Reţeaua UDMR: BIHOREANUL vă dezvăluie „suveica” prin care UDMR îşi alimentează ONG-urile de casă cu bani de la Consiliul Județean

Nicicând n-a fost mai activ şeful Consiliului Judeţean, Pásztor Sándor, ca săptămâna trecută. După ce BIHOREANUL a deconspirat că DNA Oradea investighează felul în care o parte din bugetul judeţului ajunge la ONG-uri de partid, politicianul a pornit o adevărată campanie mediatică pentru a nega orice responsabilitate personală, susţinând că procurorii nu îl vizează pe el, că demersul publicaţiei ar avea o tentă anti-maghiară, ba chiar că dezvăluirile jurnalistice ar fi comandate prin "ordine milităreşti", evitând însă cu desăvârşire orice referire la fapte şi, implicit, explicarea lor.

În ciuda acestei reacţii, BIHOREANUL expune "suveica" prin care finanţările nerambursabile destinate teoretic comunităţii maghiare satisfac în realitate profitori din spatele unor ONG-uri care au ca numitor comun "patronajul" UDMR. O încrengătură de reciprocităţi, în care un grup redus de persoane face solicitările de finanţare şi tot el dă aprobările şi toacă banii, în final ajungând să-şi justifice activităţile "culturale" şi "de tineret" cu facturi de la propriile firme şi cu bonuri de cumpărături de la... supermarket.

Festivalul falsurilor

Articolul "Pásztor la DNA" arăta săptămâna trecută că ancheta DNA a pornit de la nereguli grave constatate de Camera de Conturi Bihor după verificarea prin sondaj a cheltuielilor CJ pe anul 2017, soldate cu prejudicierea bugetului prin "sponsorizarea" unor ONG-uri. Cea mai flagrantă a fost tripla finanţare a Fundaţiei Varadinum în vederea organizării Festum Varadinum, pentru care preşedintele Pasztor Sandor, personal, a alocat 100.000 lei, Direcţia Social Comunitară (DSC), condusă de Fenesi Tibor, a dat alţi 30.000 lei, iar Direcţia de Dezvoltare şi Implementare Proiecte (DDIP), cu Nagy Mate Andras şi Poti Csaba la şefie, încă 13.500 lei. Niciuna din aceste direcţii, preciza Camera de Conturi, nu a conceput "programe şi proiecte de dezvoltare a judeţului" şi "singura lor activitate a constat în alocarea de fonduri" pentru ONG-uri: 1,065 milioane lei - DSC, respectiv 1,370 milioane lei - DDIP.

Deşi legal trebuia aprobată prin Hotărâre de Consiliu Judeţean, finanţarea CJ pentru Fundaţia Varadinum a fost forţată printr-o serie de acte dubioase: pe 5 mai 2017, doi dintre consilierii lui Pasztor, Kralik Lorand şi Szabo Jozsef, făceau un "referat de necesitate" pentru "achiziţie servicii de organizare eveniment" din bugetul pentru "activităţi de turism", dar pe 3 mai şeful CJ încheiase deja cu Fundaţia un "contract de colaborare", iar pe 18 mai un altul, cu SC Festinus SRL Sălard, patronată de fostul şef al Uniunii Studenţilor Maghiari, Debreczeni Sandor, pentru a asigura organizarea contra sumei de 85.000 lei plus TVA.

Pasztor şi ai săi şi-au dat seama abia ulterior că de la dosarul finanţării lipsea chiar prima "piesă", fără de care celelalte nu puteau fi justificate, şi anume cererea prin care Fundaţia să fi solicitat finanţarea. Soluţia a fost "spargerea" registrului electronic de înregistrare a actelor CJ, pentru a antedata solicitarea ONG-ului, care a fost suprascrisă peste o adresă din 10 februarie 2017 a Episcopiei Unitariene privind "suplimentarea personalului neclerical". Există suspiciuni că inclusiv înregistrarea contractului dintre CJ şi Fundaţie a fost suprascrisă pe 3 mai 2017, peste o adresă a Primăriei Săcueni înregistrată în acea zi.

