Greu de cântărit: Procesul DNA vs Alexandru Kiss şi Beniamin Rus s-a încheiat cu pledoarii-maraton, urmează sentinţa

Inculpaţi VIP, învinuiri grave, dezvăluiri de ultimă clipă, acuzaţii aduse de avocaţi procurorilor, voci gâtuite de emoţii, toate într-o sală în care aerul căpătase umezeală de seră.

Acestea au fost elementele ultimului termen de judecată în procesul intentat de DNA Oradea fostului şef al Consiliului Judeţean Bihor, Alexandru Kiss, proprietarului grupului de firme Selina, Beniamin Rus, şi altor patru oameni de afaceri din Oradea, Debreţin şi Budapesta, învinuiţi că au obţinut pe şpăgi contracte publice ori că le-au intermediat.

Întins pe 13 ceasuri, ultimul act, consumat săptămâna trecută după alte trei termene "strânse", pe 21, 25 şi 29 mai, pentru că judecătoarea va promova la Curtea de Apel Alba Iulia şi trebuie să se pronunţe până atunci, a prilejuit o serie de lovituri de teatru...

Lotul Kiss

Joi, 31 mai, ora 11, Tribunalul Bihor. Un procuror şi opt avocaţi au fost prezenţi la ultimul termen din cel mai important dosar al DNA Oradea, vizând fapte comise între 2002-2008, dar trimis în judecată cu o întârziere impardonabilă, abia în 2015. Inculpaţii, unul şi unul: Alexandru Kiss - fost preşedinte CJ Bihor, Beniamin Rus - patronul Selina, Miklossy Ferenc - proprietarul firmei Keviep şi şef al Camerei de Comerţ din Debreţin, fiul acestuia, Miklossy Laszlo - director East Bau, orădeanul Gheorghe Roatiş - patronul Martex Trans şi Bojtor Vilmos - un sătmărean stabilit la Budapesta, deţinător a 7 firme offshore.

Procurorul a "recitat" o oră faptele din rechizitoriu, rareori ridicându-şi privirile din hârtii. Potrivit acestuia, în 2002-2003 Kiss şi amicul său Alexandru Mudura, influentul proprietar al Lotus Center (decedat în 2015), ar fi primit 300.000 euro de la Miklossy pentru a aranja ca Primăria Oradea să-i atribuie contractul de construire a haldei ecologice a oraşului. În 2003-2004, cei doi s-ar fi ales şi cu 100.000 euro de la Rus în schimbul unor contracte pentru lucrări de apă-canalizare în 9 comune, pentru deszăpeziri şi modernizarea DJ 709A Pocola-Şoimi, iar în 2005-2006 acelaşi Rus le-a dat alţi 700.000 euro pentru a cumpăra sub preţ terenurile fostelor unităţi militare din Calea Aradului şi din strada Universităţii. Cea mai consistentă şpagă, de 3,21 milioane euro, Mudura şi Kiss ar fi primit-o între 2002-2008 fiindcă ar fi impus directorului CET, Dragoş Gligor, aprovizionarea cu cărbune din Ungaria prin firmele lui Roatiş şi Bojtor.

Şpăgi mascate

Tot buchisind din rechizitoriu, procurorul a descris felul în care cei doi primeau mita, disimulată prin importuri de utilaje şi contracte de consultanţă. Concret, Keviep şi Selina negociau achiziţii de utilaje la un anumit preţ, dar le "plimbau" prin firmele offshore pentru ca în final să intre în posesia lor la preţuri umflate artificial. Bojtor retrăgea din conturi diferenţele rezultate şi, după ce îşi reţinea propriile comisioane (3-4%), le remitea lui Mudura şi lui Kiss, în Oradea şi în Budapesta, fapt pe care, de altfel, acesta avea să-l recunoască în faţa judecătorului.

Cei doi ar fi primit astfel peste 4,3 milioane euro, păgubind serios bugetele publice, numai în afacerea Luceafărul CJ Bihor pierzând 6,12 milioane euro fiindcă a vândut Selinei, cu caiete de sarcini la a căror redactare ar fi contribuit însuşi Rus, doar amprentele de sub viitoarele blocuri pe care firma urma să le construiască, nu şi restul parcelelor, rămase fără valoare şi folosite doar pentru alei şi parcări.

