Alegeri pe furate: Mulți candidați din Bihor vor să rămână sau să devină primari cu ajutorul a mii de flotanţi înregistrați fictiv

Nu numai politicienii sunt traseişti, migrând de la un partid la altul, ci şi votanţii care în prag de alegeri se "mută" din localităţile de domiciliu, dar numai cu actele de identitate şi cu votul, în altele, unde există candidaţi interesaţi de aportul lor electoral, uneori decisiv în raport cu sufragiile localnicilor.

După ce posibilitatea votului multiplu a fost eliminată în 2016, când secţiile de votare au fost dotate cu tablete ce semnalizează orice asemenea tentativă, metoda "Flotantul" a rămas cam singura prin care se mai pot măslui alegerile, iar în Bihor încă este un fenomen, fiind folosită şi la alegerile de duminica aceasta. BIHOREANUL a aflat că peste 4.000 dintre cei 13.000 locuitori ai judeţului care şi-au făcut vize de flotant în ultimele luni sunt votanţi de conjunctură, pe care Poliţia începe să-i depisteze, întocmind câteva prime dosare penale.

Pe ultimă "sută"

Într-o cursă de maraton, un concurent ar fi descalificat dacă arbitrii ar constata că n-a luat startul cu toţi ceilalţi pentru a parcurge cei 42 kilometri, ci a pornit, de pildă, doar de la kilometrul 41. În politică, însă, regulile sunt fentate uşor, iar hoţia descoperită doar întâmplător. Cum legea prevede că la alegerile locale pot vota într-o localitate alegătorii care au acolo fie domiciliul stabil, fie reşedinţa secundară, există politicieni care îşi transferă alegători din alte locuri.

În Bihor, arbitrii jocului electoral s-au ambiţionat, totuşi, anul acesta măcar să reducă frauda prin flotanţi. În iunie, când trebuiau să aibă loc alegerile locale, Prefectura şi Poliţia au avertizat cele 100 de primării asupra eliberării aşa-numitelor adeverinţe de reşedinţă în scop electoral. Legal, vizele de flotant pot fi solicitate de persoane care au domiciliul într-o localitate şi o proprietate în alta, unde vor sta efectiv, dar şi de persoane care vor să locuiască în altă localitate decât cea de domiciliu şi sunt "primite în spaţiu" de proprietarii de aici.

Avertismentul autorităţilor avea în vedere că "în procesele electorale anterioare adeverinţele de reşedinţă au fost eliberate în număr mare fără respectarea tuturor prevederilor legale" (trebuie să se ţină cont inclusiv de Legea locuinţei, ce impune minimum 18 metri pătraţi pentru o persoană), existând chiar şi 70 de "chiriaşi" într-o singură casă, ceea ce în unele localităţi a determinat "atingerea limitei maxime a numărului de buletine de vot disponibile". Pe româneşte, numărul flotanţilor a fost umflat atât de mult încât unele secţii de votare nu au avut suficiente buletine de vot, care se tipăresc într-un tiraj egal cu numărul localnicilor înscrişi pe listele electorale permanente, plus încă 10%, pentru flotanţi (care trebuie înscrişi pe listele electorale cu maximum 45 zile înaintea scrutinului, cu condiţia să fi stat cel puţin 15 zile în locuinţa secundară).

"Luare în spaţiu"

În ciuda avertismentului Prefecturii, în Bihor sunt zeci de localităţi unde au apărut şi în acest an mii de flotanţi electorali, care nu locuiesc la adresele de reşedinţă. Cine are interesul să-i folosească? Fie primarii în funcţie care se tem de concurenţă, fie contracandidaţii decişi să-i înlăture cu orice mijloace.

Asemenea suspiciuni, au explicat BIHOREANULUI surse din cadrul Prefecturii, există în unele comune cu primari PSD care vor să-şi securizeze realegerea (Brusturi, Sâmbăta, Gepiu, Sârbi, Ceica, Săcădat etc.), cu primari liberali pe care contracandidaţii pesedişti vor să-i dea jos cu "străinaşi" (Toboliu, Copăcel şi Hidişelu de Sus), dar şi în localităţi unde primarii PNL nu sunt siguri de câştigarea unor noi mandate şi recurg la asemenea artificii (Vaşcău).

