Cel mai controversat dosar ajuns în ultimii ani în atenţia Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor a adunat ultimele pagini. Săptămâna trecută, pe site-ul instituţiei a fost publicat proiectul autorizaţiei de mediu pentru ferma Nutripork din Ioşia, care, după ce va fi analizat de specialişti, urmează să fie supus şi dezbaterii publice, deschise orădenilor interesaţi.
Pentru a combate duhoarea pe care crescătoria cu o capacitate de creştere a 10.000 de porci o împrăştie în aer, mai ales asupra Oradiei şi comunei Sântandrei, specialiştii APM Bihor au impus o serie de noi obligaţii, preluate din legislaţia europeană. Cea mai importantă este aceea că la fermă se vor face, obligatoriu, măsurători cu olfactometre, aparate anume concepute pentru cuantificarea duhorii. Astfel încât să se ştie clar de ce şi cât de tare pute...
Euro-condiţii
Aşa-numitul draft al autorizaţiei de mediu, adică o ciornă, a fost publicat pe site-ul APM Bihor lunea trecută, fiind totodată transmis membrilor Colectivului de Analiză Tehnică format din reprezentanţii mai multor instituţii, precum Direcţia de Sănătate Publică, Primăria Oradea, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri şi Garda de Mediu. "Aşteptăm observaţii de la membrii CAT. Apoi vom elabora proiectul final, care va fi supus dezbaterii publice timp de 30 de zile", a anunţat şefa APM Bihor, Adriana Calapod (foto).
Proiectul de autorizaţie prevede condiţiile pe care APM Bihor le impune fermei astfel încât să prevină şi să combată poluarea de orice fel. "Sunt soluţii identificate în concluziile BAT", a precizat Calapod, referindu-se la aşa-numitele Best Available Techniques, adică normele stabilite de Comisia Europeană pentru fermele de animale. Actualizate în 2017, acestea includ o serie de condiţii noi, care nu aveau cum să fie incluse în autorizaţia primită de Nutripork în 2007 şi expirată în anul trecut.
Pe măsurate
Cea mai importantă şi, totodată, cea mai aşteptată schimbare vizează monitorizarea emanaţiilor de gaze. Dacă vechea autorizaţie stabilea doar că este interzisă evacuarea dejecţiilor în zilele cu ceaţă, cu presiune scăzută sau în care vântul bate spre oraş, noul document stabileşte şi cum trebuie hrăniţi porcii aşa încât cantităţile de dejecţii să fie cât mai reduse.
"Se vor aplica tehnici nutriţionale acceptate la nivel naţional şi european, prin care să se reducă nutrienţii din dejecţii, în vederea scăderii nivelului emisiilor de mirosuri", arată documentul ce prevede explicit, de asemenea, că hrana animalelor trebuie să aibă un conţinut scăzut de proteine brute, dar şi cantităţile maxime de furaje ce le pot fi administrate.
Conform proiectului de autorizare, emanaţiile fermei trebuie măsurate prin olfactometrie dinamică. Concret, de două ori în fiecare an, între lunile mai şi septembrie, ferma va trebui să comande unei firme specializate măsurarea mirosurilor cu un olfactometru, un dispozitiv anume conceput care până acum n-a fost niciodată folosit la Nutripork. Determinarea trebuie să se facă la marginea fermei, pe direcţia predominantă a vântului, trei zile consecutiv, şi să urmărească doi parametri relevanţi: amoniacul şi hidrogenul sulfurat, gaze urât mirositoare provenite din dejecţiile animalelor.
Deci, se poate!
Până acum, Nutripork era obligată să monitorizeze emisiile prin prelevarea unor mostre de aer şi analize în laborator o singură dată pe an şi numai privind amoniacul. Noua măsură, spun specialiştii, va fi mai relevantă. "Ani la rând s-a spus că duhoarea nu poate fi măsurată. Acum vedem că se poate. În plus, mă bucur că se impune monitorizarea hidrogenului sulfurat, despre care am spus de atâtea ori că este o problemă, dar vechea autorizaţie nici nu-l pomenea. Sincer, este mai mult decât mă aşteptam", mărturiseşte chimista Carmen Lezeu (foto), preşedinta Asociaţiei Sântandrei Metropolitan Area şi totodată unul dintre cetăţenii care au reclamat insistent poluarea produsă de Nutripork.