Încă nu e clar când s-au realizat aceste falsuri şi substituiri (dacă în timpul organizării Festivalului sau după controlul Camerei de Conturi), dar o percheziţie informatică va lămuri acest aspect, cum de altfel şi autorii lor vor fi nevoiţi să le explice, măcar pentru a-şi salva pielea. Cert este că principalul beneficiar al "acoperirii de urme" a fost şeful CJ Pasztor Sandor, care a contestat concluziile Camerei la Curtea de Conturi a României, obţinând anularea "amenzii" de 100.000 lei.

Fundaţia UDMR

De ce au recurs, însă, mai-marii CJ la falsuri? Fiindcă s-au trezit sub presiunea evenimentelor. BIHOREANUL a aflat că iniţial Fundaţia Varadinum ceruse o sumă dublă, 201.454 lei, de la Consiliul Local Oradea, care avea să-i aprobe solicitarea doar pentru 20.000 lei şi abia la mijlocul lunii mai, deci după începerea festivalului, programat între 7-21 mai.

Cererea adresată municipalităţii fusese semnată nu doar de preşedinta Fundaţiei, Koncsek Zita (fosta şefă a DGASPC Bihor), ci şi de Wagner Izabella (foto), director de proiect în ONG, dar simultan şi consilier în cabinetul preşedintelui CJ, plus membră în comisia care decidea finanţările date prin DDIP.

Ignorând evidentul conflict de interese al subalternei, Pasztor a aprobat finanţarea Fundaţiei, dar nu de dragul femeii, ci pentru că ONG-ul este o fundaţie de partid în toată puterea cuvântului. "Acţionar", adică membru fondator, e chiar UDMR Bihor, iar Consiliul Director este format din membri UDMR, de la Koncsek Zita şi Pasztor Gabriella (fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, acum director la Şcoala Szacsvay) până la Meleg Vilmos (manager la Filarmonică şi fost candidat UDMR la Senat). În 2017, însuşi preşedintele executiv al UDMR Bihor, deputatul Szabo Odon, a fost curatorul Festum Varadinum.

Cu un an înainte, potrivit Autorităţii Electorale Permanente, Fundaţia Varadinum contribuise cu 36.700 lei la campania UDMR pentru alegerile locale. Altfel spus, între alegeri partidul se îngrijeşte ca ONG-ul să primească bani publici, iar în anii electorali sensul viramentelor se inversează, dinspre fundaţie spre partid. Un alt detaliu important este că, potrivit Registrului Asociaţiilor şi Fundaţiilor, Fundaţia Varadinum a fost reprezentată în 2014, la modificarea actului constitutiv, de juristul Fenesi Tibor, adică tocmai şeful DSC, una din cele două direcţii prin care curg "sponsorizările" din bugetul judeţului.

Festival în festival

Prin cealaltă direcţie, DDIP, au ajuns bani publici şi la alte entităţi implicate în Festum Varadinum. Asociaţia Szigligeti Tanoda (preşedinte Czvikker Katalin) a primit 13.500 lei pentru festivalul "Teatru de primăvară", dar spectacolele acestuia, jucate de trupe din Satu Mare, Debreţin, Bekescsaba, au figurat şi în programul Festum Varadinum.

Potrivit surselor BIHOREANULUI, pentru a justifica o parte din banii de la DDIP, asociaţia a prezentat, între altele, un contract de "transport decoruri" de la SC Thuya Impex LTD SRL, firmă patronată de Bothazy Attila, fratele lui Bothazy Nandor (foto), directorul Monitorului Oficial al CJ şi membru în comisia de finanţări a DDIP, actele fiind avizate nelegal de directorul DSC, Fenesi Tibor, care nu avea ce să caute în "oala" DDIP. Că serviciile pe care le-a prestat firma lui Bothazy au fost fictive, cel puţin în parte, o confirmă chiar Teatrul din Satu Mare, care şi-a plătit singur transportul decorurilor.

