Gata cu creşterea! Primăria Oradea propune un buget de 985,5 milioane lei, cu 6% mai mic decât anul trecut

Gata cu recordurile! Veniturile proprii s-au diminuat, contractarea finanţărilor europene întârzie, iar pentru prima dată în ultimii 3 ani municipalitatea orădeană supune dezbaterii publice un proiect de buget care prevede venituri sub un miliard de lei.

"În ciuda diminuării veniturilor, intenţia noastră este de a păstra un buget de investiţii apropiat de cel de anul trecut", susţine directorul economic al Primăriei, Eduard Florea.

Sub un miliard! 

Cine are idei să vorbească acum! Conducerea Primăriei supune dezbaterii publice un proiect al bugetului local pe 2018 în valoare de 985 milioane lei, cu 6% mai mic faţă de execuţia bugetară, de 1.044 milioane lei, de la sfârşitul anului trecut.

"E dificil să comparăm cele două bugete, datorită modificărilor care au intervenit. Salariile profesorilor, în valoare de 100 milioane lei, care anul trecut s-au plătit prin bugetul local, nu se mai regăsesc în acest buget, urmând să fie plătite prin Inspectoratul Şcolar Judeţean. La fel, alte 50 milioane lei se pierd din impozitul pe salarii", spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto).

Directorul califică bugetul pe 2018 ca unul "echilibrat şi echitabil" deoarece, pe fondul reducerii cheltuielilor de funcţionare, municipalitatea a încercat să păstreze calitatea serviciilor şi investiţiile oraşului la nivelul din 2017.

Înapoi la 2016

Spre deosebire de anul trecut, când veniturile s-au ridicat la 339 milioane lei, pentru 2018 acestea sunt estimate la doar 303,8 milioane lei, din cauza diminuării impozitului pe venit de la 16% la 10%, dar şi a altor măsuri fiscale dispuse de guvernarea PSD-ALDE. Diferenţa de 36 milioane lei ar urma să fie compensată, potrivit promisiunilor de la Centru, prin alocări de la bugetul de stat.

"Ca nivel al veniturilor proprii, ne-am întors în timp la nivelul 2016. Practic, am pierdut din veniturile pentru investiţii", subliniază Florea. Anul acesta, veniturile proprii ale oraşului din taxe şi impozite reprezintă doar 31% din buget. Grosul încasărilor, de 53%, îl constituie veniturile instituţiilor publice, precum spitale şi şcoli, în valoare de 552,4 milioane lei. Un procent de 6%, estimat la 56,8 milioane lei, îl reprezintă finanţările europene (din care 20 milioane vor merge în continuarea reabilitării reţelelor de termoficare) şi încă 1% sunt împrumuturile, de circa 6,5 milioane lei.

"Fondurile europene reprezintă o sumă mai mică decât anul trecut pentru că suntem încă în aşteptarea semnării contractelor, iar în buget putem prevedea doar sume certe", explică directorul economic.

Mai puţin pentru dezvoltare

Legat de modul de cheltuire a bugetului, municipalitatea estimează că anul acesta 79% din venituri, adică 781,2 milioane lei, vor fi alocate pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare. Diferenţa de 21%, 204,3 milioane lei, urmează să fie rezervată cheltuielilor de dezvoltare, care scad cu 4%. "Regulile spun că 25% din buget se alocă cheltuielilor de dezvoltare. Noi am reuşit să alocăm 21%, ceea ce este chiar bine în actualele condiţii", afirmă Florea.

În ce priveşte cheltuielile operaţionale, 63% din acestea vor fi direcţionate pentru funcţionarea spitalelor şi şcolilor (503,1 milioane lei), la mare distanţă urmând un procentaj de 11% (88,5 milioane lei) rezervat cheltuielilor cu serviciile publice.

Diferenţa până la 100% o reprezintă costurile pentru asigurarea funcţionării instituţiilor publice (8%), asistenţa socială (7%), sport şi cultură (2%). "Cheltuielile operaţionale sunt în creştere pentru că a crescut salariul minim pe economie, influenţând direct preţul tuturor lucrărilor şi serviciilor", explică Florea.

Fără ONG-uri

Spre deosebire de anii anteriori, Primăria a decis să suspende finanţarea ONG-urilor pe bază de concurs de proiecte. În schimb, Asociaţia pentru Promovarea Turismului în Oradea şi Regiune va avea bani mai mulţi pentru a finanţa atât acţiuni dedicate Centenarului, cât şi evenimente care au demonstrat succes la public. Dacă la începutul anului trecut bugetul previzionat al APTOR fusese de 4 milioane lei, în 2018 suma creşte la 5,3 milioane lei şi va fi completată din sponsorizări.

Printre programele care vor fi finanţate în continuare de municipalitate se vor mai număra susţinerea învăţământului românesc din Micherechi (Ungaria), Gala Campionii Viitorului, premierea elevilor cu performanţe la învăţătură, iniţierea în înot a elevilor de clasa a II-a şi premierea cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie.

