care o străbate, ar veni „umflat” dinspre Sânmartin și, astfel, ar feri orașul de o inundație. 

Aflat într-o zonă efervescentă din punct de vedere imobiliar, lacul devine tot mai mic de la un an la altul. Recent, comisarii de mediu au descoperit că mii de camioane cu moloz și pământ au fost deversate în acumulare, ca și cum cineva ar vrea s-o înfunde. Pentru că fapta este o infracțiune, au reclamat-o Parchetului, procurorii trebuind acum să afle cine și de ce a pus ochii pe lacul Adona.

Gunoaie la vale

Chiar dacă este o acumulare nepermanentă, adică una care se umple cu apă doar în cazul unor precipitații extreme, Adona este, conform planului de riscuri la inundații din bazinul Crișurilor, în clasa 2 de importanță, la egalitate cu Leșu. Concret, lacul și barajul de la limita administrativă dintre Oradea și Cihei (Sânmartin) sunt esențiale pentru oraș, care altfel ar putea fi inundat de pârâul Adona, aparent inofensiv.  

În ultimele două luni, locatarii din cartierul Grigorescu, care se învecinează cu lacul, au bombardat autoritățile cu reclamații, sesizând că, zilnic, camioane încărcate cu pământ sau moloz trec pe lângă casele lor și golesc încărcătura pe malul stâng al lacului.

Terenurile care se învecinează cu acumularea sunt la o înălțime de câțiva zeci de metri față de lac, astfel că, deversate din camioane, deșeurile o iau la vale, ajungând până în pârâu. Metoda este menită să niveleze terenurile și, implicit, să îngusteze lacul. De altfel, imaginile din satelit demonstrează că în ultimul an suprafețe impresionante ale acestuia au fost umplute cu pământ și resturi din construcții.

V-am spus! 

Fenomenul nu este defel nou. În decembrie 2022, BIHOREANUL (facsimil) a semnalat că lacul se îngustează sub ochii nepăsători ai Administrației Bazinale de Apă Crișuri, după ce un afacerist orădean care deține terenurile de pe malul drept a dirijat în zonă camioane cu cantități enorme de pământ și moloz, tot cu scopul de a umple „hăul”. În replică, bărbatul susținea că habar nu a avut că este într-o zonă de protecție, acuzând ABA că n-a delimitat lacul.

Parcă surprinsă de faptul că are lacul în grijă, ABA a promis atunci că va face măsurători topografice exacte și va delimita zona inundabilă a acumulării, adică suprafața de teren pe care nu se poate interveni. A finalizat măsurătorile abia în luna iulie a acestui an, când a început și să monteze țăruși de delimitare. Prea târziu: pe malul stâng, camioanele și-au făcut deja cale!

Camioane confiscate

În această vară, când au început reclamațiile, orădenii din Grigorescu au fost deranjați inițial de praful ridicat de camioane. „Pe strada noastră au început să circule la începutul verii. Întâi, un camion pe zi, apoi câte 2-3. Am ieșit în stradă și am blocat un camion, pentru că ne-am săturat să inhalăm praful și să ne ferim copiii, ca să nu-i lovească utilajele”, povestește o orădeancă. 

Când oamenii și-au dat seama unde merg camioanele și că „îngroapă” lacul de acumulare, au înțeles că pericolul în care sunt este și mai mare. „Casele noastre sunt primele care vor dispărea la o inundație!”, zice femeia. 

În urma reclamațiilor, polițiștii locali au făcut controale în zonă și au sancționat vinovații pentru depozitarea deșeurilor, adică două firme care dețineau camioanele, Global Industrial SRL și Cezkev Trans SRL. În total, societățile au primit patru amenzi în valoare de 180.000 lei, iar două utilaje au fost confiscate, măsură pe care autoritățile o pot dispune atunci când depistează în flagrant deversări de deșeuri. 

O să „puște”!