Dar n-a fost singura şmecherie pentru a drena banii: Asociaţia Szigligeti Tanoda a pretins, de asemenea, şi că a plătit firmei Andy Taxi transportul unor invitaţi din Bekescsaba la Oradea şi retur în zilele de 16 şi 17 mai, dar a decontat şi cazarea hotelieră a acestora în nopţile de 17/18 mai şi 18/19 mai, adică după ce plecaseră acasă!

Sarabandă în cruciş

De altfel, multe din finanţările acordate prin DDIP şi DSC au fost justificate cu acte dubioase, fapt cunoscut de cei care le-au decis. De ce şi cum a fost posibil? Pentru că trei din membrii comisiei DDIP făceau parte şi din comisia DSC, şi toţi ştiau că beneficiarii erau colegii din UDMR, dintre care unii controlau chiar mai multe ONG-uri.

De exemplu, din Asociaţia Szacvay Egyesulet fac parte Pasztor Gabriella (foto), membră şi în Fundaţia Varadinum, Kecse Gabriella, membră şi în Asociaţia Tanoda, şi Tunyogi Elisabeta Ecaterina, membră şi în Asociaţia Pertinax, toate finanţate cu bani de la judeţ. La înfiinţare, Asociaţia Szacvay a fost reprezentată în instanţă chiar de juristul Bothazy Nandor, directorul Monitorului Oficial al CJ, concomitent şi administrator al SC Gubeur Consult SRL, firma de consultanţă a lui Szabo Odon, şi membru în comisia DDIP de evaluare a proiectelor, alături de colegi precum Wagner Izabella, Răzvan Puia (directorul Cancelariei prefectului Ioan Mihaiu, pus în comisie de şeful PSD Bihor, Ioan Mang, ca reprezentant al CJ), Radu Pavel (numit de vicepreşedintele Traian Bodea), Gabriela Chelmuş, Poti Csaba (director DSC, numit de preşedintele Pasztor Sandor), Emese Mihoc şi Biro Emese (idem).

În mai 2017, comisia DDIP a decis finanţarea Asociaţiei Szacvay pentru proiectele "Valorile locului natal" (4.800 lei), "Pe urmele lui Ady Endre" (4.500 lei), "Festivalul Culturii Maghiare" (3.000 lei), "Anuarul şcolii" (12.000 lei) şi "Zilele Szacsvay" (4.500 lei), în iulie 2017 pentru proiectul "Să învăţăm jucându-ne" (7.000 lei), iar în iunie 2018 pentru proiectele "Pe urmele lui Ady Endre" (5.000 lei), "Festivalul Culturii Maghiare" (6.000 lei) şi "Anuarul Şcolii" (8.000 lei).

Borcanele cu miere

Conform surselor BIHOREANULUI, o parte din sume au fost justificate cu bonuri fiscale de la supermarketuri, de câte 100-150 lei, pentru produse gen ciuperci, orez, zahăr etc. O altă parte, 12.000 lei din proiectul "Anuarul şcolii", a fost "acoperită" cu o factură emisă de SC Prolog SRL, firmă deţinută de Tunyogi Elisabeta, membră a ONG-ului, iar o alta cu o factură eliberată - pentru 43 kilograme miere! - de SC Holian Api SRL, patronată de ginerele femeii, Nytrai Tunyogi Jozsef.

În ciuda unor astfel de "detalii", Asociaţia Szacsvay a primit anul trecut finanţări şi de la DSC, pentru "Bicentenarul Szacsvay" (4.000 lei), "Drumul păcii" (6.000 lei) şi "Managementul activităţilor extracuriculare" (5.000 lei).

Pe de altă parte, în 2017 DDIP a dat bani Asociaţiei Pertinax (prezidată de aceeaşi Tunyogi Ecaterina) pentru proiectul "Aranytoll - Pana de Aur" (8.000 lei), iar în 2018 pentru acelaşi proiect "Aranytoll" (6.000 lei) şi pentru "Iskolas Leszek" (6.000 lei). Tot anul trecut, Asociaţia Pertinax a mai primit de la DSC finanţare şi pentru proiectele "Fenyek es arnyak" (4.000 lei) şi "Gyermekekert" (3.000 lei).

