Interviu cu Marius Paul Hliban, directorul Penitenciarului: "Deţinuţii de la Oradea sunt mai molcomi"

De câteva luni, Penitenciarul din Oradea are un şef venit tocmai din Botoşani. La 44 de ani, Marius Paul Hliban a fost trimis de Administraţia Naţională a Penitenciarelor să preia, ca interimar, funcţia vacantată prin pensionare de Ioan Ilea. Între timp, comisarul-şef s-a înscris la concursul pe care ANP îl organizează pentru ocuparea funcţiei de director la Oradea, ofiţerul având experienţa conducerii, timp de şapte ani, între 2003-2010, a Penitenciarului Botoşani.

În primul interviu pe care îl acordă de la venirea în Oradea, Hliban vorbeşte pentru BIHOREANUL despre condiţiile în care stau deţinuţii, despre eliberările impuse prin Legea recursului compensatoriu şi despre atmosfera din închisoarea din centrul oraşului...

- Aţi fost şeful Penitenciarului Botoşani, unde aţi avut avut, însă, şi probleme, fiind destituit şi câştigând ulterior un proces. De ce aţi fost destituit?

- Specialişti din Administraţia Naţională a Penitenciarelor au constatat unele probleme la nişte proiecte de investiţii din unitate care, ulterior, nu s-au confirmat. După ce am câştigat procesul nu am cerut repunerea în funcţie. Am vrut doar să demonstrez că tot ce am făcut a fost în perfectă legalitate.

- Cum aţi ajuns la Oradea? Şi ce aţi găsit aici?

- Mi-a solicitat ANP să preiau Penitenciarul din Oradea după pensionarea comisarului-şef Ioan Ilea. Am găsit aici buni profesionişti. Penitenciarul din Oradea e în topul unităţilor atât în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor de muncă pentru personal, cât şi a condiţiilor de detenţie pentru persoanele în custodie.

Cum e la puşcărie

- S-a dezbătut intens problema supraaglomerării penitenciarelor. Care e situaţia la Oradea?

- Capacitatea legală de detenţie ar fi de 434 de paturi cu câte 4 metri pătraţi de spaţiu pe deţinut. Numărul de paturi instalate este, însă, de 599, din care ocupate sunt 451. Sistemul penitenciar e dinamic. În sezonul rece o parte din foştii deţinuţi revin în penitenciare, în plus pot apărea transferuri sau internări. Sunt unităţi mult mai aglomerate decât cea din Oradea, care este undeva la mijloc.

- Aveţi celule mai bune, pentru VIP-uri, şi celule pentru deţinuţii de rând? Cum se face "distribuţia" condamnaţilor în Penitenciar?

- Condiţiile sunt standard pentru oricare deţinut. Separarea se face pe regimuri de executare: maximă siguranţă, regim închis, regim deschis şi arestaţii preventiv. Camerele cu mai multe paturi sunt pentru deţinuţii repartizaţi în regim deschis, care lucrează în afara Penitenciarului. Pe aceste secţii există maşini de spălat şi frigidere. De asemenea, vrem să introducem telefoanele fixe de pe holuri în camere, pentru ca deţinuţii să aibă un acces mai bun la telefoane, în limita timpului alocat prin lege.

- De-a lungul anilor, Penitenciarul Oradea a fost condamnat de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului din cauza condiţiilor de detenţie, unul dintre foştii deţinuţi adunând chiar ploşniţe ca probă. Care sunt acum condiţiile?

- Facem eforturi pentru asigurarea tuturor condiţiilor de igienă. Există grafice de igienizare, dezinsecţie şi deratizare, care sunt respectate. După reabilitarea punctului termic s-a trecut la alimentarea cu gaz, astfel că apa caldă e asigurată zilnic, pe bază de program, majoritatea camerelor fiind dotate cu duşuri proprii. Continuăm să facem reparaţii curente în spaţiile de deţinere. Spre exemplu, băile au fost dotate cu obiecte sanitare noi, anti-vandalism.

11 eliberaţi mai repede

- Legea 169/2017 privind recursul compensatoriu a provocat o "revoluţie" în sistemul penitenciar. Cine poate primi "zile câştig"?

