DNA la control! Ruptă de SRI şi fără denunţători, DNA Oradea trimite în judecată tot mai puţini corupţi

A fost un an dificil, spunea şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, la finele lunii trecute, când a prezentat activitatea din 2017 a instituţiei. "Deşi descoperim şi trimitem în judecată tot mai mulţi inculpaţi pentru fapte de corupţie, bugetele publice sunt în continuare prejudiciate prin fraude. De cele mai multe ori, cei care au comis infracţiunile sunt tocmai cei care aveau ca principală atribuţie conducerea în mod corect a instituţiilor", explica şefa DNA.

O analiză a BIHOREANULUI, care a comparat rapoartele din ultimii patru ani, arată că dincolo de tonul pozitiv, bilanţul pe 2017 nu e nici pe departe la fel de consistent ca în anii precedenţi. Ba dimpotrivă. O spun chiar cifrele, inclusiv pentru Serviciul Teritorial Oradea, unde a scăzut atât numărul anchetelor, cât şi al dosarelor trimise în judecată, motiv pentru care la Oradea va ajunge luna aceasta o echipă de control de la structura centrală.

Raport pentru moral

Anul trecut a fost cel mai dificil de la înfiinţarea DNA, cu un deceniu şi jumătate în urmă, când lupta anticorupţie era o condiţie pentru aderarea României la UE. În 2017, politicienii, plus unele televiziuni şi site-uri, au acuzat instituţia că, împreună cu alte organisme de forţă, formează "Statul Paralel", persecutând elitele din politică şi din afaceri.

Chiar înainte ca şefa DNA să prezinte rezultatele pe 2017, atacul a culminat cu cererea de revocare a acesteia formulată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. După o prestaţie televizată care i-a entuziasmat pe susţinători şi a decepţionat contestatarii, la bilanţ Laura Codruţa Kovesi (foto) a pus pe masă un raport tonic. "S-au menţinut standardele de eficienţă şi exigenţă", "a crescut numărul cauzelor soluţionate şi al soluţiilor dispuse", a spus aceasta, subliniind "creşterea continuă a volumului de activitate" al celor 107 procurori, care au investigat 11.234 dosare şi au trimis în judecată 977 inculpaţi.

Adevărul e, însă, că analizată în evoluţie, activitatea DNA a intrat pe un trend descendent. O arată însăşi comparaţia cu cifrele din raportul pe anul anterior, 2016, când procurorii au avut 12.353 dosare şi au trimis în judecată 1.271 inculpaţi.

Mai puţini inculpaţi

Scăderea se manifestă şi la Serviciul Teritorial Oradea, care anul trecut a avut de soluţionat 345 cauze, pe când în 2016 numărul total a fost de 369, iar în 2015 şi mai mare: 370. Tot anul trecut, din totalul de cauze au fost soluţionate 135, mai puţin faţă de cele 143 rezolvate în 2016.

Mai important, a scăzut numărul dosarelor soluţionate prin trimiteri în judecată: în 2017, DNA Oradea a trimis în judecată doar 8 dosare finalizate prin rechizitorii şi 2 prin acorduri de recunoaştere a vinovăţiei încheiate cu persoanele cercetate, numărul total al inculpaţilor fiind de 25. Semnificativ mai puţin decât în 2016, când a finalizat 14 rechizitorii cu 44 de inculpaţi, din care pentru 13 obţinuse şi mandate de arestare preventivă. Rezultatele din 2017 sunt mai subţiri şi comparativ cu cele din 2015, când procurorii orădeni întocmiseră 17 rechizitorii privind 52 de inculpaţi, dintre care 13 arestaţi.

Spre comparaţie, anul trecut Serviciul Teritorial Cluj a avut 459 dosare, realizând 11 rechizitorii cu 20 inculpaţi şi 11 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, colegii din Constanţa 629 cauze, finalizând 33 rechizitorii şi 6 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei (în total 90 inculpaţi), cei din Craiova 578 cauze, cu 16 rechizitorii şi un acord, privind tot 90 de inculpaţi.

Mai mulţi achitaţi

În ce priveşte calitatea urmăririi penale, în 2017 DNA Oradea a avut o uşoară creştere, înregistrând o singură infirmare a soluţiilor stabilite de procurorii de caz (spre deosebire de 2014, când au fost înregistrate 3 infirmări) şi nici un dosar nu a fost restituit de judecători anchetatorilor (pe când în 2016 a fost restituit un caz, iar în 2014 patru dosare).

