Pásztor la DNA: Șeful CJ Bihor, Pásztor Sándor, în vizorul procurorilor anticorupţie pentru că a dat ilegal bani publici unei fundaţii de casă a UDMR

În birourile CJ Bihor s-a instalat panica. "DNA ne cere acte!", şuşotesc funcţionarii întrebându-se din cauza cui. Pricina este chiar preşedintele Pásztor Sándor, ajuns în atenţia procurorilor pentru că a dat bani, din pix, unei fundaţii a UDMR, iar apoi, conştienţi că a încălcat legea, subalternii au încercat să-i ascundă abuzul fraudând sistemul electronic de evidenţă a actelor instituţiei pentru a înregistra documente măsluite, isprăvi pentru care politicianul riscă până la 10 ani, iar complicii săi până 2 ani de închisoare.

BIHOREANUL vă dezvăluie, în exclusivitate, de ce a ajuns şeful CJ "client" al DNA, deşi atât conducerea Camerei de Conturi Bihor, cât şi cea a Curţii de Conturi a României l-au protejat.

Fraude de milioane

Ilegalităţile săvârşite în primăvara lui 2017 îl ajung din urmă pe preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Pásztor Sándor. De o lună, DNA Oradea solicită CJ sute de acte. Iniţial, nici funcţionarii, nici şefii instituţiei nu înţelegeau ce urmăresc procurorii. Apoi, încet, au început să priceapă: e vorba de finanţarea ilegală a ONG-urilor de pe orbita UDMR, partidul ce conduce judeţul.

Ancheta a fost declanşată după ce BIHOREANUL (facsimil) a dezvăluit grave nereguli constatate de Camera de Conturi într-un raport din 21 iunie 2018, după verificarea execuţiei bugetare a CJ pe anul 2017: preşedintele Pásztor Sándor, şefii Direcţiei Social-Comunitare, Fenesi Tibor şi Poti Csaba, şi cel al Direcţiei de Implementare şi Dezvoltare Proiecte, Nagy Mate András, au prejudiciat bugetul judeţului cu 2,5 milioane lei prin "sponsorizarea" diverselor ONG-uri şi firme de casă ale formaţiunii. În condiţiile în care nu avea niciun program pentru finanţarea asociaţiilor şi fundaţiilor, CJ vărsa bani în bugetele DSC (1,065 milioane lei) şi DDIP (1,370 milioane lei), care apoi i-au împărţit ONG-urilor sub formă de "cheltuieli pentru bunuri şi servicii".

Abuz şi deturnare de fonduri

Ilegalitatea cea mai flagrantă a fost tripla finanţare a Festum Varadinum, cu 100.000 lei de către CJ, 30.000 lei de către DSC şi încă 13.500 lei de către DDIP. Scriptic, finanţarea din partea CJ a fost convenită printr-un parteneriat cu Fundaţia Culturală Varadinum (preşedinte Koncsek Zita, fost director DGASPC), dar "ulterior s-a finalizat prin finanţarea SC Festinus SRL Sălard", aparţinând lui Debreczeni Sándor, fost director al Uniunii Studenţilor Maghiari din Bihor.

Pe 5 mai 2017, şeful de cabinet al lui Pásztor, Králik Loránd, şi administratorul public, Szabo Jozsef, au semnat un "referat de necesitate" pentru "servicii de organizare eveniment" ce urmau să fie plătite din bugetul pentru "activitate economică-turism", adică prin deturnare de fonduri. Finanţarea, însă, fusese oricum perfectată cu două zile înainte, dovadă fiind că pe 3 mai fusese semnat, abuziv, fără a exista nicio Hotărâre de CJ în acest sens, un "contract de colaborare" între CJ şi Fundaţia Varadinum.

După 9 zile, pe 16 mai, Direcţia Economică a CJ a făcut un alt referat, pentru "achiziţionare servicii de organizare evenimente cu ocazia Festum Varadinum pentru Cabinet Preşedinte", în valoare de 84.033 lei plus TVA, cu "ofertantul SC Festinus SRL". Pe 18 mai, CJ a încheiat cu firma un contract pentru "servicii de sonorizare, construire scenă spectacole şi asigurare participare interpreţi de muzică uşoară în perioada derulării prezentului contract", valabil 15 zile de la data semnării, iar pe 25 mai, firma a emis factura de 100.000 lei. Toate acestea, în condiţiile în care festivalul s-a desfăşurat, de fapt, între 7-21 mai, iar concertele între 7-13 mai. "Având în vedere că toate evenimentele plătite către SC Festinus SRL au avut loc înaintea încheierii contractului, rezultă că au fost efectuate plăţi necuvenite către această societate", au conchis auditorii.