Acte de la soţ

Un alt abonat al banilor daţi prin DDIP în 2017 este Asociaţia Tanoda, ai cărei membri sunt consiliera locală Kecse Gabriella (foto), membră şi în Asociaţia Szacvay, Olah Izabella şi Olah Iuliu, pentru proiectele "Totul ne este drapelul" (6.500 lei), "Soartă de soldat Bakasors" (7.500 lei), "Nyustolo - concurs etnografic" (5.000 lei) şi "Oraşul meu" (7.000 lei), decizia fiind luată de aceeaşi comisie formată din Wagner Izabella, Bothazy Nandor, Răzvan Puia, Radu Pavel, Gabriela Chelmuş şi Poti Csaba (director DDIP).

Suma primită pentru proiectul "Oraşul meu", de exemplu, a fost justificată cu o factură emisă de SC Constalp Team SRL, deţinută de Kecse Attila Istvan, soţul Gabriellei Kecse. După un an, în 2018, Asociaţia Tanoda a primit noi sume de la DDIP, pentru "Concurs etnografic Nyustolo" (5.000 lei) şi "File de istorie" (5.000 lei), iar de la DSC pentru "Relicvele războaielor mondiale" (5.000 lei) şi "Tabără de istorie locală" (5.000 lei, justificaţi tot cu acte de la Constalp Team).

Membră de vază a Asociaţiilor Szacsvay şi Tanoda, Kecse Gabriella a beneficiat în 2017 de bani de la DDIP şi prin Asociaţia Stafirung (din care, de asemenea, face parte), pentru "Şcoala în natură" (6.000 lei), iar în 2018 tot pentru "Şcoala în natură" (5.000 lei), dar şi pentru "Tabără de istorie locală" (5.000 lei, justificaţi cu factură de la firma soţului). În 2018, DSC a contribuit şi ea la finanţarea Asociaţiei Stafirung, pentru proiectele "Artă şi istorie" (4.000 lei) şi "Pedagogia muzeelor" (4.000 lei).

Finanţare pentru director

În 2017, DDIP a finanţat Asociaţia Lupii din Pustă Clanul Ordas, prezidată de Ridi Francisc, pentru proiectul "Cupa Ordas - spectacol medieval şi concurs de tir cu arcul" (6.900 lei), banii fiind justificaţi cu acte de la SC Vridio SRL, patronată de acelaşi Ridi Francisc. Amănuntul n-a oprit comisia DDIP ca în 2018 să-i finanţeze şi proiectul "Retrăieşte istoria - Popoare migratoare între mit şi adevăr" (10.000 lei).

Un alt beneficiar de bani publici, atât prin DDIP, cât şi prin DSC, a fost Nagy Mate Andras (foto), client mai vechi al DNA Oradea, trimis în judecată pentru folosirea de acte false pentru a obţine necuvenit fonduri UE, director al DDIP până în iulie 2017, când a fost înlocuit de Poti Csaba, dar şi membru în comisia de evaluare a proiectelor de la DSC.

Conflictul de interese în care s-a aflat Nagy Mate nu i-a jenat pe subalternii săi să-i ofere în 2017 bani pentru "Festivalul mâncărurilor făcute în cuptor tradiţional" (7.500 lei), iar în 2018 pentru "Festivalul verzei" (5.000 lei), în timp ce DSC i-a finanţat în 2018 proiectul "Colaborare interteritorială pentru membrii comunităţii GAL Bihor de pe lângă frontiera cu Ungaria", al cărei sediu se află la propriul domiciliu din comuna Borş.