Reprezentantul DNA a invocat acte privind circuitele de mărfuri şi financiare dintre firmele mituitorilor şi cele ale spălătorului de bani Bojtor, spicuind şi din interceptările telefonice realizate de SRI încă din 2002, chiar dacă fuseseră contestate de avocaţii lui Rus, iar la sesizarea acestora, făcută în 2016, CCR a decis anul acesta că interceptările pe mandate de siguranţă naţională nu vor mai putea fi folosite în procese de corupţie.

În final, procurorul a cerut pentru toţi inculpaţii atât confiscarea sumelor dobândite din infracţiuni, cât şi pedepse cu închisoarea la limita maximă, de 10 ani. Mai puţin pentru Roatiş, care făcuse un autodenunţ în 2014, colaborând cu anchetatorii. De altfel, la proces acesta s-a declarat de acord ca, în schimbul unei eventuale pedepse cu suspendare, să presteze muncă în folosul comunităţii.

Evaziune... legală

Avocaţii celorlalţi inculpaţi au fost, însă, combativi. Apărătorii lui Miklossy sr. şi Miklossy jr, Ioan Banciu şi Sebastian Formitag, au cerut instanţei să constate că, potrivit unei alte decizii a CCR, faţă de clienţii lor procesul trebuia încetat, faptele imputate fiind prescrise. Pe fond, avocaţii au arătat că firma Keviep n-a fost favorizată în contractul cu Primăria, având cea mai bună ofertă şi angajându-se să facă halda ecologică din surse proprii, cu recuperarea în timp a investiţiei. În plus, niciunul dintre foştii membri ai comisiei municipale care a negociat contractul, audiaţi ca martori, nu au confirmat că şeful CJ, direct sau prin fosta viceprimăriţă Biro Rozalia, ar fi intervenit în favoarea firmei.

Avocaţii au explicat şi de ce Keviep a livrat utilaje către propria subsidiară East Bau (care a construit efectiv halda) prin firma-paravan Ariston a lui Bojtor, care le-a preluat de la societatea patronată de Miklossy sr. cu 250.000 euro şi le-a predat celei conduse de Miklossy jr. cu 550.000 euro: nu ca să dea ca şpagă diferenţa de 300.000 euro, ci pentru a realiza "o evaziune fiscală legală", Keviep diminuându-şi astfel taxele datorate statului ungar, fapt cercetat de Oficiul European Anti-Fraudă şi considerat în limita legii.

Acuzaţii false

Şi mai aprige au fost, apoi, avocatele lui Beniamin Rus, Doris Şerban şi Hanna Berger, prima vorbind fix 3 ore. "Dacă nu facem simpla lectură a rechizitoriului, ci analizăm, vom vedea că povestea mincinoasă a DNA se bazează pe deducţii, afirmaţii false, omisiuni intenţionate şi interceptări denaturate", a spus avocata. Potrivit acesteia, Rus nu ar fi dat lui Mudura şi Kiss 800.000 euro pentru contractele de lucrări şi terenurile CJ, ci fiindcă se asociase cu patronul Lotus într-o firmă de construcţii care să obţină lucrări în Ungaria, iar banii, deşi viraţi printr-un alt offshore al lui Bojtor, Wasley’s, ar fi fost aportul său de capital în acea firmă.

De altfel, a notat avocata, transferurile au fost făcute în 2004, înainte ca fostele cazărmi să fie transferate către CJ de Ministerul Apărării, deci Kiss nu putea fi mituit anticipat. Ulterior, unul dintre avocaţii acestuia a completat, arătând că nici nu era logic ca Rus să fi "cotizat" 100.000 euro pentru lucrările de apă-canal dacă exact în acelaşi timp şeful CJ primea 300.000 euro de la Keviep, concurentă Selinei la licitaţii. "De ce să fi primit Kiss mai puţin de la un român, dacă primea deja mai mult de la un ungur?", a subliniat apărătorul, moldovean din Botoşani.

De asemenea, avocata Şerban a mai spus că Selina a câştigat corect licitaţiile pentru deszăpeziri, având cele mai performante utilaje, iar avansul primit pentru reabilitarea DJ 709A n-a fost o favoare, cum acuză DNA, ci un drept legal prevăzut în contract.

De ce nu şi Ţîrle?