Finanţare la triplu

Camera de Conturi a constatat că pentru acelaşi festival Fundaţia Varadinum a primit şi de la DSC 30.000 lei, pentru "servicii de sonorizare şi asigurarea a 10 concerte în perioada 6-21 mai", iar DDIP a dat 13.500 lei, încheind pe 5 mai un contract cu Asociaţia Szigligeti Tanoda pentru "Festivalul de primăvară Szigligeti" (14 mai - 20 iunie), în cadrul căruia, însă, au fost organizate 5 spectacole care au figurat şi în programul Festum Varadinum.

Auditorii au catalogat finanţările triple pentru Festum Varadinum de către CJ, DSC şi DDIP drept "erori/abateri", indicându-i ca principali responsabili pe preşedintele Pásztor Sándor şi pe Gabriela Plugar, şefa Direcţiei Economice, laolaltă cu directorii DSC şi DDIP. În final, deşi puteau propune Curţii de Conturi a României sesizarea organelor de urmărire penală, pentru că "erorile" îmbrăcau forma unor infracţiuni (abuz, fals şi uz de fals, deturnare de fonduri), s-au mulţumit să dispună doar recuperarea prejudiciilor de la vinovaţi, începând cu Pásztor, obligat personal să restituie 112.000 lei (100.000 "plată nejustificată", plus 12.000 lei penalităţi).

Conturi de partid

Ceea ce, însă, nu s-a întâmplat. Pe 11 iulie 2018, CJ a contestat raportul Camerei de Conturi Bihor, iar pe 24 octombrie Curtea de Conturi a României i-a dat dreptate, redând copy-paste, fără nicio analiză, argumentele administraţiei judeţene. Aceasta a pretins că "plata reţinută ca nelegală comportă elemente de legalitate", fiind "derivată din obligaţia semnată de cele două părţi materializată sub forma contractului de colaborare" dintre CJ şi Fundaţie. Deşi a încălcat legea administraţiei publice locale şi pe cea a finanţelor publice locale, ba şi Codul penal, CJ a susţinut că doar a respectat "unicul şi principalul (sic!) izvor de obligaţie" convenit cu ONG-ul.

Curtea de Conturi a României a înghiţit pe nemestecate şi o minciună flagrantă a CJ, şi anume că "a avut prevedere bugetară pentru suma destinată organizării Festum Varadinum, conform HCJ nr. 48/28 martie 2017". În realitate, respectiva HCJ, prin care a fost adoptat bugetul judeţului pe 2017, nu prevede nicio alocare către Festum Varadinum.

Admiterea contestaţiei nu pare să fi fost întâmplătoare dacă se are în vedere politizarea Curţii de Conturi, din a cărei conducere face parte inclusiv fostul deputat UDMR Bihor Lakatos Peter. E de notat şi că nora acestuia, Lakatos Fodor Reka, fostă angajată a Fundaţiei Bihor-Hajdu Bihor (aparţinând CJ), a fost angajată la Camera de Conturi Bihor şi, parcă în contrapartidă, tot atunci, soţul şefei Camerei, Nicolae Ivan, a fost pus director al Societăţii Publice de Pază Bihor (subordonată aceluiaşi CJ).

"Acoperiţi" cu falsuri

Ceea ce n-a "văzut" Curtea de Conturi pare să fi aflat, însă, DNA, şi anume că seria de acte menită să dea aparenţe de legalitate contractului dintre CJ şi Fundaţia Varadinum a fost, pur şi simplu, măsluită. Concret, în condiţiile în care pe 3 mai 2017 Pásztor a semnat contractul cu ONG-ul, cu două zile înainte să i-l propună consilierii, şeful CJ şi-a dat seama că nu avea nici măcar o cerere care să fi fost depusă în prealabil de Fundaţie pentru o colaborare.

Rezolvarea dilemei a fost grosolană. Ca să "procure" o solicitare anterioară semnării contractului, un funcţionar al CJ din compartimentul IT a "spart" registrul electronic de înregistrare a actelor instituţiei şi a fabricat o cerere, ca din partea Fundaţiei Varadinum, suprascriind-o peste o solicitare înregistrată în 10 februarie 2017 de Episcopia Unitariană, pentru "suplimentarea personalului neclerical". Ca urmare, la numărul 2547/10.02.2017 nu mai apărea cererea Episcopiei pentru suplimentarea personalului neclerical, deşi aceasta primise inclusiv răspuns la solicitare, ci cererea Fundaţiei Varadinum.

