Fă ce spune popa, nu ce face popa, spune un proverb românesc. Angajaţii Administraţiei Imobiliare Oradea l-au luat de bun şi verifică modul în care bisericile din oraş folosesc terenurile pe care municipalitatea le-a concesionat cu titlu gratuit.
Cele care şi-au încălcat promisiunile riscă să le piardă. "Deja s-au întregistrat trei cazuri în care am fost nevoiţi să luăm terenuri de la biserici şi, probabil, vor mai fi şi altele", spune Cristian Beltechi, directorul AIO.
În plata Domnului...
La ultima verificare, acum trei ani, în Oradea funcţionau 11 culte şi 81 de unităţi de cult, de la episcopii şi parohii până la mănăstiri şi ordine călugăreşti. În total, acestea deţineau 251 clădiri şi 231 terenuri scutite de impozite prin Codul Fiscal. Cel mai mare proprietar imobiliar este Comunitatea Evreilor, cu 56 clădiri şi 52 terenuri, urmat de Biserica Romano-Catolică, cu 48 clădiri şi 35 terenuri, şi de cea Reformată, cu 43 clădiri şi 36 terenuri. Ortodocşii, reprezentând 55,8% din locuitorii oraşului, ocupă abia locul patru, cu 36 clădiri şi 46 terenuri, dar sunt totuşi mai bogaţi decât cultele neoprotestante şi mult în faţa fraţilor greco-catolici, proprietari peste doar 11 clădiri şi 5 terenuri.
În aceste condiţii, având în vedere numărul mare al credincioşilor şi cutuma potrivit căreia un preot din fundul judeţului se poate trage mai uşor la oraş dacă îşi asumă ctitorirea unei biserici, ortodocşii s-au înghesuit cel mai tare să concesioneze terenuri de la Primărie.
Verificări în teren...
Fenomenul a apărut după Revoluţie, la căderea ateismului comunist, şi se manifestă şi astăzi. Mânaţi de raţiuni electorale, din convingere sau pur şi simplu din dorinţa de a mai spăla din păcate, reprezentanţi ai administraţiei locale pun la dispoziţia cultelor, gratuit, diverse amplasamente din proprietatea publică. Terenurile sunt date pentru construirea de biserici, amenjarea de cimitire sau edificarea de centre sociale.
Atâta tot că nu întotdeauna acestea se şi realizează! Odată văzuţi cu sacii în căruţă, părinţii-concesionari fie "uită" de promisiunile făcute, fie nu-şi mai pot respecta angajamentele din lipsă de bani. Indiferent de motive, aceştia sunt în culpă, iar Camera de Conturi Bihor a atenţionat permanent AIO asupra urmăririi defectuoase a contractelor. Nu de alta, dar terenurile ţinute nefolosite de biserici ar putea fi date altor doritori, amenajate ca locuri de relaxare sau ca parcări.
Din acest motiv, în primăvară primarul Ilie Bolojan (foto) a cerut verificarea tuturor contractelor de comodat şi "punerea în curat" a lucrurilor. Angajaţii AIO au verificat scriptele şi, împărţiţi pe sectoare, au confruntat situaţia din teren cu cea din documente. Concluzia? Deloc măgulitoare pentru destule feţe bisericeşti. "În urma verificărilor s-a constatat că unele biserici nu au respectat hotărârile de Consiliu Local prin care li s-a aprobat concesiunea şi nici clauzele din contractele de comodat", spune primarul Bolojan.
Se revocă!
În doar câteva săptămâni, funcţionarii AIO au identificat mai multe cazuri în care bisericile, indiferent de cult, şi-au încălcat obligaţiile asumate. De cele mai multe ori este vorba de lucrări neîncepute nici după ani de zile sau începute şi abandonate, astfel că municipalitatea a pornit demersurile pentru recuperarea terenurilor.
În urmă cu trei săptămâni, AIO a trecut prin Consiliul Local, discret şi fără comentarii, trei hotărâri privind recuperarea amplasamentelor luate şi nefolosite de biserici. "Nu am vrut să facem vâlvă. Scopul nu e să facem scandal, ci să readucem aceste terenuri la oraş pentru a le folosi cum putem mai bine", explică directorul AIO, Cristian Beltechi (foto). Deşi Primăria ar avea toate motivele să facă scandal...
