Acum câţiva ani făceam haz de o directoare maghiară de şcoală care hotărâse ca elevii români să nu folosească toaleta colegilor unguri. Nu m-am scandalizat prea tare, fiindcă specimene de acest gen există în toate naţiile. Dar o mai ţineţi minte pe primăriţa din Biharia, care a decis să iasă din proiectul Aparegio pe motiv că preţul apei va creşte foarte mult?
Ei bine, se pare că dacă din apă beau numai ungurii, nu mai contează preţul. 22 de comune, toate sub controlul UDMR, au decis să facă un fel de Aparegio mai mic şi mai ţărănesc, aparent pentru ca separarea etnică să se extindă şi mai mult.
Concurenţa cu Aparegio e benefică, doar că, la densitatea slabă de locuitori din zona vizată, preţul apei va fi mult mai mare, iar proiectul în sine, destul de complex, va fi greu de gestionat, căci ambiţia politicienilor unguri nu ţine loc de profesionialism.
Miza mare este, însă, alta. E vorba ca prin acest proiect să se pună mâna pe fonduri europene de Mediu. Şi cum UDMR e mai mereu la guvernare, iar Ministerul Mediului le place foarte mult, construcţia financiară poate rodi.
Sunt convins că pe vicele Sanyi Kiss îl doare în bască dacă ţăranii din satele cuprinse în proiect beau apă bună sau cu mormoloci. Dar fonduri de 50 milioane de euro, dirijate spre firmele de casă, ar fi mană cerească. Sigur, lucrările vor fi licitate. Doar că băieţii de la UDMR au dovedit şi cu alte ocazii că ştiu să organizeze atât de bine licitaţiile, încât mereu câştigă cine trebuie...
Citiţi pe această temă şi articolul "Autonomie la robinet: Şefii UDMR Bihor separă pe criterii etnice până şi serviciile de apă şi canalizare"
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.