De altfel, potrivit declaraţiilor de avere ale soţiei sale, Nagy Mate Eniko, consilier local UDMR şi directoare a şcolii din Borş, în 2017 Nagy Mate Andras a încasat de la GAL Bihor 58.338 lei ca "responsabil de proiect", iar în 2016 a primit 42.000 lei ca "manager proiect". Informaţiile sunt ascunse de CJ Bihor, care nu publică declaraţiile de interese ale angajaţilor contractuali, deşi, după cum se vede, şi aceştia se înfruptă, în diverse forme, din fonduri publice sau comunitare, astfel că ar avea obligaţia, conform legii.

Nagy Mate Andras face parte, în sfârşit, şi din Asociaţia Noniusz, pe care DDIP a finanţat-o anul trecut pentru proiectul "Despre tineri" (2.700 lei), iar DSC pentru proiectul "Metode alternative pentru dezvoltarea personală" (3.000 lei).

La secret

BIHOREANUL a cerut atât verbal, cât şi în scris, explicaţii din partea conducerii judeţului cu privire la finanţarea dubioasă şi prin evidente conficte de interese a ONG-urilor de partid, fără a primi niciun răspuns, ci dimpotrivă, reproşuri prin alte organe de presă că ar promova o campanie anti-maghiară, susţinută de forţe obscure, deşi în centrul atenţiei este doar folosirea abuzivă a banilor publici, pe criterii clientelare.

De la instalarea actualei administraţii judeţene condusă de PSD-UDMR-ALDE, de altfel, ziarul a făcut necontentit solicitări cu privire la transparentizarea achiziţiilor publice, a contractelor şi plăţilor făcute de CJ şi structurile subordonate, a declaraţiilor de avere şi interese, răspunsurile constând în refuzuri, amânări sau informaţii trunchiate.

Opacitatea CJ, care o dublează pe cea a DDIP şi DSC, este oarecum de înţeles: şefii instituţiei nu au niciun interes să facă publice, de exemplu, criteriile de finanţare a fiecărui proiect ori declaraţiile de avere şi de interese ale membrilor comisiilor care aprobă finanţările, tocmai pentru că, după cum se vede, o parte din respectivele persoane se auto-finanţează ele însele din banii publici sau îşi "alimentează" propriii colegi de partid.

Poate că, totuşi, mai-marii CJ vor ieşi din muţenie după noile dezvăluiri ale BIHOREANULUI şi vor răspunde, punctual, opiniei publice de ce au transformat o parte însemnată din bugetul judeţului în "puşculiţă" pentru oamenii de încredere ai UDMR. Mai devreme sau mai târziu vor trebui oricum să dea seama unde-i doare mai tare, în faţa procurorilor anticorupţie...

FINANŢĂRI LA DUBLU
Proiecte private, bani publici

Potrivit Regulamentului disponibil pe site-ul DDIP (cel al DSC nici măcar nu e publicat), între principiile elementare pentru acordarea finanţărilor nerambursabile se numără "excluderea cumulului" (adică interdicţia dublelor finanţări) şi cel al "cofinanţării" (ONG-urile fiind obligate să asigure un aport propriu de minim 10% din valoarea fiecărui proiect).

Nici DDIP şi nici DSC, însă, nu au aplicat aceste principii, chiar dacă ele sunt trecute în contractele de finanţare, neregula fiind constatată şi de auditorii Camerei de Conturi Bihor. Pe 15 mai 2017, de pildă, DSC a alocat 4.000 lei Asociaţiei Pro Rev Egyesulet Vadu Crişului, pentru editarea unei cărţi, ONG-ul declarând o contribuţie proprie de 8.075 lei, deşi în realitate a primit aceşti bani de la DDIP.

DDIP a practicat la rându-i dubla finanţare a unor ONG-uri şi alocarea de fonduri fără a le verifica partea de cofinanţare. La 18 mai 2017, de exemplu, a acordat 10.464 lei Fundaţiei Agape pentru proiectul "Formarea personalului din domeniul social şi educaţional", pentru care cota "proprie" i-a fost furnizată de Primăria Sălard, iar pe 23 mai 2017 a dat 9.600 lei Fundaţiei Diakonia pentru "Dezvoltarea psiho-socială a copiilor defavorizaţi", cofinanţarea fiind alocată însă de Primăria Roşiori.

