Sinucidere în grup: Deşi aproape toate fondurile merg pe salarii, Senatul Universităţii a respins restructurarea instituţiei

Dacă murim, murim cu toţii! - par să spună senatorii Universităţii din Oradea. Chemaţi să adopte o soluţie pentru cea mai grea criză financiară din istoria instituţiei, ei au respins ideea de restructurare propusă de rectorul Constantin Bungău, conform căreia ar fi urmat ca normele didactice să fie mărite, adică unii profesori să lucreze mai mult pentru acelaşi salariu, iar alţii să-şi piardă locurile de muncă.

Deşi raţională, ideea n-a fost pe placul tuturor membrilor Senatului. O parte a acestora au acceptat că fără restructurare instituţia nu va mai avea de unde să plătească salariile, dar o alta e decisă să nu renunţe la niciun privilegiu şi să smulgă fiecare bănuţ, chiar de-ar fi ultimul. Culmea, ca să-şi impună poziţia, cei din urmă au ameninţat chiar cu un protest de stradă, ceea ce ar fi fost o premieră în istoria Universităţii orădene...

În criză extremă

Despre restructurarea Universităţii se vorbeşte de câţiva ani. Pornind de la premisa că instituţia era mult supradimensionată, în 2011 fostul rector Cornel Antal a subţiat-o de la 18 la 15 facultăţi, iar continuarea reformei a fost una din temele principale ale alegerilor desfăşurate în primăvara anului trecut pentru conducerea Rectoratului. Decanul de la Istorie, Ioan Horga, unul dintre candidaţi, spunea atunci că Universitatea o mai poate duce în actuala formă cel mult un an, propunând să reducă la doar 7 numărul facultăţilor. În schimb, Constantin Bungău, cel care a şi fost ales rector, a respins ideea restructurării, refuzând să vorbească despre concedieri.

După un an de mandat, Bungău s-a sucit, forţat de realitate. Cum Universitatea a încheiat anul 2012 cu un deficit de peste 12 milioane lei dintr-un buget total de 121 milioane, iar alocaţia de la Ministerul Educaţiei a scăzut (de la 38 la puţin peste 30 milioane), la fel ca sumele adunate din taxele studenţilor, rectorul s-a văzut nevoit să caute măsuri serioase de redresare financiară. Mai cu seamă că în acest an bugetul de investiţii a ajuns pentru prima oară la valoarea zero, iar salariile vor înghiţi 97% din finanţarea de bază primită de la stat.

Muncă la minim, plată la max

În faţa acestei situaţii, în luna mai Consiliul de Administraţie (CA), format din rector, prorectori şi decani, a propus Senatului un plan de măsuri de redresare, ce prevede încărcarea normelor didactice, limitarea cheltuielilor şi eliminarea cursurilor neobligatorii. Planul a fost aprobat de senatori, dar când a venit momentul aplicării, aceştia au dat înapoi.

Săptămâna trecută, CA a propus Senatului modificarea procedurii de elaborare a statelor de funcţii prin încărcarea normelor didactice, care - în condiţiile în care Legea Educaţiei impune doar limite minime şi maxime - se stabilesc de fiecare universitate în parte. De ani de zile, la Universitatea orădeană normele erau ţinute la nivelul minim, ceea ce înseamnă că un profesor trebuie să predea numai 7 ore pe săptămână, un conferenţiar 8 ore, un şef de lucrări 10, iar un asistent 11 ore, în timp ce limita maximă legală este, în cazul tuturora, de 16 ore. Normarea la minim era pe placul majorităţii cadrelor, permiţând angajarea mai multor persoane, dar şi pentru că orice oră predată peste minim e plătită suplimentar, cu sume ce variază în funcţie de bugetul fiecărei facultăţi, cu condiţia ca aceasta să fie, financiar, "pe plus", adică să nu aibă datorii.

Promisiuni necrezute

CA al Universităţii a propus acum ca un profesor să predea 12 ore pe săptămână, un conferenţiar 13, un şef de lucrări 14, iar un asistent 15 ore - asta la departamentele cu excedent financiar, în timp ce departamentele "pe minus" trebuiau să încarce normele la nivelul maxim. Asta ar fi dus per total la reducerea a 20% din posturi.

Deşi rectorul i-a asigurat pe universitari că vor fi desfiinţate doar posturile vacante, fără a face concedieri, o parte din senatori nu i-au acceptat propunerea, mai ales că multe cadre îşi fac norma în prezent tocmai cu ore din posturile libere. Dacă acestea ar dispărea, toate normele ar trebui refăcute, ceea ce ar duce la disponibilizări.

Supus la vot în şedinţa de miercurea trecută, proiectul a fost susţinut numai de 24 din cei 52 senatori prezenţi, 28 votând împotrivă ori abţinându-se, ceea ce a determinat respingerea sa, chit că însuşi preşedintele Senatului, Sorin Curilă, a încercat să pledeze în favoarea propunerilor. Atât de surprinşi au fost şefii Universităţii de rezultat încât, deşi toate noutăţile sunt anunţate oficial, de data asta nimeni n-a comunicat ce s-a întâmplat în şedinţa Senatului.