- În Penitenciarul Oradea, potrivit legii, toate spaţiile sunt la momentul actual neconforme, deci toţi deţinuţii se încadrează pentru reducerea pedepsei. O mare parte din spaţii nu beneficiază de lumină naturală, altele sunt cu igrasie şi astfel, pe Legea 169, sunt neconforme. Acestea sunt efecte ale faptului că avem o clădire veche, monument, amplasată în centrul oraşului. Din punctul acesta de vedere, nu putem face nimic. Secţiile 8 şi 9, pentru regim închis şi arestaţi preventiv, sunt neconforme din cauza numărului de paturi instalate. Sunt câte 10 paturi şi ar trebui să fie 8. Anul viitor vrem să le aducem la standarde.

- Câţi deţinuţi din Oradea au primit reducerea pedepsei? Câţi au fost eliberaţi mai repede prin această lege şi pentru ce fuseseră ei condamnaţi?

- Au fost analizaţi până acum în Comisia de Liberare Condiţionată 48 de deţinuţi, 11 dintre aceştia fiind eliberaţi condiţionat de instanţă. Noi am propus punerea lor în libertate, iar instanţa a decis. Legea spune că la 30 de zile executate în condiţii neconforme deţinutului i se scad 6 zile, considerate ca executate. Între cei eliberaţi se află un deţinut care fusese condamnat la 220 de zile de închisoare pentru abandon de familie, unul condamnat la 1 an şi 8 luni pentru conducere fără permis, unul condamnat la 2 ani pentru tâlhărie calificată şi un altul condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru tentativă de omor. Deţinuţii ar fi ajuns oricum în faţa Comisiei de Liberare Condiţionată, doar că acum au beneficiat în plus şi de aceste zile câştig.

Drumuri în loc de videoconferinţe

- Penitenciarul Oradea asigură transportul deţinuţilor în faţa organelor de cercetare penală şi instanţelor din toată ţara. Câte drumuri s-au făcut? Cât a cheltuit Penitenciarul pentru asigurarea transportului în 2016? Dar în 2017?

- Asigurăm prezentarea deţinuţilor la 35 de organe judiciare. În 2016 au fost executate 813 misiuni de prezentare la organele judiciare a unui număr de 2.896 deţinuţi, iar în primele trei trimestre ale anului 2017 au fost prezentaţi la organele judiciare 1.755 deţinuţi. Pentru transportul persoanelor private de libertate la instanţe şi în faţa organelor de cercetare penale în 2016 s-au efectuat 53.160 km şi s-a consumat combustibil în valoare de 26.102 lei. În 2017, până la finalul lunii septembrie, s-au efectuat 34.293 km, pentru care s-a consumat combustibil de 29.286 lei.

- De anul trecut Penitenciarul Oradea are un sistem de videoconferinţă pentru audierea deţinuţilor, care însă n-a prea fost folosit. Din ce motiv? Există o problemă în sistem?

- Sistemul este destinat audierii deţinuţilor, videoconferinţelor cu structurile centrale, precum şi negocierilor între organismele sindicale. În 2016 a fost efectuată o singură audiere prin videoconferinţă la instanţa de judecată, iar în 2017 două audieri. În ambii ani au fost mai multe cereri pe care Penitenciarul Oradea le-a onorat, dar nu s-au realizat din cauza lipsei de procedură de la instanţe, spre exemplu lipsa avocaţilor sau lipsa părţilor. Penitenciarul Oradea pune la dispoziţie sistemul, dar instanţele de judecată sunt cele care pot decide audierea prin videoconferinţă.

- O parte a angajaţilor Penitenciarului din Oradea au protestat recent denunţând faptul că lucrează prea multe ore suplimentare. Sunt suprasolicitaţi?

- Avem 218 angajaţi. Potrivit statului de funcţii, ar trebui să fie 284. De la începutul anului angajaţii au făcut 22.721 ore suplimentare. ANP a scos la concurs posturile vacante, dar cu toate acestea personalul este insuficient. S-au pensionat foarte mulţi angajaţi, în jur de 45. Pe deasupra, noii angajaţi trebuie să treacă printr-o perioadă de debut, iar în primele 6 luni pot fi folosiţi doar în anumite tipuri de misiuni.