Lucrări obligatorii

Lista de investiţii este deschisă de lucrări deja începute, cum ar fi construirea Podului Centenarului lângă fostul Centru de Calcul (10,7 milioane lei), reabilitarea faţadelor clădirilor din centru (8,9 milioane lei), prelungirea drumului rapid (6,5 milioane lei) şi restaurarea Casei Darvas - La Roche (4,7 milioane lei). Printre lucrările sigure se mai numără relocarea Pieţei Obor (6,2 milioane lei) şi construirea a două pasaje supraterane de-a lungul şoselei de centură (35 milioane lei), pentru a asigura accesul la piaţă.

În paralel, municipalitatea va aloca 5,7 milioane lei pentru documentaţiile tehnice ale viitoarelor proiecte cu finanţare nerambursabilă şi îşi va asuma realizarea investiţiilor obligatorii pentru derularea proiectelor cu finanţare europeană. "Spre exemplu, podul peste Peţa trebuie reabilitat, pentru că pe aici va trece viitoarea linie de tramvai, iar ulterior nu se va mai putea interveni", punctează Florea. De asemenea, în premieră, oraşul va aloca 1,5 milioane euro pentru finanţarea a 10 lucrări propuse direct de orădeni.

Investiţii incerte

La capitolul investiţii noi, Primăria nu prea a avut de ales. "Intenţionăm să lansăm cât mai multe licitaţii şi să avem contracte cu clauze suspensive sau să le finanţăm din bugetul local", arată directorul. Altfel spus, deşi va desemna executanţii, municipalitatea va demara lucrările doar dacă va câştiga o finanţare europeană, va identifica resurse în propriul buget sau va lua împrumut.

În cazul în care va cheltui fonduri proprii, Primăria va încerca să deconteze lucrările din finanţări europene, fapt pentru care se pregăteşte să îndeplinească toate criteriile de atribuire a acestora. "Vom merge pe contracte cu clauze suspensive la obiective cu valoare mare, precum refacerea zidurilor Cetăţii, reabilitarea Colegiului Eminescu şi construirea pasajului de la viitorul centru intermodal, care ar fi dificil de finanţat din bugetul local", zice directorul economic.

Pe lista investiţiilor pentru care se caută finanţare mai sunt achiziţia de tramvaie uzate, realizarea ansamblului statuar la Podul Centenarului şi a statuii lui Iuliu Maniu, modernizarea bulevardului Cantemir şi reabilitarea Căii Bihorului.

Bani pentru lucrări

În privinţa investiţiilor cu finanţare europeană deja conturate, Primăria vizează reabilitarea integrală a spitalelor Judeţean şi Municipal (15 milioane euro) şi a unor unităţi şcolare precum Liceul Ghibu, Şcoala Dacia şi Grădiniţa 20 (8 milioane euro). De asemenea, se vrea amenajarea a patru pieţe publice la nivel de cartier şi reabilitarea Pieţei Ferdinand şi a străzii Aurel Lazăr.

Pe listă se mai numără reabilitarea termică a unor blocuri, extinderea liniei de tramvai de-a lungul pârâului Peţa, din Calea Aradului până în Cantemir, construirea de piste pentru biciclişti, lărgirea Podului Dacia şi construirea unui pasaj subteran pe sub bulevardul Magheru pornind din zona Parcului Traian.

Potrivit calendarului stabilit, proiectul de buget va fi dezbătut în şedinţă publică pe data de 1 februarie, ora 16, în sala Traian Moşoiu a Primăriei. Orădenii vor putea face propuneri până pe 5 februarie, pentru ca forma finală a bugetului să fie supusă, pe 15 februarie, aprobării Consiliului Local. Apoi, în "stilul Bolojan", municipalitatea nu va mai accepta comentarii...

ADIO SUBVENŢII?
OTL ar putea elimina gratuităţile

Un buget mai mic înseamnă şi subvenţii mai mici. "Începând de anul acesta, ADP va primi subvenţie zero, iar OTL aceeaşi subvenţie ca în 2017, în condiţiile în care i-au crescut toate cheltuielile, inclusiv cu salariile", anunţă directorul economic Eduard Florea. Astfel, OTL va trebui să ia în calcul eliminarea gratuităţilor acordate pensionarilor.

Actualul sistem prevede acoperirea de către Primărie a "găurilor" din bugetul OTL, dar din acest an, conform normativelor europene, subvenţia trebuie alocată mult mai riguros, în funcţie de numărul de călătorii efectuate. "Primăria nu poate suporta integral acest transport. La numărul de 40.000 de pensionari înmulţit cu 70 lei, cât costă abonamentul pe lună, rezultă o sumă colosală, cât tot bugetul de investiţii al OTL pe un an", spune Florea. Noul sistem de subvenţionare pentru pensionari, elevi şi studenţi va trebui stabilit de conducerea OTL. Anul acesta, compania va primi 15,9 milioane lei pentru subvenţionarea activităţii de exploatare şi 6 milioane lei pentru cea a tarifelor, sume insuficiente pentru acoperirea tuturor costurilor.

La fel, dacă în 2017 Termoficare a primit de la Primărie 14 milioane lei pentru acoperirea pierderilor de pe reţele, în 2018 suma va scădea la 13 milioane lei. În plus, subvenţionarea gigacaloriei se va diminua de la 24 milioane lei la 22 milioane lei, aşa încât societatea va trebui să compenseze pierderea prin reducerea cheltuielilor, creşterea încasărilor sau scumpirea gigacaloriei.