Ameninţări cu proteste

Cei mai vehemenţi oponenţi ai restructurării au fost reprezentanţii facultăţilor de Ştiinţe Economice şi Medicină. Economiştii nu vor să audă de încărcarea normelor întrucât pentru ei ar însemna o reducere a salariilor. Or, dacă norma de predare e la minim, îşi asigură venituri consistente din plata cu ora.

Poziţia economiştilor e criticată, în schimb, de reprezentanţii facultăţilor cu deficit care, deşi lucrează peste normă, nu primesc niciun leu în plus. "De câţiva ani noi avem câte două norme şi suntem plătiţi pentru una singură, dar nu ne plângem, ci înţelegem că nu sunt bani", spune un profesor de la Inginerie.

Economiştii sunt criticaţi şi pentru că, înainte de şedinţa Senatului, i-au ameninţat pe şefii Universităţii că, dacă nu renunţă la propunerea de încărcare a normelor, nu vor mai organiza admitere în acest an, îşi vor da demisia în bloc ori chiar vor protesta în stradă. Numai să nu să nu se atingă cineva de salariile lor...

Studenţi manipulaţi?

Dacă economiştii s-au opus restructurării de teama scăderii salariale, senatorii de la Medicină s-au temut de concedieri. Motivul? Cu peste 300 de cadre, FMF este cea mai supradimensionată facultate, aşa că multe cadre ar putea fi disponibilizate, iar celor rămase nu le-ar mai fi ajuns timpul să se ocupe, cum o fac acum, de propriile cabinetele private.

Proiectul de restructurare a fost respins însă în bloc şi de reprezentanţii studenţilor, chit că aceştia n-ar fi fost afectaţi direct de încărcarea normelor. Potrivit zvonurilor, preşedintele senatorilor studenţi, Răzvan Tau (foto), ar fi fost instruit de decăniţa de la Economice, Adriana Giurgiu, să se opună şi să-şi determine colegii să facă la fel. Fireşte, tânărul neagă: "Nu ştiu cum au votat ceilalţi studenţi, dar nu ne-a spus nimeni cum să votăm".

Adepţii restructurării sunt convinşi totuşi că atât studenţii, cât şi cadrele opozante au fost "prelucraţi" de dascălii de la Ştiinţe Economice şi de la Medicină. "Şi-au văzut de propriile interese, nu s-au gândit la viitorul Universităţii", acuză un senator.

Optimist

Deşi proiectul i-a fost trântit şi consideră şi el că senatorii au votat mânaţi de propriile interese, rectorul Constantin Bungău (foto) nu pare afectat. Motivul? Cadrele didactice vor ajunge singure să-şi încarce normele, pentru că bugetele care vor fi repartizate curând departamentelor nu le vor permite să continue plata în sistemul de acum. "Directorii de departamente vor trebui să se încadreze în bugete, aşa că vor ajunge singuri la concluzia că trebuie să încarce normele", crede Bungău.

Altfel spus, rectorul mizează pe responsabilitatea şefilor de departamente. Clară naivitate, căci şi aceştia vor fi tentaţi să prefere stagnarea în deficit în loc să încarce normele şi să reducă posturi. La fel ca jumătatea din Senat care s-a gândit doar la propria bunăstare, fără să accepte că, pur şi simplu, Universitatea nu mai are banii necesari să satisfacă apetitul tuturor.

Bugetarii au avut termen limită pe 15 iunie să-şi depună declaraţiile de avere aferente anului 2012. Cu toate acestea, vinerea trecută, pe site-ul Universităţii au fost postate doar câteva zeci de declaraţii, majoritatea ale personalului nedidactic sau ale unor simpli profesori. Şefii instituţiei, cu excepţia rectorului şi a doi din cei 5 prorectori, nu s-au grăbit să-şi declare veniturile. O posibilă explicaţie? În ciuda sărăcirii Universităţii, pentru unii dintre şefii săi ultimul an a fost excelent, căci au câştigat mai mult.

Conform declaraţiei de avere pentru anul 2012, rectorul Constantin Bungău a câştigat anul trecut 99.402 lei, adică peste 8.200 lei lunar. Din această sumă, 6.427 lei a fost salariul de bază, diferenţa fiind reprezentantă de sumele încasate din proiecte de cercetare. Faţă de 2011, când nu era rector, Bungău a câştigat cu aproape 20.000 lei mai mult, semn că în rectorat austeritatea nu s-a simţit. Prorectorul responsabil cu managementul academic, Marcel Roşca, a câştigat 152.156 lei, adică peste 12.600 lei lunar, adunaţi din salariu şi proiecte, peste suma încasată în 2011, când era doar decan.

Prorectorul Simona Trip, responsabilă cu studenţii, a câştigat în schimb mult mai puţin: anul trecut a luat din salarii şi cercetare 62.617 lei, adică o medie lunară de 5.200 lei, semnificativ mai puţin decât în 2011, când era pe aceeaşi poziţie şi câştiga lunar peste 8.400 de lei.

La Sorbonica se moare, dar nu se predă! Vezi ce sfaturi le dă Bihorel universitarilor, pe www.bihorel.ro!