Între regimuri

- Penitenciarul Oradea este unul de maximă siguranţă. Ce înseamnă asta? Au deţinuţii aici condiţii de detenţie mai stricte decât în alte părţi?

- Diferenţa între regimuri o face libertatea de mişcare. Dacă cei din regim deschis pot să meargă singuri la muncă, spre exemplu, cei din regim închis şi de maximă siguranţă stau mai mult în camerele de detenţie, având dreptul la plimbare în baza unui program şi fiind însoţiţi în permanenţă.

- Câţi deţinuţi în regim deschis, care ies singuri la muncă, aveţi? Cum vă asiguraţi că nu vor "dezerta", mai ales că aţi avut chiar în ultimul an astfel de cazuri?

- Avem 7 deţinuţi care lucrează la puncte de lucru exterioare fără supraveghere şi alţi 7 care lucrează în exterior cu supraveghere. Deţinuţii sunt atent selecţionaţi dintre cei care execută pedepse în regim deschis şi trebuie să respecte un set de reguli clare, spre exemplu au un traseu fix pe care trebuie să-l parcurgă spre locul de muncă şi înapoi. Ei sunt informaţi că părăsirea punctului de lucru este asimilată acţiunii de evadare.

- Există date despre procentajul de recidivă al persoanelor eliberate la Oradea? Se implică sistemul penitenciar în reintegrarea lor în societate?

- Nu deţinem astfel de date. Ce pot să spun e că avem specialişti în reintegrare socială, educaţie şi asistenţă psihosocială, precum şi 18 protocoale încheiate cu instituţii precum Inspectoratul Şcolar şi AJOFM, pentru desfăşurarea unor programe care să-i pregătească pentru când vor fi din nou liberi.

Fără chefuri, dar cu TV

- Sunteţi absolvent al unui liceu de artă, iar presa din Botoşani scria că în penitenciarul de acolo aţi introdus cercuri de pictură, muzică şi teatru pentru deţinuţi. Aţi început demersuri similare şi la Oradea?

- La Oradea există deja ateliere ocupaţionale de pictură, origami şi quilling (n.r. - confecţionarea decoraţiunilor din hârtie). Sunt deţinuţi care nu ştiau să ţină o pensulă în mână şi acum sunt pictori, şi-au descoperit abilităţi. Nu au libertate, dar au timp. E bine să şi-l ocupe cu ceva util. Am ca prioritate îmbunătăţirea legăturilor cu toţi factorii sociali din Oradea pentru ca împreună să reuşim să ducem la îndeplinire cea mai importantă misiune, aceea de reinserţie socială a deţinuţilor.

- O înregistrare ce părea făcută într-o închisoare cu deţinuţi care chefuiau şi se filmau a provocat scandal. În Penitenciarul Oradea se fac petreceri? Dacă nu, cum se relaxează deţinuţii?

- Penitenciarul din Oradea este unul dintre cele mai sigure în ce priveşte pătrunderea obiectelor interzise. De la începutul anului a fost descoperită o cartelă telefonică asupra unui deţinut, şi acela venit prin transfer. Gradul de siguranţă este foarte ridicat. Nu se fac chefuri. Deţinuţii au, în schimb, acces la sala de sport, la biserică, la bibliotecă şi la TV. Ca urmare a solicitărilor din partea deţinuţilor, am hotărât că, dacă există anumite transmisiuni de interes general, cum ar fi competiţiile sportive importante, permitem vizionarea lor şi după ora 23.

- Cum se comportă deţinuţii? Există scandaluri? Cât de des ajunge cineva în camera de izolare?

- Ca în orice comunitate, pot apărea şi probleme. Deţinuţii sunt atent monitorizaţi, 24 de ore din 24. Comparativ cu alte unităţi, în Penitenciarul din Oradea deţinuţii sunt un pic mai molcomi, ca ardelenii, dacă pot spune aşa. Au mai fost autoagresiuni, s-au mai agresat şi între ei, dar nu putem vorbi despre un fenomen.

- Dar găşti există în Penitenciarul Oradea?

- Nu există. Nu le lăsăm să se formeze. Avem personal foarte bine instruit în acest sens.