Mai greu i-a fost să explice afacerea Luceafărul, dar şi despre aceasta a susţinut că a fost legală. În versiunea apărătoarei, Selina a câştigat o licitaţie cu strigare, cea mai transparentă posibilă, oferind cel mai bun preţ, iar Rus, contrar acuzaţiilor, nu era singurul care ştia că terenurile fuseseră dezmembrate. Mai mult, la semnarea contractelor, acesta şi-a asumat "condiţii draconice" - nu doar construirea a 4.000 de apartamente în 4 ani, ci şi plata unor diferenţe de preţ dacă valoarea terenurilor urma să crească până în 2010. Doar criza imobiliară l-a împiedicat apoi să-şi onoreze angajamentele (construind doar 210 locuinţe, şi nu "sociale", ci de lux), precum şi "hărţuielile" la care l-a supus succesorul lui Kiss la şefia CJ, Radu Ţîrle.

În condiţiile în care DNA l-a acuzat pe Kiss şi că nu a monitorizat respectarea contractului şi n-a obligat firma să returneze terenurile pe care nu a construit, avocata a susţinut că acesta a încercat să numească o comisie, dar unii consilieri judeţeni ar fi refuzat. În plus, a adăugat ea, dacă asta era o vină, succesorul său trebuia şi el trimis în judecată, pentru aceeaşi faptă, căci abia sub conducerea următorului preşedinte al CJ, Cornel Popa, a fost constituită comisia.

În completare, cealaltă apărătoare, Hanna Berger, a pretins că afacerea n-a păgubit CJ cu 6,12 milioane euro, la cât au fost evaluate parcelele nevândute şi transferate Primăriei, fiindcă acestea n-au ajuns în inventarul oraşului cu valoare nulă, iar pe ele există acum parcări pentru care municipalitatea ar putea încasa taxe.

Niciuna dintre avocate n-a reuşit să explice însă de ce Kiss a lansat anunţul de licitaţie înainte ca el să fi fost aprobat de consilierii judeţeni, ori de ce aceştia nu au avut acces la raportul de evaluare a terenurilor şi la caietele de sarcini.

"Minciuni şi omisiuni"

În apărarea lui Kiss au pledat avocaţii Cristian Popovici şi Răzvan Doseau, primul calificând rechizitoriul drept "o sumă de minciuni şi omisiuni". Subliniind că a fost procuror mulţi ani, Popovici a spus că a verificat sumele intrate în conturile firmelor offshore şi cele retrase în numerar de Bojtor pentru a le da lui Mudura şi Kiss, descoperind diferenţe importante. De pildă, în afacerea aprovizionării CET, deşi acuzarea susţine că cei doi ar fi primit 3,21 milioane euro, Bojtor a retras doar 2,7 milioane euro. "Diferenţa pentru mită înseamnă că a pus-o de la el din buzunar?", a întrebat, retoric, avocatul, subliniind apoi altă nepotrivire: deşi DNA a susţinut că Mudura i-a dat lui Bojtor "aprobarea" să livreze cărbune pentru CET în 2003, acesta era furnizor din 2002.

De asemenea, apărătorul a arătat că la dosar există o probă despre care acuzarea n-a comentat, deşi a fost făcută la cererea DNA de Roatiş. Concret, în ianuarie 2015, după ce s-a autodenunţat, patronul Martex, "cu tehnică pe el", l-a provocat pe Bojtor la o discuţie despre şpăgile date lui Kiss şi Mudura, dar Bojtor a răspuns textual: "Măi, Ghiţă, n-am împărţit niciodată niciun ban la nimeni".

Etalându-şi experienţa de fost anchetator, Popovici a evidenţiat şi alte inadvertenţe, pe care le-a descoperit comparând datele din rechizitoriu cu informaţii obţinute de la Poliţia de Frontieră şi de la operatorul de telefonie mobilă la care Kiss e abonat. Subliniind că până în 2007, când România a aderat la UE, Poliţia de Frontieră înregistra intrările şi ieşirile din ţară, avocatul a arătat că şeful CJ nu făcuse deplasări la Budapesta în perioadele când Bojtor retrăgea numerar din conturi, aşa încât să preia de la el banii. De pildă, în 2006 Kiss a ieşit din ţară şi intrat pe 23 martie, dar Bojtor a retras bani mai târziu cu aproape două luni, pe 5 mai. De asemenea, listingul convorbirilor în perioadele când Bojtor retrăgea bani din conturi, arată că şeful CJ era tot în ţară.

