Mineriadă la Băiţa: Minerii blocaţi în subteran sunt carne de tun într-un război de 100 milioane euro

O lungă şi complicată istorie de incompetenţă şi hoţie, de politizare şi de aservire a interesului public celor private frământă mica aşezare bihoreană Băiţa, provocând seisme până în Guvernul de la Bucureşti şi chiar la Bursa din Londra.

Săptămâna trecută, într-una din galeriile deschise în vremea Imperiului Austro-Ungar s-au blocat directorii unor firme private şi mineri ai companiei de stat ce deţine licenţa de exploatare a unor zăcăminte fabuloase, evaluate la 100 milioane euro. BIHOREANUL a încercat să afle de ce...

"Surpriză" ciclică

La un secol de la deschidere, adâncurile Băiţei sunt încă pline de metale rare, vitale pentru industrii de înaltă tehnologie. Informaţii considerate secrete atestă aici zăcăminte de cupru, zinc, plumb, wolfram, bismut, toate cu concentraţii ridicate, estimate la 100 milioane euro. Şi totuşi, se exploatează doar aşa-numitele reziduuri: calcar pentru construcţii, agricultură, zootehnie, industria farmaceutică şi vopseluri, respectiv dolomită pentru îngrăşăminte. Aşa că, departe de a asigura prosperitatea localnicilor, mineritul abia le asigură traiul de azi pe mâine.

Vestea că o mână de ortaci s-a blocat marţea trecută în mină a luat prin suprindere autorităţile, chiar dacă această formă de protest s-a banalizat deja. În ultimii şase ani s-a mai întâmplat de trei ori, reacţia oficialilor fiind de fiecare dată aceeaşi: prefectul se deplasează la faţa locului, pentru a discuta cu minerii, a le asigura asistenţă medicală, apă, hrană şi ţigări.

De data aceasta, după ce în prima zi s-au închis în galerie 13 oameni, prefectul Claudiu Pop a fost pus în ofsaid. La fel ca BIHOREANULUI, directorul general al Băiţa SA (BSA), Ovidiu Dăescu, îi spusese că în acţiune nu era implicat niciunul din minerii săi. Abia spre seară informaţiile au fost rectificate: la 293 metri sub pământ erau, de fapt, 2 reprezentanţi ai unei firme private şi 11 mineri (din totalul de 180) de la cea de stat. Bizar, aceştia nu cereau măriri salariale ori condiţii de lucru mai bune, ci s-au "solidarizat" cu cele două firme private din zonă: Băiţa Bihor (BBH, 76 angajaţi) şi African Consolidated Resources (AFCR, 36 angajaţi).

Sabotaje...

Miercuri dimineaţă, numărul protestatarilor blocaţi a crescut la 25, toţi de la compania de stat, dădea de ştire directorul comercial al BBH, Lucian Popa (foto). Potrivit acestuia, erau nemulţumiţi că firmele private sunt împiedicate de conducerea BSA să lucreze, deşi compania de stat depinde de ele, luându-şi banii de la BBH pentru evacuarea apelor din galerii: "Directorul general al Băiţa SA, Ovidiu Dăescu, pus pe criterii politice (n.r. - membru PSD), a blocat activitatea Băiţa Bihor şi AFCR, susţinut de secretarul de stat Maricel Popa de la Ministerul Economiei şi de prefectul-marionetă Claudiu Pop".

Popa a dezvăluit că înainte cu o săptămână, pe 19 august, cei doi oficiali fuseseră la Băiţa, promiţând minerilor de la BSA măriri de salarii. Ulterior, însă, s-a întâmplat altceva: directorul Dăescu a refuzat accesul BBH la propriile echipamente, cu care angajaţii BSA trebuie să evacueze apele din galerii. Practic, zicea Popa, firma privată era sabotată cu preţul afectării celei de stat: "Băiţa şi Băiţa Bihor sunt asociate pe o licenţă pentru exploatarea calcarului, dar nu ni ne permite să lucrăm, nici nouă, nici AFCR". Or, minerii erau hotărâţi să rămână în subteran până când la faţa locului va reveni secretarul de stat pentru a garanta că firmele private îşi vor putea desfăşura activitatea.

... şi şantaje

În aceeaşi zi, directorul BSA, Ovidiu Dăescu (foto) declara BIHOREANULUI că, de fapt, protestul fusese regizat de aceleaşi persoane care conduseseră compania de stat şi acum continuă s-o paraziteze prin firmele private. "Practică un adevărat şantaj asupra firmei de stat. Nu e normal să mobilizezi minerii de la compania de stat ca să protesteze pentru interesele firmelor private", zicea Dăescu, referindu-se la şefii BBH. Pe de altă parte, adăuga el, cealaltă societate privată, AFCR, care a preluat Mineral Mining, o firmă în insolvenţă care a activat şi ea la Băiţa, ar urmări să extragă minereurile cele mai preţioase, cele polimetalice, deşi ar fi acumulat datorii imense către compania de stat.

Pe de altă parte, prefectul Claudiu Pop făcea cunoscut că a trimis la gura minei o ambulanţă gata să intervină la nevoie şi a cerut Ministerului Economiei şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) o informare, pe care a şi dat-o publicităţii. Conform acesteia, singura societate care deţine licenţă de exploatare la Băiţa este cea de stat, BSA, iar pentru ca alte firme să i se asocieze, cum voiau privaţii, trebuia să solicite acest lucru împreună cu titularul licenţei şi să-şi demonstreze resursele financiare şi tehnice, ceea ce nu au făcut.