În ciuda neregulilor flagrante, a gravelor conflicte de interese şi a faptului că niciuna din cele două direcţii nu a elaborat niciun proiect pentru dezvoltarea judeţului, la reorganizarea de anul trecut a Consiliului Judeţean DDIP şi DSC au rămas neatinse, în schimb fiind desfiinţate direcţii strategice, precum Direcţia de Administrare Publică Locală şi Direcţia de Dezvoltare Regională, Programe şi Proiecte cu Finanţare Externă, doar pentru ca şefii acestora, Sarkadi Zoltan şi Horia Carţiş, erau indezirabili, primul pentru că refuza să avizeze de legalitate acte abuzive, iar celălalt pentru "vina" de apartenenţă la PNL.

CONSPIRAŢIONISTUL
Pasztor se dă victima "entităţilor"

Înainte de publicarea articolului "Pasztor la DNA", preşedintele CJ a fost solicitat insistent de BIHOREANUL să se pronunţe asupra bănuielilor că patronează un sistem corupt de finanţare a ONG-urilor UDMR, însă politicianul a refuzat de patru ori invitaţia. În schimb, după apariţia articolului, s-a victimizat prin comunicate manipulatoare trimise cotidianelor Jurnal bihorean şi Bihari Naplo, deplângând ipocrit că "se dă o tentă etnică acestor finanţări", chit că nu "naţionalitatea" ONG-urilor este în discuţie, ci ilegalitatea finanţării lor.

"Nu am fost chemat la audieri. De altfel, nu a fost chemat nimeni de la Consiliul Judeţean la DNA, şi nimeni nu este suspectat", a transmis Pásztor, cu toate că BIHOREANUL precizase clar că ancheta e abia la început, în stadiul strângerii de documente, etapă în care se desfăşoară in rem (cu privire la fapte), ulterior putând avansa la stadiul in personam (cu privire la persoane).

Şefului CJ i-a sărit în ajutor şi partidul, UDMR asumându-şi un comunicat menit să decredibilizeze BIHOREANUL (descris ca "săptămânal de scandal de limbă română", cu "conţinut anti-maghiar"), dar şi DNA Oradea (susţinând că în această instituţie "nimic nu s-a schimbat, modul în care se acţionează este similar: se scurg informaţii, se denigrează, se hărţuieşte"), ba chiar şi neputincioasa opoziţie PNL-istă din CJ.

Joia trecută, după ce BIHOREANUL i-a cerut pentru a cincea oară explicaţii lui Pasztor, cu acelaşi rezultat, politicianul a ordonat un nou comunicat, semnat de purtătorul de cuvânt Adrian Simon, în care a insinuat că unii jurnalişti ar fi "înregimentaţi în diverse entităţi" şi "execută ordine milităreşti" pentru a-l denigra, pe când el nu are, în prezent, nici calitatea de inculpat, nici pe cea de suspect în dosarul de la DNA, obţinând o confirmare scrisă în acest sens. Interesant e că DNA îi confirmă lui Pasztor, prin respectiva adresă, existenţa dosarului penal 64/P/2018, dar şeful CJ nu se arată preocupat de obiectul acestuia.

Dincolo de agresivitatea crescândă, nici Pasztor, nici UDMR, nici CJ Bihor n-au pomenit un cuvânt despre suspiciunile de abuz în funcţie, fals, uz de fals, instigare şi deturnare de fonduri comise pentru finanţarea Fundaţiei Varadinum, fără decizia aleşilor judeţeni şi din bugetul pentru activităţile de turism, dar şi prin falsificarea registrului instituţiei şi antedatarea unor documente.

Citiţi şi articolul "Pásztor la DNA: Şeful CJ Bihor, Pásztor Sándor, în vizorul procurorilor anticorupţie pentru că a dat ilegal bani publici unei fundaţii de casă a UDMR"