Informaţii despre flotanţii electorali au început să apară cam de o lună. La Săcădat, de pildă, perioada electorală se suprapune cu cea în care RER Vest încheie cu localnicii contracte de colectare a deşeurilor, aşa că un agent al firmei a luat la rând gospodăriile, având surpriza să constate că aceştia ar fi iscălit deja contractele. De fapt, susţine un localnic, o angajată a Primăriei conduse de Aurel Popa (PSD) ar fi cules semnături pentru cu totul altceva: "Profitând că oamenii nu citeau hârtiile, li s-au pus în faţă acorduri de luare în spaţiu a unor persoane care apoi au primit vize de flotant, să-l poată vota pe primar".

Funcţionara acuzată, Alina Lucaciu, de la compartimentul de Mediu, neagă serviciul făcut edilului-şef dornic de al cincilea mandat, susţinând că n-a cules semnături "de la nimeni", în schimb primarul zice că a adunat semnături "pentru gaz". Cât despre flotanţi, Popa susţine că n-are treabă cu ei. "Totdeauna s-au făcut din astea la votări, dar eu n-am adus pe nimeni. Au venit ei care au vrut, că eu nu pot obliga pe nimeni". Cert e că "străinaşii" din Săcădat sunt numeroşi: 234 persoane şi-au făcut flotant în ultimele trei luni, adică aproape 16% faţă de cei 1.478 localnici cu drept de vot.

Mărimea contează

Neobişnuit de mulţi flotanţi, 415, sunt şi în Sârbi (edil PSD, Gavril Herman), deşi zona nu e vreun magnet economic ori rezidenţial. În condiţiile în care comuna are 1.969 de locuitori cu drept de vot, nou-veniţii reprezintă 21% din totalul acestora. Bizar, 16 flotanţi şi-au stabilit reşedinţa în Sarcău, un cătun cu doar 60 de locuitori, unde până şi secţia de votare va funcţiona în bucătăria preotului ortodox, de doar câţiva metri pătraţi.

Un număr suspect de mare de flotanţi a apărut brusc şi în Copăcel (primar PNL, Liviu Gurău): 292, adică 17,5% din cei 1.670 localnici cu drept de vot. "Încă din 2012, la fiecare rând de alegeri pesediştii încearcă să câştige cu flotanţi. De data asta au adus aşa de mulţi că au şanse", se plâng liberalii din comună.

"La grătare"

Suspiciunea că rostul flotanţilor e să voteze anumiţi candidaţi o confirmă şi constatări făcute de poliţişti la reşedinţele unora dintre ei. Vinerea trecută, Poliţia Bihor a anunţat printr-un comunicat întocmirea unor dosare penale pentru proprietarii a trei case din Copăcel, unde au descoperit 37 de flotanţi fictivi, patru orădeni şi doi localnici din satul Surduc. Învinuirea? De vreme ce flotanţii nu locuiesc la cele trei adrese, este vorba de fals în declaraţii, sancţionat cu închisoare între 6 luni - 2 ani sau amendă penală. Şi falşii flotanţi riscă dosare penale, cei care nu au nicio legătură de rudenie cu proprietarii caselor de reşedinţă.

La o casă din satul Surduc oamenii legii au găsit 11 persoane înregistrate în august, deşi în realitate toate au rămas la domiciliile din alte localităţi. În Sărand, la o adresă figurau 13 flotanţi, dar nici unul nu locuia acolo, iar la alta tot 13 persoane, care de fapt stau în localităţile de domiciliu.

La faţa locului, BIHOREANUL a aflat că toate cele trei "gazde" sunt cunoscute ca susţinători PSD, ba într-un caz - cuplul din Surduc - sunt chiar socrii candidatului social-democrat, Silviu Petriţa. "Am primit neamuri care mai vin pe aici la grătare o zi - două", a fost explicaţia socrului pesedistului, Aurel Haiduc (foto).

Stat în stat

BIHOREANUL a aflat că, deşi Prefectura şi Poliţia au încercat să descopere din timp fraudele, n-au reuşit din cauza colaborării "defectuoase" cu o instituţie puţin cunoscută, ce deţine toate informaţiile despre flotanţi: BJABDEP - Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor Bihor, subordonat Direcţiei de resort din Ministerul Afacerilor Interne.

Surse din Prefectură afirmă că prefectul Dumitru Ţiplea (foto) a cerut încă din august situaţia flotanţilor din Bihor, pe adresele de reşedinţă, dar BJABDEP a comunicat doar numărul lor pe oraşe şi comune. "Aşa am aflat că în judeţ avem 13.116 flotanţi şi că în unele comune ponderea lor, raportat la localnici, este foarte mare, putând distorsiona rezultatul alegerilor", spun sursele.

