La începutul anului, imagini şocante cu câini spânzuraţi într-o groapă din satul Berechiu i-au intrigat pe mulţi bihoreni, dezamăgiţi de cruzimea de care au dat dovadă semeni de-ai lor. Pentru Antonia Kertesz, cea care a găsit patrupedele şi care a salvat şi alţi câini din aceeaşi "groapă a morţii", a fost o dovadă în plus că oamenii nu merită iubirea necondiţionată a animalelor.
De 11 ani, Antonia adună câini abandonaţi pe străzile şi uliţele din Bihor şi îi îngrijeşte în adăpostul pe care l-a înfiinţat la marginea Salontei, cu sprijinul Primăriei. Convinsă că menirea ei în viaţă este să salveze cât mai multe animale, femeia s-a mutat, împreună cu fiica ei, în mijlocul adăpostului, ca să fie non-stop alături de căţei...
Vis de copil
Când se gândeşte la copilăria ei, Antonia Kertesz (44 de ani) îşi aminteşte cât de fericită era când mergea la "Mőmi", sora bunicii ei, şi de îndată ce deschidea uşa apartamentului aflat într-un bloc din cartierul orădean Rogerius, cel puţin zece căţei săreau bucuroşi să o întâmpine. "Era o mare iubitoare de animale, lua acasă orice câine găsit pe stradă. Se bătea cu hingherii, la propriu, am văzut-o eu!", rememorează nepoata.
Încă de-atunci, Antonia le-a spus bunicii şi mătuşii că, după ce va creşte, va avea propriul adăpost, unde câinii abandonaţi vor găsi grija şi dragostea de care au nevoie. "Aveam 8 ani când m-am băgat prima oară într-un tomberon, după doi căţei. Aşa am crescut, salvând animale".
Serviciu public
În 2009, Antonia lucra ca director regional pentru o fabrică de dulciuri din Ungaria, responsabilă de vânzările în şase judeţe din România, şi făcea voluntariat la adăpostul SOS Dogs din Oradea, când a decis că este momentul să îşi înfiinţeze propriul adăpost. "Englezul care finanţa adăpostul mi-a spus că mă ajută cu hrana şi tratamentele pentru căţei, iar Primăria Salonta mi-a concesionat un teren, cu utilităţi şi trei ţarcuri amenajate. Acum am 30", zice orădeanca.
Şi-a dat demisia de la job, a înfiinţat adăpostul "Antonia Save Animals" şi a încheiat un contract cu Primăria Salonta, obligându-se să preia câinii fără stăpân de pe străzile oraşului. La schimb, Primăria i-a garantat că nu va înfiinţa propriul serviciu de ecarisaj, cu hingheri care să captureze şi să eutanasieze câinii. "Tot ce-mi doresc este să pot salva cât mai mulţi", spune ea.
Aşa mamă, aşa fiică
Antonia a construit în adăpost o clădire care trebuia să devină clinică veterinară, cu tot cu sală de operaţii, salon pentru recuperarea pacienţilor şi cabine de duş. Între timp, englezul şi-a retras sprijinul, iar femeia a fost nevoită să strângă donaţii pentru hrana şi tratamentele câinilor. "Singurele finanţări pe care le am sunt din proiecte câştigate la Primăria Salonta şi din donaţii primite de la oameni din ţară şi din străinătate". Tot din donaţii, a reuşit să amenajeze şi clădirea, dar n-a putut să o transforme în clinică veterinară, pentru că n-a găsit un medic dornic să lucreze acolo.
A oferit clădirea clinicii ca locuinţă pentru un îngrijitor al adăpostului, dar fără succes. "Am vrut să angajez o persoană, cu salariu minim şi cazare, să mă ajute cu căţeii, însă n-am găsit pe nimeni. Aşa că ne-am mutat noi aici", spune femeia.
Mamă singură, Antonia locuieşte în adăpost împreună cu fiica ei, Amira, în vârstă de 9 ani. "Avem o casă două străzi mai încolo, dar e mai uşor dacă suntem aici. Sunt peste 200 de căţei în adăpost, dar şi raţe, găini, oi... Mereu e ceva de făcut. Iar Amira e mai nebună după câini decât sunt eu".
Salvaţi de străini
Antonia adună câini vagabonzi nu doar din Salonta, ci din tot judeţul, ba chiar şi din ţară, când a fost nevoie. Pe toţi îi duce la veterinar, îi deparazitează, îi sterilizează şi apoi încearcă să le găsească o familie, misiune care a devenit tot mai dificilă. Bihorenii preferă să cumpere un câine, în loc să adopte, chiar dacă şi în adăpost sunt câini de rasă. Mai grav este că mulţi dintre câinii cumpăraţi sunt abandonaţi pe străzi un an sau doi mai târziu...