În schimb, în 2017 au fost pronunţate 4 sentinţe definitive pentru achitarea a 7 inculpaţi, spre deosebire de 2016, când au fost doar 2 hotărâri pentru achitarea a 2 inculpaţi, indicatorul fiind aproape egal cu cel din 2015, când s-au pronunţat 3 hotărâri pentru achitarea a 6 inculpaţi.

Indicatori şi aprecieri lipsă

Pentru prima oară, raportul DNA pe 2017 nu spune câte condamnări definitive a obţinut fiecare serviciu teritorial. Ca atare, nu se ştie ce rezultate au avut procurorii orădeni la acest capitol anul trecut, deşi în cei precedenţi parametrul era public: în 2016 - 16 condamnări pentru 47 inculpaţi, în 2015 - 6 hotărâri pentru condamnarea a 12 inculpaţi, iar în 2014 - 22 de condamnări a 57 inculpaţi.

Tot în premieră, raportul pe 2017 nu indică aprecierea fiecărui serviciu în parte, ci doar una globală, despre toate susţinând că "analiza principalilor indicatori statistici demonstrează o continuare a activităţii desfăşurate în mod profesionist şi consecvent".

Spre comparaţie, atât în raportul pe 2014, cât şi în cel pe 2015, despre DNA Oradea se consemna că "a realizat o activitate eficientă, constatându-se creşteri la majoritatea indicatorilor statistici şi continuarea parcursului pozitiv din anii precedenţi", pentru ca în 2016 aprecierea să fie seacă: "A realizat o activitate corespunzătoare".

Alte cifre, "aceiaşi parametri"

Solicitat să explice scăpările din document, procurorul Adrian Muntean, delegat la şefia DNA Oradea din martie 2017, când predecesorul său, Ciprian Man, fusese detaşat la structura centrală, spune că redactarea aparţine conducerii instituţiei. Deci, nu ştie. Pe fond, însă, Muntean consideră că activitatea s-a menţinut "în aceiaşi parametri ca în 2016, raportat la fluctuaţiile de personal" (cu un procuror şi un poliţist judiciar detaşaţi, plus un procuror pensionat), dar şi prin raportare la alte particularităţi.

Potrivit lui Muntean, cifrele DNA Oradea nu pot fi comparate cu cele ale colegilor din alte zone, pentru că Serviciul de aici are arondate doar două judeţe (Bihor şi Satu Mare), pe când Clujul, de exemplu, are 4 judeţe, la fel şi Craiova, iar Constanţa, deşi acţionează tot în 2 judeţe, are în jurisdicţie şi uriaşul port la Marea Neagră.

Pe de altă parte, afirmă şeful DNA Oradea, nu pot fi comparate nici măcar cifrele proprii din 2017 cu cele din anii trecuţi. Motivul, de altfel, e explicat în preambulul fiecărui raport anual şi ţine de "influenţele legislative", adică de cadrul legal în schimbare. Şi nu în favoarea anchetatorilor...

Fără SRI

Practic, anul trecut şi-au produs efectele 12 decizii adoptate în 2016 de Curtea Constituţională (CCR) privind neconstituţionalitatea unor prevederi din Codurile penal şi de procedură penală, cea mai cunoscută fiind "rezilierea" colaborării SRI-DNA pentru supravegherea tehnică (filaje, interceptări, transcrieri ale convorbirilor suspecţilor şi inculpaţilor).

Deşi Muntean refuză să comenteze, BIHOREANUL a aflat din alte surse că, prin spargerea "Binomului", procurorii rămân fără "material". Explicabil: până anul trecut de aceste operaţiuni se ocupau doar în Bihor nu mai puţin de 12 specialişti ai SRI, pe când DNA Oradea are în prezent doar 2 angajaţi, încă în "rodaj", pentru ambele judeţe.

Tot CCR i se datorează şi restrângerea răspunderii penale pentru abuz în serviciu doar prin încălcarea legislaţiei primare, adică a legilor şi ordonanţelor de Guvern, nu şi a celei secundare (Hotărâri de Guvern, de Consilii Judeţene sau Locale, regulamente ale instituţiilor), astfel că a scăzut numărul dosarelor. "Nu pot spune că modificările cadrului legislativ ne ajută", spune, sec, Muntean.