Teoria mitei

La rându-i, avocatul Răzvan Doseanu a evidenţiat că acuzaţiile de luare de mită şi trafic de influenţă nu pot fi susţinute, întrucât DNA nu indică limpede "cine a pretins şi cât a pretins", şi nici cea de spălare de bani la fel, întrucât definirea infracţiunii presupune ca întâi banii să fi provenit din alte infracţiuni şi apoi să fie "albiţi", pe câtă vreme în rechizitoriu se spune că întâi mita ar fi fost "spălată" de Bojtor şi abia apoi înmânată lui Kiss şi Mudura, fără a se şti exact ce sume pentru fiecare.  

În fine, Anabela Mihuţ, unul dintre cei doi apărători ai lui Bojtor, a cerut şi ea încetarea procesului faţă de client pe motiv că faptele s-au prescris, iar pe fond intermedierile importurilor de utilaje ar fi fost simple "operaţiuni comerciale" pentru care s-au achitat toate taxele cuvenite statului român.

"Eram cineva"

Deşi avea dreptul să răspundă criticilor avocaţilor, procurorul DNA a declarat că îşi va face precizările în scris, astfel că a urmat ultimul cuvânt al inculpaţilor, atât Beniamin Rus, cât şi Alexandru Kiss încercând să-şi arate latura umană. Patronul Selinei a spus că doar "ambiţia şi orgoliul" l-au făcut să forţeze anumite afaceri, după trimiterea sa în judecată firma ajungând blocată, cu datorii la buget şi în imposibilitate să se prezinte la licitaţii.

"Mi s-au pus cătuşe, sunt învăţat şi cu binele şi cu rău, dar au vrut să mă decredibilizeze", a spus Rus. "Am 46 de ani vechime în muncă, la 8 ani lucram pentru 2 lei pe zi, la 16 ani am plecat de-acasă. Am muncit mereu, mi-am respectat angajaţii şi colaboratorii, am plătit la timp toate taxele, Selina a fost al cincilea contribuabil din Bihor. Am consumat pentru mine şi familia mea numai 1% din ce am câştigat, am ajutat sinistraţi, copii nevoiaşi cu rezultate bune la şcoală, pensionari. Niciodată n-am dat în presă asta până acum", a zis Rus.

La rându-i, Kiss a respins acuzele şi a susţinut că a intrat în politică după ce a făcut avere ca om de afaceri, singura sa greşeală fiind ambiţia de a lăsa ceva în urma sa şi ca politician. "Eu am vrut să fac ceva în politică, am vrut să fiu altfel decât ceilalţi, să rămână ceva după mine, pentru că eu aici m-am născut, aici eram cineva. Dar asta este... eram", a zis Kiss, înainte ca judecătoarea să anunţe, sec, că "rămâne în pronunţare" pe 11 iunie, adică în mai puţin de două săptămâni.

Mai erau câteva minute până la miezul nopţii şi trecuseră deja 13 ceasuri. Cine ştie dacă cu noroc sau cu ghinion şi pentru care parte din proces...

DUBII NELĂMURITE
Întrebări fără răspuns

Pe tot parcursul procesului, inculpaţii au cerut ca interceptările convorbirilor telefonice, care conform DNA demonstrau legăturile infracţionale între ei, să fie excluse din probatoriu, pe de o parte fiindcă ar fi fost traduse greşit din limba maghiară, prezentate denaturat şi fragmentat (de pildă, deşi Kiss a fost interceptat cel puţin 6 ani, la dosar există doar 38 de note de redare, nici acelea complete), iar pe de altă parte fiindcă anul acesta CCR a decis că probele realizate pe mandate de siguranţă naţională nu ar putea fi folosite în procesele de corupţie. 

În plus, a spus avocatul Răzvan Doseanu, "în nicio convorbire nu apare "bani", "dă-mi" sau alt element care să demonstreze cine a pretins mită, cât şi pentru ce anume", şi nici măcar "spălătorul" Bojtor Vilmos nu a putut preciza ce sume i-ar fi dat lui Kiss şi respectiv lui Mudura.

Nu în ultimul rând, avocaţii au subliniat că Bojtor s-a denunţat la DNA că l-ar fi mituit şi pe fostul director al CET Oradea, Dragoş Gligor, aspect ce face obiectul unui alt dosar, deschis "in rem". "Dacă pe aceleaşi probe Dragoş Gligor nu e nici măcar suspect, cum se explică faptul că clienţii noştri sunt trimişi în judecată şi, mai mult, acuzarea cere maximum de pedeapsă?", a spus Doseanu, fără ca DNA să-i fi dat răspuns.