Şomerii lui Bodog: Ministrul orădean al Sănătăţii a băgat în şomaj o zecime din medicii promoţiei 2017

Demagogia, populismul şi minciuna devenită politică de stat fac ravagii în sistemul sanitar nu doar asupra bolnavilor din spitale, ci şi în rândul medicilor care ar putea să-i ajute.

Pentru prima oară de la înfiinţarea Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Oradea, absolvenţii promoţiei 2017, considerată cea mai bună din cei 26 de ani de existenţă, au fost nedreptăţiţi chiar de fostul decan Florian Bodog, acum prodecan şi ministru al Sănătăţii. Sub conducerea sa, Ministerul a organizat rezidenţiatul de luna trecută astfel încât o zecime din absolvenţi au devenit şomeri cu diplome. De fapt, mai rău: nişte şomeri fără dreptul de a primi ajutor de şomaj...

Fără viitor

Anamaria Făcăleţ (foto) este unul dintre cei 115 absolvenţi ai celei mai bune promoţii a FMF Oradea care după 6 ani de studii constată că a absolvit cam degeaba specializarea de Medicină Generală. A învăţat din greu încă din liceu, iar în studenţie a lucrat ca voluntar alături de medicii urgentişti, la SMURD şi Ambulanţă. "Am făcut multe sacrificii ca să-mi ating visul de a fi medic, şi nu doar eu. Tata a murit când am intrat la facultate, iar mama m-a ţinut singură dintr-un salariu modest. Acum, dacă n-ar fi bolnavă, aş pleca din ţară. Aici n-am loc, n-am viitor", s-a confesat tânăra BIHOREANULUI.

Frustrarea sa nu vine din senin. După absolvire, s-a înscris la examenul de rezidenţiat în urma căruia, spera ea, putea urma o specializare fie în medicina de urgenţă, pe care a exersat-o deja ca voluntar, fie în chirurgia plastică, precum fostul decan Bodog, dar deocamdată nu va putea face, cel puţin nu în ţară, nici una, nici alta. Este doar un medic care nu are dreptul să profeseze în România!

"O generaţie de cobai"

Tânăra e supărată pentru felul în care Ministerul Sănătăţii a organizat sesiunea din acest an a examenului de rezidenţiat. În fiecare toamnă, acest examen are scopul de a cerne cei mai buni absolvenţi din ţară astfel încât, în ordinea descrescătoare a mediiilor obţinute şi a opţiunilor exprimate pentru o anume specializare, acestora să li se repartizeze locuri în spitale unde, sub îndrumarea unor cadre didactice universitare, să profeseze, în funcţie de specializarea aleasă, în următorii 4-6 ani (4 ani viitorii igienişti, 5 ani anesteziştii, endocrinologii, medicii de familie, ginecologii, 6 ani cardiologii, chirurgii etc.). Tot în ordinea descrescătoare a mediilor, cei mai buni dintre cei buni primesc posturi pe care, după încheierea stagiaturii (de-a lungul căreia vor avea salarii de 1.400 - 1.800 lei), le vor ocupa în spitale ca medici specialişti.

Atât doar că rezidenţiatul 2017 s-a lăsat cu scandal. "O generaţie de cobai" - aşa se consideră medicii rezidenţi, care au constatat că numărul locurilor scoase la concurs a fost cel mai mic din ultimii ani raportat la numărul de candidaţi, urmarea fiind că în final o parte dintre cei care au promovat examenul au fost lăsaţi fără locurile pe care trebuiau să urmeze stagiatura. Concret, Ministerul a scos la concurs 456 posturi şi 3.137 locuri pentru 5.054 candidaţi, în timp ce anul trecut au fost 457 posturi şi 3.014 locuri pentru 4.533 candidaţi, iar în 2015 erau 629 posturi şi 2.788 locuri pentru 4.155 candidaţi. În fiecare an sunt consideraţi promovaţi candidaţii care întrunesc cel puţin 60% din punctajul maxim obţinut, iar cum anul acesta cel mai mare a fost de 946, pragul de promovare a fost stabilit la 567 puncte.

O şansă ca... infirmieră

Anamaria Făcăleţ a obţinut 597 puncte, fiind aşadar promovată. La fel ca altor 411 tineri absolvenţi din ţară, nu i s-a repartizat însă un loc unde să-şi continue pregătirea. Iar nedreptatea nu se opreşte aici. "Am încercat să beneficiez de ajutorul de şomaj pentru tinerii absolvenţi, 250 lei care se plătesc timp de 6 luni, dar la AJOFM mi s-a răspuns că doar colegii care au picat examenul au acest drept. Eu, pentru că am promovat, sunt considerată persoană cu loc de muncă, pentru că Ministerul asigură locuri de muncă pe perioada rezidenţiatului".

Şi mai umilitor e că, în ciuda crizei generale de forţă de muncă, Anamaria n-a reuşit să fie angajată nici măcar ca muncitor necalificat. "Am fost la câteva interviuri de angajare. Eram întrebată ce facultate am terminat şi când spuneam că Medicina auzeam doar "mulţumim", după care eram refuzată", povesteşte tânăra.