Mai mult, potrivit surselor BIHOREANULUI, însăşi semnarea contractului dintre CJ şi ONG ar fi fost suprascrisă în acelaşi fel în registrul instituţiei, peste o adresă a Primăriei Săcueni din data de 3 mai 2017.

Va urma

Ancheta DNA pare abia la început, în stadiul colectării de documente, nu doar de la CJ, ci şi de la... Primăria Oradea. Motivul? Fundaţia Varadinum ceruse şi de la municipalitate, tot pentru Festum Varadinum, 200.000 lei, actul fiind semnat nu numai de către preşedinta Kocsek Zita, ci şi - surpriză! - de către "responsabilul de proiect" Wagner Izabella, nimeni alta decât unul dintre consilierii din cabinetul lui Pásztor Sándor. Or, e clar că, dând bani Fundaţiei propriei colaboratoare, şeful CJ a favorizat-o, "ajutând-o" totodată să intre în plin conflict de interese.

Iar asta nu e, nici pe departe, tot. BIHOREANUL deţine informaţii care arată că între şefii CJ şi ai UDMR Bihor există o încrengătură de relaţii de afaceri pe banii publici ai judeţului, pe care primii îi împart ONG-urilor de partid pe care tot ei le controlează, astfel că în final sumele ajung, de fapt, în propriile buzunare. Dar, despre cum se ghiftuiesc aceştia în numele "păstrării identităţii maghiare" cu banii publici smulşi tuturor bihorenilor, în curând...

DIRECŢII "BIDON"
"Dezvoltare" prin sponsorizare

Raportul Camerei de Conturi Bihor pe 2017 dezvăluie că două direcţii ale Consiliului Judeţean nu îşi justifică existenţa în niciun alt fel decât ca "bidoane" în care CJ varsă bani de la bugetul judeţului pentru ca grosul să fie drenat spre ONG-uri de casă. De altfel, raportul arăta că DSC nu are niciun fel de "programe şi proiecte de dezvoltare socială a judeţului" şi că "singura activitate a constat în alocarea de fonduri pentru finanţarea unor programe şi acţiuni iniţiate de persoane fizice şi juridice fără scop patrimonial".

Auditorii au descoperit, de pildă, că DSC a dat nelegal 5.000 lei pentru "programul/proiectul Analiza indicatorilor bunăstării în judeţul Bihor" unei anume Bernath Krisztina, lector la Universitatea Partium, care a încasat şi de la DDIP încă 30.000 lei pentru "realizare studiu sociologic privind educaţia specială din judeţul Bihor", şi încă 15.000 lei pentru "Studiu sociologic - educaţia specială în Bihor". "Practic, pentru aceeaşi lucrare au fost încheiate trei contracte având acelaşi obiect şi acelaşi conţinut", au conchis auditorii.

Tot DSC a contractat, fără nicio legătură cu serviciile sociale, "servicii de fotografie" cu Csikos Rolland Lászlo, pe mii de lei lunar, Pásztor devenind primul şef al CJ care şi-a "tras" fotograf personal, deşi instituţia are atât birou de presă, cât şi agenţie de ştiri, cu suficienţi angajaţi care să facă şi fotografii. "Achiziţia serviciilor s-a efectuat fără program anual de achiziţii publice, fără referate de necesitate, fără proces de consultare a pieţei, fără dovada solicitării unor oferte de la alţi prestatori de servicii similare", aşa încât să poată fi alese oferte mai ieftine, a consemnat Camera de Conturi.

La fel, nici DDIP n-a avut un program pentru acordarea finanţărilor nerambursabile, "iar singura activitate a fost alocarea de fonduri pentru finanţarea unor programe şi acţiuni iniţiate de persoane fizice şi juridice fără scop patrimonial", cărora le-a redirecţionat 1,49 milioane lei din cei 1,939 milioane lei primiţi de la CJ. Ilegalităţile, au conchis auditorii, au fost posibile întrucât CJ nu a avut "proceduri anticorupţie sau verificări care să urmărească orice formă de corupţie, fraudă sau diverse încălcări ale regulilor".