După săptămâni de discuţii pro şi contra, de temeri mai mult sau mai puţin justificate ale cetăţenilor şi argumentele mai mult sau mai puţin convingătoare ale iniţiatorilor proiectului de fuziune între Oradea şi Sînmartin, BIHOREANUL a tras linie. Rezultatul? Avantajele unificării prevalează. Alipirea celor două localităţi este o condiţie necesară pentru ca acestea să se poată dezvolta.
"Oradea Mare va fi mult mai prosperă decât Oradea şi Sînmartin separat", spune şi primarul Ilie Bolojan. Dar, pentru ca aceasta să devină posibilă, alegătorii din cele două localităţi vor trebui să se prezinte la urne pe 10 mai, la primul scrutin care uneşte, nu dezbină...
Motive pro
Duminică, 10 mai, locuitorii din Oradea şi Sînmartin au ocazia să facă istorie! Adevărul este că, odată validată fuziunea celor două localităţi, data la care are loc consultarea publică va deveni un punct de reper în istoria oraşului. Aşa a rămas şi ordinul din 1850 pentru unificarea, sub numele Oradea Mare, a localităţilor Olosig, Oraşul Nou, Velenţa şi Subcetate, dat de împăratul Franz Josef, şi aşa vor rămâne şi celelalte consultări publice care vor fi organizate în perioada următoare în Zona Metropolitană. Căci, de pildă, Primăria Oşorhei şi-a anunţat săptămâna trecută intenţia de a organiza şi ea un referendum pentru alipirea la Oradea cu ocazia alegerilor locale din 2016, şi nu ar fi deloc exclus ca pe viitor să apară şi alte candidaturi.
Dacă prin unificarea localităţilor Oradea şi Sînmartin populaţia noii structuri administrativ-teritoriale va urca la 205.939 locuitori, prin alipirea actualei comune Oşorhei municipiul ar ajunge la 212.471 orădeni. Creşterea numărului de locuitori şi a suprafeţei va ridica inerent prestigiul oraşului, acesta devenind mai atractiv pentru investitori, dezvoltarea masei economice urmând să se reflecte în timp în creşterea numărului de locuri de muncă.
Având mai multe şanse, oamenii ar putea şi să aleagă între joburi. Treptat, în paralel cu creşterea productivităţii, patronatele s-ar vedea nevoite să majoreze salariile, astăzi mult sub nivelul celor practicate în oraşe mari precum Timişoara sau Cluj, pe care Oradea vrea să le ajungă din urmă. Iar acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care alegătorii din cele două localităţi ar trebui să spună "Da" la referendumul din 10 mai...
Investiţie în calitate
Populaţia din Sînmartin va fi prima care se va bucura de roadele fuziunii. Alipirea la Oradea va însemna o creştere a calităţii serviciilor de alimentare cu apă, de iluminat şi transport public. Până la sfârşitul anului comuna va fi deja integral racordată la reţelele de apă şi canalizare. Finanţată prin programul Aparegio, investiţia de 20,5 milioane lei n-ar fi putut fi suportată niciodată din banii comunei Sînmartin.
Unificarea va provoca automat îmbunătăţirea capacităţii de accesare a fondurilor europene. Oradea ocupă un onorant loc II în topul municipiilor poli de creştere, imediat după Iaşi, cu 241,4 milioane euro atrase prin proiecte europene în valoare totală de 349,4 milioane euro. Având în vedere experienţa acumulată, Oradea va putea valorifica şansa de a depune spre finanţare atât proiecte strategice în beneficiul mai multor localităţi, apanaj exclusiv al marilor oraşe, cât şi finanţări acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, rezervat satelor.
Conform strategiei de unificare, centrul de comună şi staţiunile Băile Felix şi Băile 1 Mai vor deveni cartiere ale oraşului, dar satele Betfia, Cihei, Cordău, Haieu şi Rontău vor rămâne tot localităţi rurale, aparţinătoare oraşului. Localnicii de aici vor putea cultiva în continuare pământul şi vor putea creşte animale, aşa cum se întâmplă acum în satul Peştiş, aparţinând oraşului Aleşd, în Delani, care ţine de Beiuş, sau - în alte zone din ţară - în Rovine, sat aparţinător municipiului Craiova. Iar dacă pentru cele trei noi cartiere orădene impozitele vor fi "îngheţate" vreme de 10 ani, când nivelul de confort va fi aliniat la cel din municipiu, pentru sate acestea vor rămâne neschimbate şi mai departe.
Legătura cu Oradea
Practic, cu excepţia fotoliilor de primar şi de consilieri locali, comuna nu va pierde nimic. "Singurul lucru pe care îl «pierdem» este faptul că nu vom mai plăti bilet OTL, pentru că pensionarii noştri vor beneficia de aceleaşi facilităţi ca şi cei din Oradea", explică primarul de Sînmartin, Lucian Popuş (foto). Conform înţelegerii, vârstnicii din Sînmartin vor circula gratuit, la fel ca orădenii, adulţii vor economisi anual 480 lei prin reducerea costurilor cu abonamentul, de la 110 la 70 lei pe lună, iar pentru copii vor achita doar jumătate din preţ, adică 35 lei lunar!