Directorul AJOFM Bihor, Bekesi Csaba (foto), confirmă: "Potrivit Legii 77/2002 privind asigurările sociale de şomaj, medicii care au promovat examenul de rezidenţiat sunt consideraţi persoane care realizează venituri, şi numai cei declaraţi respinşi pot fi consideraţi şomeri care nu realizează venituri şi au dreptul la ajutor de şomaj". Aşadar, pe tineri ca Anamaria AJOFM nu poate decât să-i ajute să devină... îngrijitori: "Am putea să-i înregistrăm ca persoane în căutarea unui loc de muncă şi să-i ajutăm să identifice un loc de muncă, poate ca îngrijitor sau infirmieră".

"Voi merge în Anglia"

În această situaţie sunt încă 11 tineri medici din cei 115 care au absolvit FMF Oradea anul acesta. O altă colegă de suferinţă, care a promovat rezidenţiatul şi nu are loc pentru stagiatura în Pediatrie, este Ana Maria Ghergheleş. "Mi se pare o bătaie de joc. Dacă nu se schimbă nimic până în primăvară, voi pleca din ţară, chiar dacă am un bebeluş de 3 luni, iar soţul, care încă este student, va trebui să rămână până la absolvire. Voi merge în Anglia, unde soacra mea e medic pediatru. Voi lucra şi eu acolo", spune tânăra.

Singura norocoasă dintre promovaţii fără loc e Cristina Groza (foto), care a optat pentru medicina de familie, iar asta doar pentru că la această specializare teoretic îşi poate face stagiatura pe lângă un medic care are deja această specialitate, cu condiţia să aibă şi titlul de medic primar. Întrebarea este, însă, dacă va găsi pe cineva dispus s-o angajeze, având în vedere că medicina de familie face parte din sectorul privat al sistemului sanitar...

E nevoie de medici

Între timp, sistemul sanitar public suferă de un deficit evident de medici, ceea ce constată orice pacient nevoit să aştepte la cozi atât în spitale, cât şi în ambulatorii, ba uneori şi la clinicile private şi la cabinetele individuale. Doar în Oradea, la Spitalul Judeţean, potrivit managerului Gheorghe Carp, e nevoie de încă un medic la Chirurgie Toracică, iar la Municipal, spune directorul medical, dr. Florin Maghiar, deficitul este de 20 de posturi (la Infecţioase, Pneumologie, Neurologie, Psihiatrie, Nefrologie, Chirurgie generală şi Chirurgie pediatrică, Reumatologie, Endocrinologie, Radiologie, Kinetoterapie, Fiziokinetoterapie şi Anestezie şi terapie intensivă).

Asta, pe normativele în vigoare, care condiţionează ocuparea posturilor de existenţa banilor pentru plata lor. În realitate, însă, dacă s-ar ţine cont nu de constrângerile bugetare, ci de necesarul real, nevoia de medici ar fi şi mai mare. La Ambulanţă, explica săptămâna trecută managerul Liciniu Venter, ar mai fi nevoie, pe lângă cele 40 de posturi existente, de încă 20. Iar în judeţ mai sunt încă două spitale municipale şi trei orăşeneşti, plus spitale departamentale în subordinea Ministerului Sănătăţii (Recuperare Felix), de Interne (fostul Spital Militar) şi al Transporturilor (Spitalul CFR).

"Îmi pare rău..."

Ministerul Sănătăţii nu ţine cont, însă, de acest deficit, chiar dacă - având doar 2,4 medici la 100.000 locuitori, România este mult sub media UE (3,4 medici la 100.000 locuitori), ci de formule pe care nu le cunosc nici spitalele, nici facultăţile de medicină.

"Mie îmi pare foarte rău de aceşti copii, pentru că sunt cea mai bună promoţie. Au intrat la admitere cu o medie aproape de 9, concurenţa a fost de 7-8 candidaţi pe un loc. Ministerul e cel care face politica pentru rezidenţiat. Probabil ţine cont de faptul că şi în anii următori vin promoţii de câte 3.000 - 3.500 de medici", spune decanul FMF Oradea, prof.univ.dr. Adrian Maghiar (foto), sugerând astfel că pe viitor problema va fi aceeaşi: tinerii care doresc să îmbrace halatele albe, chiar dacă le vor fi recunoscute competenţele, nu vor mai avea locuri de muncă asigurate. Nici măcar pe perioada celor 4-6 ani, cât să se specializeze...

FĂRĂ RĂSPUNS
Ministrul Bodog tace

Nu doar medicii rezidenţi, ci şi specialiştii, care au posturi în spitale, consideră că deficitul de doctori din România este mult mai mare decât s-ar putea crede. "Când am intrat eu la rezidenţiat, cu tot cu rezidenţi în România erau 220 de neurochirurgi la 18 milioane locuitori. În Belgia, ţară cu 5 milioane locuitori, erau 340", spune dr. Alin Blaga, care, la fel ca tinerii rezidenţi de acum, bănuieşte că statul nu angajează mai mulţi medici deoarece nu are bani ca să-i plătească.

BIHOREANUL a încercat să găsească o explicaţie chiar de la decidenţi, însă fără succes. Adresările scrise către Ministerul Sănătăţii au rămas fără răspuns, la fel ca apelurile telefonice şi sms-urile trimise direct ministrului Florian Bodog (foto). De altfel, şi după examentul de rezidenţiat în urma căruia 412 medici din întreaga ţară care l-au promovat au devenit "persoane fără ocupaţie", când a avut loc un protest al acestora în faţa Ministerului, Bodog a rămas tot fără reacţie, cum nu a răspuns nici interpelărilor din Parlament care i-au cerut demiterea echipei care a organizat examenul.