Au dat mână cu mână, în Piaţa Unirii: Sute de oameni, la festivităţile de 24 ianuarie, în Oradea (FOTO / VIDEO)

Sute de persoane, circa o mie după estimările jandarmilor, au ieşit, marţi, din case, pentru a lua parte la festivităţile organizate cu ocazia Micii Uniri, la statuia voievodului Mihai Viteazul, din Piaţa Unirii din Oradea.

La ora 12, platoul era plin ochi de oameni de toate vârstele, de la bunici şi părinţi până la copii de-o şchioapă îmbrăcaţi în straie naţionale, cu steaguri în mâini şi cocarde în piept. Cu toţii au stat cuminţi până când un sobor de preoţi din structurile de apărare şi ordine publică a ţinut slujba de Te Deum.

Primul discurs a aparţinut prefectului Claudiu Pop. "Aniversăm un moment istoric, ce marchează debutul înfăptuirii statului unitar român. Mica Unire, cum este denumită în istoria noastră, reprezintă de fapt unirea Ţării Româneşti cu Moldova, în anul 1859, la scurt timp după ce Alexandru Ioan Cuza devine domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti. Realizată la data de 24 ianuarie, Mica Unire constituie un act politic, care stă la baza formării statului naţional unitar român şi care şi-a atins scopul în 1918", a reamintit Claudiu Pop.

Prefectul a enumerat şi cele mai semificative realizări ale domnitorului Cuza, în special eforturile făcute de acesta pentru recunoaşterea unirii depline, formarea primului guvern unic, respectiv al primului parlament.

A urmat profesorul universitar Mircea Brie, care a vorbit, de asemenea, despre însemnătatea zilei de 24 ianuarie şi care a îndemnat auditoriul să îi elogieze pe cei care, de-a lungul timpului, au făcut posibilă Unirea. "A fost un proces început cu mult timp în urmă", a spus Brie, amintind, între altele, de momentul de la 1600, când cele două principate se uneau întâia oară sub Mihai Viteazul.

"Nu putem să uităm momentul înfăptuirii unităţii de către voievodul Mihai, cel pe care Bălcescu, unul dintre cei care au luptat pentru unitatea românilor, l-a elogiat atât de mult", a spus profesorul, amintind de românii plecaţi în străinătate şi îndemnând liderii politici "să fie moderaţi, să înveţe să îi unească pe toţi românii, indiferent care este religia şi etnia lor".

Seria momentelor artistice a fost deschisă de Corul veteranilor "General Moşoiu" din Oradea (video), urmat de solista Silvana Brişcan, respectiv de un grup de copii din cadrul Fundaţiei Rock Filarmonica Oradea şi mai apoi de reprezentanţii detaşamentului de elevi voluntari din Oradea.

Oficialităţile, între care prefectul Claudiu Pop, vicepreședintele CJ, Ioan Mang, primarul Ilie Bolojan cu viceprimarii Mircea Mălan și Florin Birta, șeful Poliției Bihor, comisarul șef Adrian Bucur, au depus, apoi, coroane la statuia voievodului Mihai Viteazul. Cea mai numeroasă a fost delegaţia PSD, formată din aproximativ 40 de persoane, aplaudată de o parte din public.

Festivităţile din Piaţa Unirii s-au încheiat cu defilarea detaşamentului de onoare, urmată de Hora Unirii, în care s-au prins, alături de artiștii Ansamblului profesionist Crişana, toţi cei care mai rămăseseră în piaţă. Au fost, de fapt, mai multe hore, care au umplut platoul din centrul Oradiei.

Manifestările s-au mutat, apoi, pe strada Vasile Alecsandri, în zona intrării în pasajul Vulturul Negru (foto). Cam 200 de orădeni au luat parte la dezvelirea plăcii comemorative a lui Avram Iancu, pe clădirea Teatrului Arcadia, unde acesta a înnoptat în 8-9 februarie 1850, în drum spre Viena.

"Astăzi, aici, se aşează o carte de identitate. Cartea de identitate arată unul din primele momente în care Avram Iancu a pus jos spada. El a fost avocatul ce a apărat cu spada în mână cauza românismului. Înţelegând că este nevoie să apere cu argumente avocăţeşti, a plecat la Viena cu căruţa, iar în 8-9 februarie, a fost găzduit în această casă, numită atunci Hanul La Pomul Verde, unde a fost primit cu un entuziasm extraordinar de către autorităţi şi popor", a spus Grigore Bartoş, preşedintele Societăţii Cultural Patriotice Avram Iancu, din Oradea, organizatorul evenimentului.

Monumentul, a cărui inaugurare a fost planificată încă în 2015, a fost sculptat de artistul Corneliu Durgheu, care le-a explicat celor prezenţi că a realizat sculptura în urmă cu aproximativ 35 de ani şi a spus că autorităţile ar trebui să se preocupe să amplaseze asemenea figuri în toate localităţile din Bihor.

La final, un grup de elevi de la Şcoala Avram Iancu din Oradea au oferit un moment artistic. Un moment cu totul special a fost când o fetiţă a cântat "Sus, sus, sus la munte sus", stârnind ropote de aplauze din partea celor prezenţi.

Festivităţile s-au încheiat cu defilarea detaşamentului de onoare, pe Marşul lui Iancu.

Manifestările publice de marţi celebrează Unirea Principatelor Române, sau Mica Unire, de la 24 ianuarie, 1859, când Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor mai întâi în Moldova (în 5 ianuarie) şi apoi şi în Ţara Românească (în 24 ianuarie). În cei 7 ani de domnie, Cuza a dus o activitate politică şi diplomatică intensă pentru recunoaşterea unirii Principatelor Române, care s-a şi realizat oficial în 1862, adoptând numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu o singură adunare şi un singur guvern.