Gata să fure! Activişti PSD şi rude de-ale lor, puşi abuziv la conducerea secţiilor de votare

Nu contează cine votează, important e cine numără voturile. Învăţătura lui Stalin e valabilă în România chiar şi la un sfert de secol după Revoluţie, când românii îşi aleg un nou preşedinte.

Mai mulţi primari de comune din Bihor, reprezentând principalele partide de opoziţie, PNL şi PDL, acuză conducerea judeţului că la aceste alegeri, al căror prim tur s-a consumat duminică, a creat premisele comiterii unor fraude electorale prin "plantarea", în conducerea secţiilor de votare, a unor preşedinţi şi locţiitori care, în loc să fie neutri politic, slujesc PSD fie făţiş, cu carnete de partid, fie mascat, ca simpatizanţi sau rude ale unor activişti de partid.

Putere de "supervizori"

Potrivit legii, preşedinţii şi locţiitorii preşedinţilor birourilor secţiilor de votare sunt persoane fără apartenenţă politică, de preferinţă jurişti sau absolvenţi de studii superioare din alte domenii, cu bună reputaţie, care dispun de tot ceea ce se întâmplă în ziua votării nu doar în incinta, ci şi în apropierea secţiilor de votare, pe o rază de 500 de metri. Principala lor sarcină este să asigure legalitatea procesului de votare: că nimeni nu face propagandă în secţie sau în preajma acesteia, că nimeni nu votează fără să aibă dreptul şi nimeni n-o face de mai multe ori, că buletinele de vot sunt numărate corect, iar rezultatele sunt consemnate ca atare în procesele-verbale predate Birourilor Electorale Judeţene, care stabilesc rezultatele alegerilor.

Legea 370/2004 arată cum trebuie desemnaţi preşedinţii şi locţiitorii birourilor secţiilor de votare: "cu cel mult 10 zile înainte de data alegerilor, de către preşedintele tribunalului, în şedinţă publică, prin tragere la sorţi pe funcţii, dintre juriştii existenţi în judeţ". "Listele cu juriştii care vor fi traşi la sorţi se întocmesc de către preşedintele tribunalului împreună cu prefectul judeţului. În cazul în care numărul juriştilor nu este suficient, listele vor fi completate, la propunerea prefectului, cu persoane cu o reputaţie bună, care îndeplinesc prevederile art. 13 aliniatul 2", adică au drept de vot, nu sunt afiliate politic şi nu sunt rude ori afini până la gradul al doilea cu candidaţii. Tot potrivit legii, persoanele care îndeplinesc aceste condiţii, cumulate, depun cereri către prefecturi, prin primării ori direct, urmând ca desemnarea să se facă aleatoriu, prin tragere la sorţi.

Operaţiunea "substituirea"

Cu trei zile înaintea primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, mai mulţi primari de comune din Bihor au semnalat că, în loc să asigure corectitudinea votării, autorităţile au procedat pe invers, făcând în aşa fel încât multe din birourile celor 651 secţii de votare să fie controlate, direct ori indirect, de reprezentanţi ai PSD.

Cel mai flagrant caz este cel al comunei Brusturi, unde la actualele alegeri, atât în primul, cât şi în cel de-al doilea tur de scrutin, funcţionează 6 secţii de votare. "La fel ca în trecut, la Primărie au depus cereri mai multe persoane interesate (n.r. - activitatea preşedinţilor şi locţiitorilor este remunerată cu 85 lei pe zi). De data asta au fost 13 cereri, pe care, ca de obicei, le-am transmis la Prefectură. În final, ne-am trezit că au ajuns preşedinţi şi locţiitori alte 12 persoane, nici măcar una singură dintre cele 13 care au depus cereri prin Primărie! Am aflat că cei 12 au făcut cereri direct la Prefectură", spune primarul liberal Ioan Petruţ (foto). Edilul a calculat şi probabilitatea ca din cei 13 doritori care şi-au anunţat intenţia la Primărie, plus cei 12 care s-au adresat Prefecturii, să fie desemnaţi doar cei din urmă: "o şansă la 2.704.156".

Ulterior, primarul a aflat că cele 12 cereri nici măcar nu au fost trimise la Prefectură de semnatari, ci de şeful PSD din comună, Eugen Marina, şi de directoarea şcolii, Livia Bârlău, o învăţătoare promovată în vară, chit că fostei directoare, neafiliate politic, nu i se putea reproşa nimic din punct de vedere profesional. "Poate doar că-i profesoară de română şi are un doctorat", a punctat, ironic, edilul.

