Turnător în sutană: Protopopul Dorel Rusu, apropiat al episcopului Sofronie, acuzat de un prieten că l-a turnat la Securitate

Părintele Gheorghe Ţurcaş ştia că a fost urmărit de Securitate dar nu a aflat până acum de ce. Şi cu atât mai puţin prin cine. Surpriza totală a fost să descopere printre turnători un prieten drag.

"Din cei şase informatori care apar cu declaraţii în dosarul meu am recunoscut doi. Primul dintre ei, protopopul Dorel Rusu, bun prieten din tinereţe, s-a dat singur de gol", povesteşte preotul. BIHOREANUL vă dezvăluie faţa ascunsă a protopopului de Oradea, cel care ar trebui să fie un exemplu de cinste şi corectitudine pentru preoţimea bihoreană.

"Rusu Dorel este turnător!"

SMS-ul a străbătut popimea bihoreană cu viteza unui virus. "Protopopul ortodox de Oradea Rusu Dorel este turnător la Securitate", îşi transmiteau preoţii pe telefon la sfârşitul lunii trecute. Vestea s-a revărsat până în ultimul cătun, pe principiul vaselor comunicante. Rusu nu e singurul prelat din Bihor bănuit că ar fi făcut pactul cu poliţia politică, dar este primul dezvăluit.

Vestea a declanşat un cutremur în sânul comunităţii ortodoxe. Apropiat al regretatului episcop Vasile Coman, marginalizat de chriarhul Ioan Mihălţan şi ajuns acum om de încredere al PS Sofronie Drincec, Dorel Rusu coordonează activitatea a circa 300 de angajaţi din peste 130 de parohii bihorene. "Dacă e pe lege, Rusu nu mai poate fi protopop. Funcţia lui e bugetată prin asimilare cu cea a unui funcţionar cu rol de conducere. Toţi bugetarii de acest gen au fost obligaţi să dea declaraţie că nu au colaborat cu fosta Securitate, iar cei care au refuzat au fost înlăturaţi", spun preoţii pe la colţuri.

Urmăriţi-l pe Maniu!

Scandalul a izbucnit în urma publicării pe internet a unui articol despre părintele Gheorghe Ţurcaş din Şimleu Silvaniei, revenit după 1990 la greco-catolicism. Fost coleg de facultate cu Rusu, preotul, acum pensionar, şi-a obţinut de la CNSAS în 2011 dosarul de urmărire informativă încheiat pe numele său de Securitate sub numele de cod "Păstorul", având toate motivele să fie curios.

Între anii 1977-1986 Ţurcaş a slujit ca preot în Bădăcin, satul natal al lui Iuliu Maniu, fost fief ţărănist şi greco-catolic intens monitorizat de Securitate. "Ştiam că eram urmărit ca simpatizant greco-catolic, biserică scoasă de comunişti în afara legii, pentru că, oameni simpli, sătenii îmi povesteau. «Părinte, vedeţi că sunt la Securitate două declaraţii despre dumneavoastră», mi-a spus odată o persoană. «Şi ce-ai scris de mine?», am întrebat eu. «Că aţi făcut sfinţirea de răstignire din carte greco-catolică». I-am dat pace, deşi nu era adevărat", povesteşte preotul pentru BIHOREANUL.

Prieten drag şi bun...

Părintele Ţurcaş a fost "încadrat informativ" inclusiv de prieteni. "Cu Rusu am fost coleg în facultate şi prieten, ne frecventam cu familiile, iar într-un an am fost împreună la mare. După absolvire, amândoi am ajuns în Sălaj, el preot în Vârşolţ, iar eu la 5 kilometri distanţă, în Bădăcin". Preotul a fost şocat să îşi vadă prietenul printre turnători. "Pe Dorel l-am descoperit imediat pentru că nota informativă dată despre mine sub numele de Teodor Florescu începe cu propoziţia «l-am cunoscut încă de pe băncile facultăţii, fiind colegi de an» şi se încheie cu menţiunea «Vârşolţ, 8 aprilie 1985». Or, eu alt coleg de an care să fi fost şi în Vârşolţ, n-am avut".

Deşi caracterizarea făcută de turnător este chiar măgulitoare "Păstorul" fiind descris ca un preot serios şi competent, Ţurcaş este dezamăgit de gestul prietenului său. Supărarea sa este cu atât mai mare cu cât, într-o altă notă, informatorul recunoaşte lucruri discutate cu Rusu despre preoţi sau credincioşi bănuiţi ca fiind greco-catolici care l-au vizitat. "Numai el ştia aceste lucruri. Ştiindu-l de prieten, îi povesteam una şi alta. În facultate, mulţi dintre studenţii din Ardeal erau filocatolici. Nu m-am ferit de el niciodată că mai făceam Rozarul sau ţineam postul Sfântului Anton de Padova", povesteşte părintele.