Şi la stat, şi la privat

O zi mai târziu, joi, când în mină se adunaseră 51 persoane, directorul general AFCR, Gabriela Dobrotă (foto), a replicat tot printr-un comunicat pentru a explica protestul. Cerând demisia prefectului, fiindcă nu a intervenit la Minister şi ANRM în ajutorul firmelor private, Dobrotă arăta că BBH este asociată cu BSA încă din 2004 (compania de stat având 6% din acţiunile firmei private), iar din 2014 sunt asociate pe licenţa care îi dă tot dreptul să exploateze calcar.

În ce priveşte AFCR, directoarea afirma că, deşi aceasta recunoaşte doar o parte din datoriile Mineral Mining (2,5 milioane lei din 4 milioane), a depus toată suma într-un cont escrow  din care BSA o poate încasa, aşa că şi ea are dreptul la exploatare.

Cât despre paradoxul că protestatarii sunt de la compania de stat şi "trag" pentru firmele private, Dobrotă a susţinut că minerii au pornit protestul "de bună voie", după ce "nu le-au fost îndeplinite condiţii umane de muncă, fiindu-le periclitată viaţa din cauza degradării echipamentelor". Mai mult, adăuga ea, oamenii aveau cu BSA contracte de muncă pe durată limitată, prelungite periodic, iar AFCR le-a făcut acte pe perioadă nedeterminată din 20 august. Coincidenţă sau nu, la o zi după ce prefectul şi secretarul de stat vizitaseră mina...

Vor s-o închidă

La Băiţa, reporterilor BIHOREANULUI nu li s-a permis să coboare în mină pentru a afla de la mineri, direct şi concret, de ce protestează. La suprafaţă, însă, directorul comercial al BBH, Lucian Popa, a recunoscut că semnalul acţiunii l-a dat directoarea generală a firmei private, Maria Trip, şi directorul tehnic Octavian Bortoş. Dar justificat: "Din 1999 licenţa permite exploatarea în asociere, iar din 2010 Băiţa SA exploatează dolomita şi Băiţa Bihor calcarul fără probleme. Am plătit redevenţe ANRM, iar firmei de stat dividende. Acum, dintr-o dată, nu mai suntem lăsaţi să lucrăm, sub pretextul că exploatarea e permisă doar în subteran, iar noi îl scoatem de la suprafaţă", a spus Popa.

Cu AFCR, povestea e mai complicată. Potrivit Gabrielei Dobrotă, compania a cumpărat Mineral Mining în 2013, când aceasta era titulară de licenţă, şi de atunci cere ANRM să-i dea dreptul de a exploata minereurile polimetalice, dar fără succes, Ministerul invocând datoriile MM către BSA. Blocajul ar fi provocat, însă, de directorul BSA, care refuză să încaseze banii din contul escrow, prejudiciind astfel însăşi compania de stat. Scopul? Adevăratul interes al şefilor din Minister ar fi să închidă mina, inundând-o, pentru a pune mâna pe 20 milioane euro alocaţi de la bugetul de stat în acest scop.

În anchetă

Nici vorbă de aşa ceva, răspund oficialii. Potrivit lui Ovidiu Dăescu, minerii ar fi manipulaţi de predecesoarea sa, Maria Trip, care pe vremea când conducea compania de stat a înfiinţat firma privată BBH, a asociat cele două societăţi şi apoi a vândut active ale BSA chiar şi cu 0 lei. "Vi se pare normal că în calitate de director al companiei de stat a înstrăinat societăţilor private pe care le controla chiar şi drumul de acces spre mină?", întreabă el retoric.

Tot la finalul săptămânii, Ministerul Economiei a dat publicităţii o ultimă precizare, afirmând că în 2014, când ca director al companiei de stat şi acţionar majoritar al celei private asocia pe licenţă cele două entităţi, Maria Trip s-a favorizat pe sine însăşi. De altfel, zic oficialii, din cauza "indiciilor de săvârşire a unor fapte penale", inclusiv faptul că BBH "a extras de la suprafaţă 500.000 tone de calcar, însuşindu-şi fără drept profitul rezultat", au şi  sesizat DNA, la fel ca anul trecut, când au descoperit incompatibilitatea fostei directoare.

În timp ce ancheta procurorilor se derulează cu încetineală, primii direct loviţi de încâlceala de interese din jurul minei sunt minerii înşişi. Manipulaţi sau sincer solidari cu ortacii lor de la firmele private, sunt singurii care nu au nicio alternativă...

CONTROVERSAT
Magnat sau tunar?

În timp ce Ministerul Economiei susţine că AFCR nu are resursele care să-i permită asocierea cu compania de stat Băiţa SA, BIHOREANUL l-a surprins la Băiţa pe directorul executiv Andrew Prelea (foto) pregătindu-se să zboare cu elicopterul de la gura minei spre Bucureşti, de unde urma să plece la Londra, unde criza din Bihor ar fi scăzut valoarea acţiunilor firmei cu 1,9 milioane lire. Născut în Australia din părinţi români, Prelea afirmă că societatea are active de 200 milioane dolari în întreaga lume, recent deschizând o mină de aur în Zimbabwe, iar la Băiţa investind în ultimul an 1 milion de dolari.

Presa centrală a dezvăluit însă că împreună cu tatăl său, George Prelea, revenit în ţară după 1990 şi numit pentru o vreme consul onorific al Australiei în România, Andrew Prelea ar fi dat un tun de 30 milioane euro BCR, nereturnând un credit pentru trei proiecte imobiliare la marginea Capitalei.