Pe faţă

Urmarea? Deşi două din cele 13 cereri fuseseră făcute la Primărie de jurişti, iar restul de neafiliaţi politic, funcţionari, persoane cu bună reputaţie şi cu studii superioare, în locul lor au ajuns preşedinţi şi locţiitori pesedişti cu şi fără carnete de partid, mulţi fără studii superioare, deci care nu aveau prioritate la desemnare.

Astfel, la secţia nr. 235 din satul Ţigăneşti, preşedinte a ajuns o educatoare, fără studii superioare, Mirela Moldovan, care în 2008-2012 a fost consilier local PSD. La fel, la secţia nr. 274 din satul Picleu, preşedinte a fost desemnat Marius Marina, nimeni altul decât fiul preşedintelui organizaţiei PSD din comuna Brusturi, Eugen Marina, şi el tot fără studii superioare. La secţia nr. 273 din satul Păuleşti, locţiitoare a fost pusă Szilagyi Maria, şi aceasta fără studii superioare, vânzătoare de meserie, dar verişoară cu directoarea pesedistă a şcolii.

"Nu văd niciun motiv pentru care în locul celor ce îndeplineau condiţiile legale au fost puşi pesedişti fără studii. Am cerut explicaţii, dar n-am primit niciuna", spune primarul.

O porcărie!

Situaţia nu e singulară. Edilul PDL-ist din Rieni, Gheorghe Bota (foto), se plânge că şi aici Prefectura a ignorat toate cererile depuse în plan local, prin Primărie, şi că preşedinţi şi locţiitori la cele 5 secţii din comună au ajuns tot pesedişti. "De la Primărie am trimis 10 propuneri, dar nici una nu a fost acceptată, şi vor fi alte 10 persoane, PSD-iste", a declarat primarul. Nu a fost acceptată nici măcar secretara comunei, care este, fireşte, juristă, aceasta fiind "deportată" într-o altă comună. "Vă dau două exemple. La secţia 517 preşedintă a fost pusă Ille Viorica, soţia consilierului local Ille Ioan, iar la secţia 516 locţiitoare a ajuns o casnică, Balş Florentina, soţia consilierului local Balş Sorin".

În Lunca, unde funcţionează 6 secţii, prin Primărie şi-au depus cereri 12 persoane, dar de la Prefectură 7 au fost înlocuite cu altele, care şi-au depus cereri la Oradea. Întâmplător sau nu, simpatizanţi PSD, dintre care două sunt, la fel ca la Rieni, nevestele unor consilieri locali. Astfel, la secţia 442 preşedintă e tot o casnică, Marinela Gabor, soţia consilierului PSD Gabor Cătălin, iar la secţia 440 locţiitoare Ilieş Angela, soţia consilierului Ilieş Ioan. "O porcărie!", e revoltat primarul PDL-ist Ioan Popa.

La Popeşti, unde sunt 9 secţii de votare, "pesedizarea" pare şi mai evidentă. "La secţia 500 locţiitor a fost pus un membru PSD, Holhoş Nicolae, iar la secţia 498 alt PSD-ist cu carnet, Covaci Dorin. Ne-am dat seama abia azi", a declarat BIHOREANULUI, vineri, avocatul Laviniu Domocoş, reprezentant ACL în Biroul Electoral Judeţean. "Am avut informaţii de acest fel din mai multe comune, dar nu le-am putut verifica în timp util, pentru că am primit târziu lista", spune Domocoş.

Cert e că la Popeşti "plantarea" de pesedişti a fost mai grosolană ca oriunde. "În prima fază, cei doi au fost traşi la sorţi ca locţiitori, iar ulterior au fost propuşi ca reprezentanţi ai PSD". Cel mai probabil din neglijenţă, pesediştii au uitat că deja îi propulsaseră pe cei doi ca "independenţi"...

Contestaţii respinse

Desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor a făcut, de altfel, obiectul unei contestaţii formulate de conducerea ACL la BEJ Bihor, chiar în ziua tragerii la sorţi, pe 20 octombrie. "Atât modalitatea în care a fost întocmită lista de propuneri de către prefect, cât şi tragerea efectivă la sorţi a acestor persoane" a fost contestată prin semnăturile preşedintelui PNL Bihor, Cornel Popa, şi PDL Bihor, Gavrilă Ghilea, care au arătat că "nu a existat o tragere la sorţi reală, pentru că propunerile au fost grupate pe secţiile de votare, ceea ce practic a substituit tragerea la sorţi, care s-a făcut doar pe funcţii", adică cine să fie preşedinte şi cine locţiitor.