Pământuri "zburătoare"
Printre lăcaşurile de cult cărora le-a fugit pământul de sub picioare se numără Biserica Penticostală Efraim, care a rămas fără cei 158 metri pătraţi primiţi în 2008 spre folosinţă gratuită pentru 49 ani. Deşi s-a obligat să obţină autorizaţia de construire a unui lăcaş de rugăciune în cel mult un an, comodatarul nu s-a îngrijit de formalităţile necesare deschiderii şantierului nici măcar după 7 ani, şi cu atât mai puţin să înceapă construcţia.
Un caz relativ similar e al parohiei ortodoxe Sf. Sebastian, care în anul 2005 primise de la municipalitate 2.700 mp în Calea Aradului, pentru construirea unei biserici şi a unui centru social. Biserica a fost ridicată, chiar dacă numai în roşu, dar pentru aşezământul social parohia n-a mişcat un deget, nici măcar pentru autorizarea lucrărilor. Din această cauză, Consiliul Local a luat înapoi la oraş o suprafaţă de 1.400 mp. "Oricum, în zonă aveam probleme cu spaţiile verzi şi cu parcările", spune Beltechi, sugerând destinaţiile de viitor ale terenului.
Camioane în cimitir
Cazul cel mai flagrant de încălcare a obligaţiilor contractuale este însă cel al parohiilor ortodoxe Episcopia Bihor şi Zorilor, care, în 2004, în urma unei solicitări comune, au primit gratuit 3,3 hectare în strada Matei Corvin pentru amenajarea unui cimitir. Deşi preoţii s-au obligat să obţină autorizaţia de construire în cel mult doi ani şi să anunţe proprietarul despre orice intenţie de schimbare a folosinţei bunului, amplasamentul nu doar că n-a fost amenajat nici până astăzi, dar nici măcar nu este cimitir.
"La verificările în teren funcţionarii au descoperit că, în loc de cimitir, acolo funcţionează parcarea unei firme de transport, pline de TIR-uri, ceea ce nu îmi pare corect", spune Beltechi. De altfel, AIO a şi obţinut revocarea hotărârii de Consiliu Local prin care terenul fusese dat celor două parohii, urmând ca, dacă va fi cazul, acesta să fie concesionat de municipalitate direct firmei de transport. Iar intermediarii cei negri, şi la propriu şi la figurat, să fie lăsaţi în plata Domnului...
PE ŢEAVĂ
Verificările continuă
Pe lista parohiilor care riscă să rămână fără terenurile primite gratis se numără şi parohia ortodoxă Sfinţii Trei Ierarhi. La preluarea unui teren în strada Şelimbărului în 2002, parohia s-a angajat să amenajeze lângă biserică un spaţiu verde pentru copiii din zonă, ceea ce nu s-a mai întâmplat. Termenul limită expiră la sfârşitul acestei luni, dată după care conducerea AIO va decide ce se va întâmpla cu amplasamentul.
O altă parohie ortodoxă, Duminica Tuturor Sfinţilor, nu are nicio şansă să-şi termine la timp biserica şi centrul social de pe terenul din str. Octavian Goga, sfinţit în 2008 pe repede-înainte pentru a ocupa amplasamentul rezervat de municipalitate pentru locuinţe ANL. De atunci, parohia abia dacă a reuşit să facă fundaţia viitorului lăcaş. "Termenul limită pentru această lucrare a fost deja amânat de două ori, iar la sfârşitul lunii iulie, când expiră din nou, vom lua o decizie. Nu este normal să ţii atâţi ani un imobil în construcţie", spune Ilie Bolojan.
Edilul nu exclude varianta preluării terenului pentru amenajarea unui parc. În fond, AIO are deja experienţă în demolarea fundaţiilor abandonate ale lăcaşurilor de cult, după ce în 2012 a trebuit să facă loc parcului industrial din fostul tancodrom printre blocurile de beton turnate ilegal de Mănăstirea Sfintei Cruci pentru un schit de măicuţe.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.