În control au mers și comisarii de mediu, care au confirmat că lacul de acumulare este „acoperit” ilegal cu deșeuri din construcții. Pentru că Legea Apelor prevede că modificarea amenajărilor hidrotehnice este infracțiune, sancționată cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, au reclamat faptele Parchetului Oradea. Legea nu permite asemenea intervenții nici măcar când lacurile de acumulare se suprapun terenurilor private, cum e cazul aici. 

Potrivit directorului ABA Crișuri, Pásztor Sándor (foto), fenomenul este greu de oprit, pentru că proprietarii de terenuri au pretenția să-și niveleze pământurile. „Oamenii nu se opresc și tot deversează pământ și deșeuri. 30% din cuneta lacului (n.r. - secțiunea de curgere) este deja înfundată. La o ploaie imensă, barajul va deversa, Adona va intra în secțiunea întubată din zona Nufărul și atunci va fi sfârșitul. O să «puște» întubarea și va inunda cartierul”, prevestește Pásztor.

De ce ABA nu a acționat preventiv, delimitând lacul și notând imposibilitatea utilizării terenurilor în alt scop decât agricol în colile funciare, Pásztor nu spune. Faptul că zona este asaltată nu ar trebui să fie deloc de mirare: aici, un metru pătrat de pământ ajunge și la 100 de euro.

Case „pe șest”

În controalele comune făcute în ultimele două luni de ABA, Garda de Mediu și Poliția Locală, s-au identificat în total 35 de parcele de teren pe care s-au depozitat deșeuri.

Mai grav e că autoritățile au depistat și case deja ridicate în zona de protecție a lacului. E vorba de 15 case construite pe teritoriul Oradiei, chiar lângă digul lacului de acumulare, și alte 13 case pe teritoriul comunei Sânmartin, aflate aproape pe malul pârâului Adona. Toate au avut autorizație de construire, dar nu și aviz din partea ABA Crișuri, care le-ar fi putut bloca.

De ce autoritățile locale nu au solicitat proprietarilor de terenuri să obțină actul de reglementare de la ABA se poate doar bănui: ori ignoranță, ori scăpare „stimulată” cu șpăgi. „Ca să construiești un gard la un teren, Primăria îți cere numeroase avize, inclusiv de la ANIF. Nu cred că Primăria a uitat pur și simplu să le impună proprietarilor să obțină avizul ABA”, zice un locuitor din Grigorescu. Bineînțeles, nici ABA, o instituție căzută pradă corupției și nepotismelor, n-a văzut, ani la rând, că pe tarlaua ei apar ilegal case.

Pare evident, așadar, că singurii care mai pot lămuri tainele „îngropării” Adonei și, mai ales, să identifice vinovații sunt procurorii...

ACUZE ȘI SCUZE
Lupta cu interesele imobiliare

Multe dintre deșeurile depistate de autorități în lacul Adona sunt pe terenuri deținute de omul de afaceri Daniel Hava, patronul Olimp Impex, firmă specializată în producția de țiglă metalică. Locatarii din Grigorescu spun că acesta i-a amenințat în mai multe rânduri, cerându-le să nu mai facă sesizări. „Ne-a făcut plângere că am blocat accesul camioanelor la terenurile lui, ceea ce nu este adevărat. Hava este un om cu influență, nu ca noi. Ne-a și spus că, oricât o să ne opunem, el tot va construi aici 100 de case”, zice una dintre reclamante.

Hava neagă că ar fi comandat deșeuri pe terenurile sale, zicând că a dus doar pământ, și nu ca să îngusteze lacul. „Am comandat camioane cu pământ scos de pe șantierele de drumuri, dar numai pentru că, pe o parte, terenul meu era mai jos decât cel vecin și stătea apa. Altceva n-am făcut”, pretinde omul de afaceri.

Îl nemulțumește, însă, că autoritățile au făcut controale în zonă și au intrat chiar și pe parcelele lui, pe care acum le folosește în scop agricol, dar recunoaște că ar vrea să le transforme în zone rezidențiale. „Nu mai suntem înainte de 1989, să intre toți cum vor pe o proprietate privată. Trebuia să mă cheme și pe mine, dar nu m-au chemat. Am avocați care să-mi reprezinte interesele, probabil voi cere și despăgubiri”, spune Hava.