Ciorna de autorizaţie precizează şi limitele maxime ale emisiilor, dar şi că măsurătorile trebuie înscrise într-un dosar ce va fi pus la dispoziţia oricărui cetăţean care cere consultarea actelor. Dacă poluarea olfactivă va fi peste limitele prevăzute, Garda de Mediu va suspenda autorizaţia, implicit şi activitatea fermei.
Apele la control
Tot o noutate e că Nutripork trebuie să aibă un plan pentru combaterea poluării olfactive prin tehnici agreate la nivel european, iar angajaţii fermei vor fi obligaţi să trateze serios fiecare reclamaţie. Sesizările trebuie notate într-un registru special, la fel şi măsurile luate în urma lor, şi totodată trebuie comunicate şi APM şi Gărzii de Mediu.
Dacă adună 20 de reclamaţii, ferma va fi obligată să-şi revizuiască măsurile de control a poluării şi să adopte altele, mai eficiente. În caz contrar, de asemenea, comisarii de mediu vor putea opri temporar activitatea Nutripork.
Pe lângă monitorizarea mirosurilor, noua autorizaţie va obliga Nutripork şi să monitorizeze calitatea apelor de sub fermă, cu o frecvenţă semestrială.
Unde sunt copacii?
Proiectul de autorizaţie are şi un punct slab: nu vorbeşte despre perdeaua vegetală care ar trebui să stăvilească răspândirea putorii dincolo de marginile fermei. Deşi potrivit vechii autorizaţii, ferma trebuia înconjurată de copaci, dar în realitate sunt doar câţiva zeci de puieţi, nici schiţa celei noi nu rezolvă problema.
APM a prevăzut în document doar că "se vor întreţine perdelele vegetale existente şi se vor realiza plantări, după caz", motiv pentru care deputatul PNL Florica Cherecheş (foto), singurul politician implicat activ în această problemă, a anunţat că va interpela conducerea Ministerului Mediului şi cea a Gărzii Naţionale de Mediu. "Voi cere să ni se spună concret ce suprafaţă, densitate şi înălţime minimă trebuie să aibă perdeaua forestieră", explică parlamentarul.
Noi întrebări
Deşi admite că proiectul noii autorizaţii marchează un pas înainte, Cherecheş e nemulţumită că autorităţile ignoră în continuare detaliul că ferma se află la o distanţă mai mică de 1.000 de metri de zone rezidenţiale, distanţa minimă prevăzută de lege. "Voi cere şi Ministerului Sănătăţii să spună dacă acest criteriu este definitoriu şi obligatoriu", spune deputatul liberal.
Cel mai probabil, însă, până când vor da răspunsuri oficialii de la Bucureşti, APM Bihor va publica şi proiectul final al autorizaţiei. Din momentul în care acesta va apărea pe site-ul instituţiei, orădenii vor avea 30 de zile la dispoziţie pentru a formula observaţii şi propuneri, după care membrii CAT vor fi chemaţi să voteze dacă ferma primeşte sau nu autorizaţia. Aşadar, nu mai e mult până când vom afla dacă duhoarea porcină a devenit sau nu istorie...
LOBBY EŞUAT
Agenta Nutripork
Cererea de reautorizare a fermei de porci din Ioşia a scos la iveală o influenţă nebănuită a patronului grupului de firme Nutrientul, Iosif Pazuric. Anul trecut, în octombrie, la o lună după ce, în calitate de specialist angajat de Nutripork a depus la APM Bihor un studiu ce recomanda reautorizarea, Olimpia Mintaş (foto), soţia patronului CIAC, Ioan Mintaş, a devenit chiar directoarea instituţiei!
Numirea s-a făcut cu sprijinul ALDE, partid ai cărui membri sunt ambii soţi Mintaş, după ce femeia a câştigat, printr-un concurs discret, un post de consilier la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Olimpia Mintaş nu s-a dus însă să lucreze în Capitală, fiind delegată de îndată ca directoare a APM Bihor. Presiunea publică a orădenilor, care i-au reclamat incompatibilitatea, deoarece urma să aprobe o solicitare înaintată tot de ea, a determinat conducerea ANPM s-o revoce la începutul lunii decembrie, când fosta directoare Adriana Calapod a şi fost reinstalată în funcţie. Urmarea? Olimpia Mintaş a revenit în şedinţele APM Bihor la începutul acestui an, dar ca angajată a firmei sale de consultanţă Acormed, care reprezintă Nutripork!
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.