Ieftinirea tarifelor de transport va fi compensată de OTL prin creşterea numărului de călători, aşa că societatea orădeană nu ar avea de pierdut. Dimpotrivă, ar putea înfiinţa noi rute, iar o parte din autobuzele care duc acum orădenii, suplinind tramvaiele după întreruperea circulaţiei prin centrul oraşului, ar putea fi redirecţionate în comună! La fel, odată cu unificarea, şoseaua de centură va deveni drum interior, cu toate avantajele care rezultă de aici: o mult mai bună întreţinere a carosabilului, care va trece din abandonul CNADNR în grija municipalităţii, şi eliminarea taxei pentru rovinietă.
Puternici, împreună...
Primăria din centrul comunei va rămâne punct de lucru al celei orădene, ca locuitorii din Betfia sau Cordău să nu fie nevoiţi să bată drumul până în centrul oraşului pentru orice act. Bazele de date ale celor două entităţi vor fi unificate, astfel încât orice locuitor din Nufărul îşi va putea plăti impozitele în cartierul vecin, Sînmartin, fără a se mai înghesui în zona centrală a oraşului.
Contopirea bazelor de date va permite, automat, şi elaborarea unei dezvoltări urbanistice integrate. Astfel, nu se va mai întâmpla ca un drum început de una dintre cele două primării să se blocheze în "graniţă", pentru că trece sau, dimpotrivă, nu trece peste un anumit teren, sau ca dezvoltarea sistemului de transport să se blocheze în faptul că una dintre primării are deja un contract încheiat cu o firmă de profil.
În plus, fuziunea va reduce riscul ca proiectele comune să fie sabotate chiar de aleşi doar pentru că primarii sau consiliile locale ale celor două localităţi au culori politice diferite, cum s-a întâmplat nu o dată...
Capitală geotermală
Practic, prin alipire, Oradea şi Sînmartin îşi pun atuurile împreună. Pe de o parte, municipiul îşi va diversifica profilul economic intrând pe piaţa de turism, ceea ce va completa oferta actuală a staţiunilor Băile Felix şi Băile 1 Mai, dând vizitatorilor posibilitatea să viziteze monumente de arhitectură în care acum investeşte zeci de milioane de lei, să participe la spectacole sau pur şi simplu să îşi facă cumpărăturile în oraş.
Pe de cealaltă parte, staţiunile, lăsate pradă dezordinii, îşi vor îmbunătăţi şi ele semnificativ infrastructura şi oferta, atât în avantajul agenţilor economici cât şi al locuitorilor. Ţinta fuziunii e transformarea noii structuri teritorial-administrative într-o capitală a apelor geotermale din România, creşterea atractivităţii turistice urmând să se reflecte în creşterea încasărilor hotelurilor şi pensiunilor, a numărului de locuri de muncă şi, deci, a nivelului de trai al localnicilor.
"Dacă localităţi ca Hajduszoboszlo sau Sibiu pot trăi din turism, atunci şi Oradea trebuie să fie capabilă să se dezvolte folosindu-se de atuurile pe care le are în acest domeniu", spune primarul Ilie Bolojan (foto). În acest sens, municipalitatea va investi în dezvoltarea unui pol de medicină balneară în jurul Spitalului de Recuperare din Băile Felix, folosind la maxim notorietatea acestuia, dar nu se va limita doar la atât.
Tinereţe fără bătrâneţe...
Pentru a creşte atractivitatea celor două staţiuni, inclusiv pentru tineri, noua structură administrativ teritorială va investi în amenajarea de piste de biciclete, refacerea pistei de alergare, crearea de baze sportive şi de locuri de joacă pentru copii. Intenţia municipalităţii este de a construi un nou acuaparc pe dealurile satului Haieu, între Băile 1 Mai şi Băile Felix, de a prelua de la Romsilva pădurea din staţiune pentru înfiinţarea unui parc de tip aventura în care turiştii să-şi poată petrece activ timpul liber şi de a amenaja un lac de agrement prin inundarea văii de la intrarea în satul Cordău.
Aceste măsuri, imposibil de pus în practică de administraţia unei comune, oricât de bogată ar fi ea, vor spori atractivitatea celor două staţiuni, diversificând profilul turiştilor, de la vârstnicii care vin aici doar pentru tratament până la tineri şi familişti care vor să-şi petreacă activ vacanţele. Şi, odată bine trataţi la Oradea, vor alege să revină tot aici, mai în etate fiind, pentru tratament. Spre câştigul lor, dar şi al locuitorilor oraşului...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.