Pe lângă Săcădat, Sârbi şi Copăcel, există mulţi flotanţi în Brusturi (123 la 2.834 localnici, adică 4,34%), la Ceica (229 flotanţi la 2.876 locuitori - 7,96%), la Drăgeşti (209 flotanţi la 1.864 locuitri - 11,2%), la Gepiu (301 flotanţi la 1.720 locuitori - 17,5%), la Sâmbăta (120 la 1.093 locuitori - 11%) ori la Toboliu (174 flotanţi la 1.704 locuitori - 10%).

În Oradea sunt 4.822 flotanţi, justificaţi din motive economice (legate de locurile de muncă) sau şcolare (studenţi şi elevi), neputând influenţa rezultatul alegerilor în condiţiile în care municipiul are 186.872 locuitori cu drept de vot, situaţia fiind similară şi în alte oraşe, precum Marghita ori Salonta.

Cu "intervenţii"

În lipsa adreselor cu flotanţi, încercarea de verificare ar fi echivalat cu căutarea acului în carul cu fân. Prin urmare, Prefectura a repetat solicitarea, cerând BJABDEP să comunice măcar adresele unde figurează mai mult de 10 rezidenţi din alte localităţi, dar tot fără a primi răspunsul.

Abia săptămâna trecută, după insistenţe ale prefectului Dumitru Ţiplea, ministrul de Interne Marcel Vela a dispus ca informaţiile de acest fel să fie furnizate tuturor Inspectoratelor Judeţene de Poliţie şi Prefecturilor, pentru ca flotanţii electorali să poată fi verificaţi.

Conform datelor, în judeţ sunt 18 oraşe şi comune cu adrese unde scriptic există mai mult de 10 "chiriaşi": în Abrămuţ, Borş, Cociuba Mare, Copăcel, Diosig, Holod, Nojorid, Popeşti, Tileagd, Tinca, Tăuteu, Şuncuiuş, Marghita, Oradea, Salonta, Nucet, Vaşcău şi Ştei. În unele cazuri este vorba şi de cămine pentru bătrâni, aşa că în perioada următoare vor fi făcute verificări la celelalte imobile, unde sunt case private, în care teoretic locuiesc peste 4.000 de flotanţi.

Chiar dacă până la alegerile locale au mai rămas doar câteva zile, poate măcar aşa flotanţii electorali se vor gândi de două ori dacă vor vota în "deplasare" sau în localităţile de reşedinţă, alegând primari de-ai lor, nu pentru alţii...

REŢETĂ PSD
Rezultate deformate, dosarele clasate

Deşi în unele comune flotanţii sunt folosiţi şi de alte partide, în majoritatea cazurilor utilizarea lor este apanajul edililor PSD, formaţiune care în trecut practica pe scară largă şi turismul electoral, cărând alegătorii pe la secţiile de votare. În 2016, PNL Bihor a şi sesizat Biroul Electoral Judeţean că în câteva comune controlate de PSD votau sute de proaspăt flotanţi, de pildă la Sâmbăta şi Brusturi (120), Sârbi şi Spinuş (130) ori Gepiu (140).

Un "caz-şcoală" a fost la Sâmbăta, unde pe voturile celor 1.122 localnici s-au bătut în 2012 reprezentanţi ai PSD, PDL, PNL şi PPDD, primarul fiind decis cu o diferenţă de 63 voturi, între care 55 de la flotanţi care nu stăteau în comună. La sesizarea PNL, a fost deschis şi un dosar penal, clasat însă de Parchetul Beiuş pe motiv că flotanţii nu erau obligaţi să locuiască la adresa de reşedinţă cu cel puţin 3 luni înainte de data alegerilor.

După patru ani, în 2016, câştigătorul alegerilor din 2012, Mircea Carţiş, trecut între timp de la PSD la ALDE, şi concurat de o altă candidată PSD, care a şi fost aleasă primăriţă, Mariana Laza, a acuzat-o pe aceasta că în calitate de viceprimăriţă semnase adeverinţe de reşedinţă pentru 170 de flotanţi, toţi din Oradea, reprezentând 14% din totalul localnicilor cu drept de vot, cu ajutorul cărora a şi câştigat alegerile.