Marți, în ultima ședință a plenului Camerei Deputaților din acest mandat, a fost votat noul Cod Silvic, care introduce măsuri pentru protejarea pădurilor, combaterea tăierilor ilegale și digitalizarea sistemului de supraveghere a exploatațiilor forestiere.
Printre măsurile cuprinse în actul normativ se numără înființarea unui Registru Forestier Național pentru evidența exploatațiilor, confiscarea vehiculelor cu care se transportă lemne tăiate ilegal ori împădurirea terenurilor părăginite, chiar fără acordul proprietarilor.
Totodată, legea prevede clar că accesul cetățenilor în păduri este neîngrădit, pentru plimbări, indiferent de forma de proprietate a fondului forestier.
Noul Cod Silvic introduce reglementări și pentru conservarea suprafețelor forestiere esențiale pentru biodiversitate.
Furt fără prag
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat marţi că adoptarea în Parlament a Codului silvic este „o mare realizare” și a menționat între modificările cele mai importante accesul liber în pădurile din România şi micşorarea pragului pentru confiscarea mijloacele de transport în cazul transportului lemnelor fără documentele specifice.
„Dintre cele mai importante lucruri pe care Codul silvic le clarifică, aş enumera accesul liber în pădurile din România – o temă intens dezbătută în spaţiul public şi scrie acum negru pe alb că accesul este liber, este nerestricţionat pentru toţi cetăţenii români, indiferent de forma de proprietate publică sau privată a pădurii. Suntem liberi să mergem să ne plimbăm în pădure şi să ne bucurăm de natură. Aş mai adăuga faptul că am reuşit să micşorăm pragul pentru care vom confisca mijloacele de transport. Acest prag era de 10 metri cubi în vechiul Cod silvic şi de prea multe ori constatam că hoţii de lemne fură cu doar 9 metri cubi sau 9,9 metri cubi. În actualul Cod silvic nu doar că am micşorat limita la 5 metri cubi, avem şi un prag de 20% şi, în măsura în care hoţii fură şi mai puţin dar, adunate, acele transporturi depăşesc greutatea de 5 metri cubi, din nou vom confisca mijlocul de transport”, a spus Fechet.
Interzis la afaceri
Codul Silvic introduce și conflictele de interese pentru silvicultori. „Am instituit pentru prima dată conflictul de interese pentru silvicultori. Nu mai poţi fi şi angajat la un Ocol Silvic şi, în acelaşi timp, să fii patron de firmă care exploatează masă lemnoasă sau să ai printre rudele foarte apropiate astfel de persoane care să deţină firme, companii în acelaşi domeniu de activitate, respectiv a face afaceri cu propria familie în ceea ce priveşte exploatarea de masă lemnoasă, transportul acesteia sau alte domenii similare”, a mai spus Fechet.
El a explicat că în noul cod au fost introduse şi prevederi referitoare la pădurile abandonate de proprietari: „Sunt sute de mii de hectare de terenuri în România care au fost păduri odinioară, au fost rase, iar astăzi acele terenuri sunt abandonate. Cred că în fiecare judeţ mai există astfel de situaţii. (…) Toate acele terenuri vor fi împăturite, chiar în lipsa acceptului proprietarului, de către statul român şi tot statul se va îngriji ca acele suprafeţe să fie îngrijite şi să atingă din nou stadiul de masiv”.
Codul Silvic a fost aprobat cu 245 de voturi „pentru”, 2 voturi „împotrivă” şi 6 abţineri. După adoptarea în Camera Deputaților, care este for decizional, legea urmează să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis pentru a intra în vigoare.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.