În schimb, sute de câini din adăpostul Antoniei duc o viaţă bună în Belgia, unde au fost adoptaţi cu ajutorul unei asociaţii cu care voluntara colaborează. "Eu postez poze cu câinii, iar cei de la asociaţie verifică persoana care vrea să adopte. Merg la ea acasă, discută cu familia, iar dacă totul e OK, mă anunţă şi trimit câinele. Adoptatorul plăteşte paşaportul şi drumul", explică bihoreanca.
Groapa morţii
Mai mult decât dezinteresul faţă de adopţii, pe Antonia o deranjează cruzimea pe care mulţi dintre semeni o au faţă de animale. La începutul anului, ea a fost cea care a deconspirat "groapa morţii" din Berechiu, un bazin abandonat în care localnicii spânzuraseră trei câini şi de unde tot ea a scos un al patrulea, bătut crunt, până când un ochi i-a sărit din orbită.
A botezat căţeluşa Dora (foto) şi a dus-o urgent la veterinar, unde a fost operată de mai multe ori, având mai multe fracturi la lăbuţe. "Acum e bine, dar va avea nevoie de recuperare. Va fi vaccinată, sterilizată şi promovată pentru adopţie, dar cu şanse 1%", zice Antonia, constatând, din experienţă, că animăluţele de culoare neagră, cum e Dora, sunt cel mai rar adoptate.
Singura ei bucurie este că făptaşii, doi bărbaţi din comuna Sânnicolau Român, unul de 69 de ani şi altul de 20, au fost prinşi şi sunt cercetaţi penal. "Mi-a spus un poliţist că nici unul nu regretă deloc, nici nu înţeleg de ce se face atâta tam-tam pe seama lor".
Cruzime inexplicabilă
Antonia urmărea "groapa morţii" de vreo 6 ani, ştiind că acolo localnicii erau obişnuiţi să arunce orice nu mai foloseau. "Nişte pescari mi-au spus de ea şi o dată pe săptămână mergeam acolo, să văd dacă nu mai e aruncat vreun câine. Foarte des, găseam", povesteşte ea.
Degeaba a reclamat situaţia Primăriei şi Poliţiei din comună, că nimeni n-a luat măsuri, până când femeia a postat imaginile şocante cu câinii spânzuraţi pe internet, iar situaţia a fost semnalată Poliţiei de BIHOREANUL. "Până acum, n-am vrut să pun poze pe Facebook, ca să nu le dau şi altora idei să-şi arunce câinii acolo. Oamenii sunt foarte cruzi, iar în ultimii ani parcă au înnebunit", zice Antonia.
Voluntara nu-şi explică ce plăcere simt cei care maltratează animale. "Niciodată, cei care au bătut sau omorât animale n-au păţit nimic, aşa că au prins curaj. Abia acum se înfiinţează Poliţia Animalelor, sper că măcar asta va schimba ceva", nădăjduieşte ea.
Între timp, Antonia promite că îşi va continua misiunea şi va salva cât mai mulţi căţei, ştiind că cei mai buni prieteni ai oamenilor nu şi-au câştigat acest renume degeaba. Aşadar, merită o viaţă pe măsură...
VIN HINGHERII!
Ţinta pe câinii fără stăpân
Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor a anunţat săptămâna trecută că pregăteşte un program judeţean pentru gestionarea câinilor fără stăpân. Concret, Ilie Bolojan vrea să înfiinţeze patru centre zonale de ridicare a câinilor, la Marghita, Salonta, Beiuş şi Aleşd, cu hingheri angajaţi care să captureze câinii de pe străzi şi să-i aducă la Oradea, la adăpostul "Grivei". Aici, dacă nu sunt adoptaţi sau recuperaţi de stăpâni în 14 zile, căţeii sunt eutanasiaţi. Simultan, ar urma să demareze şi o amplă campanie de inventariere, microcipare şi sterilizare a tuturor câinilor cu stăpân din Bihor, pe banii primăriilor.
Pe Antonia Kertesz anunţul a îngrijorat-o, pentru că nu-şi doreşte ca vreun câine abandonat pe străzi să moară. "La Salonta, suntem două adăposturi care culegem câini de pe stradă şi ne facem bine treaba, chiar nu e nevoie de o asemenea măsură", spune femeia. Pe lângă ea, un adăpost similar mai au în oraş soţii Maria şi Ferenc Raksi (foto), prezentaţi şi ei de BIHOREANUL.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.