Contestaţia a fost respinsă, însă, a doua zi, cu 7 la 2 voturi ale celor 9 membri ai BEJ Bihor, cu motivarea că "întocmirea şi gruparea pe listă a persoanelor desemnate ca preşedinţi şi locţiitori nu intră în competenţa BEJ, iar tragerea la sorţi s-a făcut din această listă, fără a se identifica încălcarea vreunei dispoziţii legale".

Problema pe care şi-o pun liderii ACL e că, dacă în comunele cu primari liberali şi pedelişti există atât de multe situaţii în care "pesedizarea" birourilor electorale e certă, cât de întins este fenomenul acolo unde primăriile sunt conduse de reprezentanţi ai PSD şi de traseişti?

Fiecare răspunde pentru el

Solicitat de BIHOREANUL să răspundă acuzaţiilor că a contribuit la această "pesedizare", prefectul Claudiu Pop (foto) respinge vehement orice vinovăţie. Potrivit acestuia, la Prefectură au ajuns 1.780 cereri din partea persoanelor care au dorit să fie preşedinţi sau locţiitori, fie direct, fie prin primării, iar tragerea la sorţi a fost "pe bune".

"Toţi solicitanţii au dat declaraţii pe proprie răspundere că nu au apartenenţă politică. Dacă totuşi sunt membri de partid, fiecare răspunde personal. Eu, ca prefect, nu am cum să verific 1.800 de declaraţii, şi nici nu este în competenţa mea", a spus Pop. Prefectul are o explicaţie şi pentru situaţiile în care cei puşi să conducă secţiile de votare sunt nevestele ori fiii unor consilieri PSD: "Legea nu prevede interdicţii decât pentru rudele candidaţilor, iar la prezidenţiale nu candidează consilierii!".

Ce ar fi de făcut, totuşi, dacă alegătorii sau reprezentanţii celorlalte partide au sesizat sau vor observa, la cel de-al doilea tur de scrutin, că preşedinţii şi locţiitorii au comis ori acoperit fraude? Doar să le semnaleze, ca până acum, poliţiştilor şi procurorilor. Dar, chiar dacă vinovaţii ar putea fi sancţionaţi, asta nu va mai schimba cu nimic rezultatele alegerilor...

"CAI TROIENI"
Metodă veche şi sigură

Desemnarea unor activişti sau simpatizanţi ca preşedinţi ori locţiitori în birourile secţiilor de votare este o metodă veche şi sigură de a fura la alegeri. Practic, un preşedinte sau locţiitor poate distribui unui alegător mai multe buletine de vot, pe care acesta le ştampilează în cabină şi le pune în urnă, iar la finalul zilei, pentru a justifica diferenţa dintre numărul persoanelor care s-au prezentat efectiv la vot şi cel al buletinelor de vot folosite, pot semna pe listele electorale în dreptul numelor unor alegători care nu s-au prezentat la vot.

Siguranţa acestei metode a făcut ca ea să fie preferată în anumite fiefuri. Aşa s-a întâmplat, de pildă, în judeţul Teleorman, unde la prezidenţialele 2014 au ajuns "traşi la sorţi" preşedinţi şi locţiitori exact aceiaşi de la alegerile europarlamentare din primăvară şi de la localele şi parlamentarele din 2012, unii fiind dovediţi ca membri PSD. "Faptul că anumite persoane au îndeplinit aceste funcţii şi la alegerile anterioare nu reprezintă un impediment în desemnarea lor în alegerile prezidenţiale din 2014. În lipsa unor dovezi certe care să conducă la faptul că tragerea la sorţi a fost nelegală, se respinge contestaţia", a decis BEJ Teleorman.

O altă situaţie în care a fost dovedită "pesedizarea" secţiilor de votare a fost consemnată în judeţul Iaşi, unde 50 de preşedinţi şi locţiitori aveau acelaşi număr de telefon, semn că nu ei au făcut cererile, ci altcineva în locul lor. Când au apelat respectivul număr, jurnaliştilor le-a răspuns la telefon o persoană care şi-a recunoscut apartenenţa la PSD.