Securitatea e în toate

Ilegalişti, greco-catolicii erau urmăriţi încă din facultate. "Eram în an 136 de studenţi şi am fost surprins să văd că dintre aceştia, chiar dacă îşi picau examenele, vreo 30 erau iarăşi colegi cu noi în toamnă. Abia târziu mi-a zis cineva că, fiind turnători, securistul obliga profesorii să îi treacă", spune preotul.

Cu toate acestea, Ţurcaş nu îşi explică motivele pentru care Rusu ar fi acceptat să devină informator. "Nu înţeleg ce s-a întâmplat. El n-avea nevoie de ajutorul Securităţii. Era deştept şi serios. Putea ajunge departe pe capul lui. Chiar l-aş întreba: «Bă Dorele, ce te-a determinat să intri în acest joc murdar?»", zice greco-catolicul.

Zvonurile privind motivaţia lui Rusu sunt împărţite. Unele surse preoţeşti pun racolarea protopopului pe seama ajutorului dat de Securitate în studenţie, în urma accidentului de tren în care şi-a pierdut laba unui picior, alţii pe seama patriotismului ori chiar a firii retrase, uşor timide. Fapt este că în primăvara lui 1985, deci concomitent cu nota informativă despre Ţurcaş, părintele Rusu a fost avansat din fundul Sălajului la Episcopia Oradea, cu locuinţă şi post asigurate. Pe ce gen de competenţă, numai el ştie...

"Nu am fost eu!"

Contactat de BIHOREANUL, protopopul neagă vehement că ar fi autorul notei informative. "Este o gravă eroare! Nu am fost eu! La data respectivă eram deja inspector eparhial la Oradea", e tot ce a acceptat să declare prelatul. Dorel Rusu, care a fost numit la Episcopie începând din 1 aprilie 1985, susţine că nu avea cum semna declaraţia datată în 8 aprilie la Vârşolţ, deşi diferenţa de câteva zile poate fi explicată prin procedurile de mutare.

În absenţa unui proces verbal de predare a parohiei din Sălaj, data instalării efective la Oradea rămâne incertă. În schimb, este cât se poate de sigur că Rusu a fost singurul coleg de an de facultate al părintelui Ţurcaş care a slujit în Vârşolţ, unicul prieten cu care acesta şi-a împărtăşit anturajul, iar scrisul său este identic cu cel al "sursei" Florescu! Oricât a încercat protopopul să şteargă urmele declaraţiilor pe care le-a scris de mână, BIHOREANUL a descoperit câteva rânduri autobiografice, iar din compararea celor două documente rezultă clar că este vorba de aceeaşi caligrafie.

Că mâna cu care îşi face Semnul Crucii a semnat "pactul cu Diavolul" rămâne de văzut. Cert este însă că imaginea protopopului e însoţită de prea multe umbre pentru a-şi mai putea lumina turma...

 "Părerea mea este că preoţii cu funcţii care au colaborat cu Securitatea ar trebui să se retragă în parohii şi să îşi facă "mea culpa". Nu e normal ca tu, care propovăduieşti despre cinste, iubire şi corectitudine, să umbli cu turnătorii"

părintele Gheorghe Ţurcaş

Absolvent al Institutului Teologic din Sibiu, Dorel Rusu a ocupat prima parohie în 1976 la Vârşolţ. Adus la Oradea în 1985 de episcopul Vasile Coman ca şi consilier cultural, acesta a ajuns ulterior protopop, funcţie pe care a ocupat-o până în 1992, când noul chiriarh, Ioan Mihălţan, l-a mazilit. Rusu a acreditat ideea că a fost pedepsit datorită apropierii de fostul episcop, dar preoţii bătrâni povestesc că ar fi fost schimbat pentru lipsa la inventar a unei cantităţi mari de hârtie.

Urmat în scaun de părintele Dumitru Megheşan, Rusu şi-a recuperat funcţia în 2007. După ce au slujit împreună 16 ani în Biserica "Izvorul Tămăduirii" din curtea Spitalului Judeţean, rivalitatea i-a transformat pe cei doi în duşmani. Megheşan s-a retras la Univestitate, iar Rusu a rămas cu Protopopiatul.

Veritabil supravieţuitor, acesta se numără printre puţinii şefi menţinuţi în funcţie de episcopul Sofronie, ba chiar a reuşit performanţa să îşi impună fiul, pe Cristian Rus, ca purtător de cuvânt al Episcopiei. Funcţie comodă, câtă vreme nu răspunde niciodată la telefon şi nu emite niciun comunicat de presă...