Până în anul 2030, în gropile de gunoaie din România vor mai putea ajunge doar 10% din deşeurile pe care le aruncă cetăţenii, după cum prevede o recentă Ordonanţă a Guvernului. Asta înseamnă că şi orădenii, chiar dacă au experienţă în colectarea separată, vor trebui să-şi îmbunătăţească obiceiurile.
Pentru a stimula locuitorii oraşului să separe resturile biodegradabile, Primăria şi RER Vest le împarte tuturor coşuri de culoare maro dedicate colectării acestora în interiorul locuinţelor.
Ţinte noi de reciclare
Ministrul Mediului, Tánczos Bárna (foto), a anunţat miercurea trecută, după şedinţa de Guvern, că au fost aprobate două Ordonanţe ce impun restricţii privind eliminarea resturilor prin depozitare. "Politica UE este clară în toate domeniile, indiferent de industrie sau deşeuri municipale, se doreşte reducerea cantităţilor depozitate şi creşterea procentului de reciclare sau de valorificare energetică. Cele două acte normative, pe lângă faptul că vin cu schimbări majore în gestionarea deşeurilor (sisteme informatice pentru trasabilitatea resturilor puse pe piaţă), vin cu aceste ţinte ambiţioase la nivelul Uniunii. Cea mai importantă ţintă pentru 2030 este de 10% depozitare din totalul de deşeuri municipale colectate", a declarat oficialul.
Până la finalul săptămânii trecute, actele normative nu au fost publicate, aşa că detaliile sunt deocamdată necunoscute. Cel mai probabil, oraşele şi comunele care nu vor respecta ţinta de 10% vor fi amendate, iar obiectivul poate fi atins doar prin valorificarea resturilor, fie că este vorba de reciclare sau compostare.
Plăteşti cât arunci
În acest an, Oradea a implementat colectarea separată în patru fracţii tocmai pentru a se apropia de ţintele de colectare separată, de 60% pentru 2021. Toţi locuitorii trebuie să separe deşeurile reciclabile (flacoane, pungi, cutii de iaurt sau lapte, folii şi orice alte ambalaje din plastic, metal, hârtie şi carton, colectate în saci sau pubele galbene) de cele biodegradabile (coji de fructe, legume, ouă, pâine, zaţ de cafea, resturi alimentare, oase, frunze etc., care se aruncă în pubelele maro). De asemenea, şi sticlele se depun separat (pubele verzi), iar mizeriile care rămân intră în categoria deşeurilor reziduale (pubela neagră).
Aşa cum se ştie, regulile au fost cu greu acceptate de orădeni, mai ales că au venit la pachet cu un nou sistem de tarifare: plăteşti cât arunci. Cu cât abandonează în pubelele negre şi implicit trimit la haldă mai puţine deşeuri reziduale, cu atât mai mici vor fi facturile tuturor cetăţenilor. Cine nu sortează corect va fi bun de plată...
Coşuri noi
În timp ce la casele din oraş sistemul a intrat în linie dreaptă, la blocuri încă este într-o perioadă de tranziţie. Până la sfârşitul acestui an, orădenii care stau în condomenii vor continua să plătească un cost lunar fix pentru colectarea deşeurilor, dar din 2022 vor ajunge şi ei, precum concitadinii de la case, să achite facturi diferite de la o lună la alta, în funcţie de volumul de resturi aruncate în fiecare pubelă sau container.
Pentru a-i ajuta să se obişnuiască cu noile reguli, Primăria şi RER Vest au cumpărat pentru toţi orădenii găleţi maro, de mici dimensiuni, pe care să le ţină în case, pentru colectarea biodeşeurilor. La case, coşurile au fost deja distribuite, în timp ce la blocuri împărţirea lor a început săptămâna trecută. În total, echipele RER Vest vor distribui 55.000 de recipiente, câte unul pentru fiecare apartament, acţiune care se va încheia la finalul lunii septembrie.
Unde ajung cojile
Găleţile maro, cu un volum de 10 litri, pot fi ţinute de orădeni oriunde doresc, dar important este ca în ele să ajungă doar resturi biodegradabile, care apoi vor fi golite în pubelele maro din jurul blocurilor. Cetăţenii pot să arunce cojile şi resturile alimentare direct în coşuri sau în saci, cu condiţia ca aceştia să fie la rândul lor biodegradabili, fie din hârtie, fie dintr-un material recomandat pentru compostare.
De la orădeni, deşeurile vegetale ajung la depozitul din Episcopia, administrat de Eco Bihor, unde sunt tocate şi maturate, astfel încât să devină îngrăşământ vegetal. O formă de valorificare foarte importantă, deoarece biodeşeurile reprezintă o mare parte din mizeriile aruncate într-o gospodărie. Cu cât mai multe coji devin compost, cu atât mai puţine gunoaie ajung la haldă...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.