Acesta admite "uşoara scădere a activităţii, cam cu 10%" reflectată în numărul dosarelor nou înregistrate anul trecut, cauzată de reducerea sesizărilor din surse externe. În general, circa 85% dintre dosare au la bază sesizări ale altor instituţii, persoane juridice şi fizice, dar - spune procurorul - "nici nu mai ţin minte de când nu am mai primit sesizări de la Curtea de Conturi şi de la Finanţe". La fel, s-au împuţinat şi reclamaţiile cetăţenilor şi ale unor firme, din cauza atmosferei anti-DNA manifestate pe unele canale media.

Achitări neimputabile

În ce priveşte achitările de anul trecut (4 hotărâri în favoarea a 7 inculpaţi), Muntean afirmă că acestea nu sunt imputabile procurorilor: "În prima instanţă, 6 au fost condamnaţi". Unul singur, avocatul Călin Porţan, reţinut în 2014 de controversatul procuror Dan Chirculescu (foto) şi acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi evaziune fiscală, a fost achitat atât în prima instanţă (la Curtea de Apel Oradea), cât şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ceilalţi achitaţi, avocaţii Dana şi Ioan Sava, inculpaţi forţat, fiindcă ar fi şantajat-o printr-un comentariu online pe judecătoarea Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, fuseseră condamnaţi într-o primă fază la 2 ani de închisoare cu suspendare şi respectiv 3 ani cu executare, dar în final au fost absolviţi de ÎCCJ. La fel a decis Curtea de Apel Oradea în cazul unui ex-comisar de Gardă Financiară, Virgil Popa, şi al altor trei evazionişti, condamnaţi anterior de Tribunal. Toate aceste dosare au fost finalizate în mandatul fostului şef al DNA Oradea, Ciprian Man, acuzat, la rându-i, că şi-ar fi hărţuit "victimele" (multe provenind din cercul său relaţional), asemenea mai celebrilor săi colegi de la DNA Ploieşti.

Dacă a fost aşa sau nu ar putea s-o stabilească un control anunţat vinerea trecută de către structura centrală la DNA Oradea. "Am fost înştiinţat că luna aceasta va veni un control, dar nu şi tematica acestuia. Nu am niciun fel de emoţii", spune actualul şef interimar Adrian Muntean. Poate că el nu, dar cine ştie cum se simt alţii...

SUPER-MAN LA "COLŢ"
"Portocală" de Oradea?

În perioada decembrie 2010 - martie 2017, DNA Oradea a fost condus de Ciprian Man (foto), numit în funcţie la 33 de ani, cel mai tânăr şef de serviciu teritorial. Detaşat anul trecut la Bucureşti, de unde a revenit în octombrie, dar ca simplu procuror, acesta a fost acuzat de unii dintre cei pe care i-a inculpat că le-ar fi făcut dosare din răzbunare personală, la fel ca faimosul ex-procuror Mircea Negulescu, poreclit "Portocală", din Ploieşti.

Cele mai vehemente critici le-a formulat judecătoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea, trimisă în judecată în 2014 într-un dosar de luare de mită, trafic de influenţă, favorizarea făptuitorului şi fals în înscrisuri, împreună cu colega Denisa Vidican, de la aceeaşi instanţă, cu alţi doi judecători de la Tribunal, Raluca Cuc şi Ovidiu Galea, precum şi cu avocata Mariana Mihoc. Deşi rechizitoriul fusese întocmit de Dan Chirculescu, autor al mai multor dosare "cu cântec", lui Man i s-a reproşat că l-a avizat deşi scârţâia din încheieturi, în toamna anului trecut fiind, de altfel, clasat de structura centrală a DNA, pe motiv că faptele imputate inculpaţilor nu există.

Poziţii similare au şi alţi inculpaţi de top, între care fostul senator PSD Satu Mare Valer Marian, fostul şef al Parchetului Beiuş, Gligor Sabău, şi fostul şef al Poliţiei Bihor, Liviu Popa, primii doi fiind condamnaţi în prima instanţă, iar cel din urmă încă în judecată.

"Împotriva mea s-au făcut multe acţiuni la Inspecţia Judiciară, toate au fost clasate, ceea ce demonstrează că am lucrat legal", susţine Man, respingând ideea că împuţinarea sesizărilor la DNA Oradea s-ar datora şi scandalurilor pe care le-a prilejuit.