Administraţia Bazinală de Apă Crişuri realizează, printr-un proiect european, un "Plan de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor" în bazinul hidrografic Crişuri, în cadrul căruia se vor realiza hărţi de hazard pentru zonele şi localităţile din apropierea cursurilor de apă ale Crişului Repede, Crişului Alb, Crişului Negru şi Barcăului.
Culegerea datelor în teren a început în 2011, până în prezent fiind efectuate zboruri în urma cărora s-a obţinut "modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente acestuia" pentru o suprafaţă de 12.546 de kilometri pătraţi, adică pentru 84% din suprafaţa bazinului hidrografic.
"Cu ajutorul acestor imagini, pe care noi le vom prelucra prin metode de calcul, se vor putea vedea cu exactitate zonele inundabile. Aceste hărţi vor influenţa esenţial acordarea de autorizaţii de construcţii de către autorităţile abilitate. În baza acestora se va gândi viitorul în domeniul construcţiilor", a declarat Pasztor Sandor, directorul ABA Crişuri, miercuri, într-o conferinţă de presă, de final de an, la care a participat şi directorul tehnic al instituţiei, Dorel Dume.
Directorul a explicat că în zonele cu pericol mare de inundaţii nu se vor mai acorda autorizaţii de construcţie. "Fiecare instituţie va consulta aceste hărţi înainte de a elibera aceste acte. Este o normativă europeană practicată în alte ţări, iar România şi-a luat angajamentul ca în până 2013 să introducă astfel de sisteme de hărţi de hazard. Noi, pentru bazinul Crişuri, vom termina mai repede, în 2012", a mai afirmat Pasztor Sandor, adăugând totuşi că nu se ştie dacă aceste hărţi vor fi făcute publice sau vor fi folosite doar de autorităţi.
În cadrul proiectului, pe lângă zborurile aeropurtate, se realizează şi lucrări de teren, care constau în realizarea de date topografice şi care au ca rezultat editarea de hărţi în format geospaţial, precum şi efectuarea de studii hidraulice şi hidrologice pe bazinul Crişuri.
Proiectul în valoare totală de 3.526.793 de lei cu TVA este finanţat în proporţie de 80% din fonduri europene, restul fiind suportat din fonduri de stat.
Pe de altă parte, în cadrul conferinţei de presă, directorul ABA Crişuri a amintit câteva dintre proiectele majore ale instituţiei din anul 2011. Printre acestea se numără amenajarea malurilor Crişului Repede, finalizarea acumulării nepermanente de la Ginta, dar şi începerea lucrărilor pe întubare ale râurilor Adona şi Crişul Mic. Totodată, ABA Crişuri a obţinut de la Ministerul Mediului finanţarea, în valoare de peste 13 milioane de euro, pentru efectuarea de reparaţii capitale la Barajul Leşu.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.