Strada îngustă se încovoaie sub roţile convoiului de camioane încărcate până la refuz. În urma mastodonţilor, colbul alb şi înecăcios învăluie întreaga şosea şi se înalţă deasupra caselor zguduite ca de cutremur.
De doi ani, tăutanii care au case lângă balastiera milionarului salontan Dorel Ungur nu îndrăznesc să-şi mai deschidă geamurile. Stau chiar şi cu obloanele lăsate, într-o tentativă disperată de a ţine piept prafului şi zgomotului infernal. "Am venit aici, la pensie, ca să stau la aer curat şi să am linişte. N-am de niciunele. Înghit praful cât e ziua de lungă iar noaptea nu pot dormi de gălăgie, că maşinile circulă din zori şi până seara târziu", se plânge Ioan Hodişan, un fost ofiţer SRI, acum în rezervă. Disperat, împreună cu alte 100 de familii, bărbatul a semnat o petiţie pe care a înaintat-o Primăriei Batăr, de care aparţine satul, dar şi Prefecturii Bihor, cerând măsuri. Doar că nimeni n-a făcut nimic...
Reclamaţie cu repetiţie
"Cetăţenii din satul Tăut, prin prezenta vă roagă a opri maşinile care transportă balastru pe drumul comunal Batăr, care trece prin satul Tăut, deoarece se vor dărâma casele, că despre praf nici nu mai vorbim. În plus, din cauză că firma opreşte apă în iazuri, rămânem cu fântânile secate. Vă rugăm să ne rezolvaţi această cerere, iar dacă nu, vom bloca acest drum".
Aşa începe reclamaţia semnată de peste 100 de oameni, care, în urmă cu două săptămâni, a fost înaintată spre soluţionare Primăriei şi Poliţiei din Batăr, dar şi Prefecturii Bihor, pentru a doua oară în ultimii trei ani.
De fiecare dată oamenii s-au plâns de problemele pe care le provoacă balastiera ilegală a firmei Extract Com lângă fostul baraj de pe Crişul Negru, de unde milionarul Dorel Ungur îşi aprovizionează şantierele cu pietriş şi nisip. "Prima reclamaţie a fost depusă în 2009 şi nu s-a luat nicio măsură. Şi nici acum nu ne aşteptăm să se facă ceva. Că doar toţi sunt pe-o mână: primarul, Ungur, Poliţia... Parcă suntem ai nimănui!", spune fostul ofiţer SRI, cu obidă.
În loc de asfalt, hârtoape
În timp ce autorităţile refuză să intervină în vreun fel, sub roţile zecilor de camioane care traversează comuna Batăr, zi de zi, de la un capăt la altul, asfaltul s-a făcut praf. De trei ani, de când angajaţii firmei transportă pietriş din balastieră, maşinile au distrus drumul comunal, dar şi două şosele judeţene, DJ 709E Tăut-Batăr şi DJ 709A Arpăşel-Ghiorac. În plus, drumul dintre Ciumeghiu şi Salonta, reabilitat şi predat abia în toamna anului trecut, a fost şi el afectat, purtând deja urmele a zeci de plombări.
Ca şi cum asta n-ar fi de ajuns, podul din satul Tăut este grav afectat şi el. Unul dintre piloni şi marginile construcţiei au crăpat, iar asfaltul de pe calea de rulare este la cine ştie a câta peticire. Nici podul din satul Batăr nu stă mai bine. O gaură largă de-un metru putea fi încadrată ca pericol public dacă oamenii locului n-ar fi astupat-o cu două pietroaie uriaşe, pentru că altminteri riscau să cadă, pur şi simplu, în apă.
Tremură casele
"Geamurile de la stradă nu le-am deschis de doi ani, dar şi aşa mi-s plămânii şi ochii plini de praf şi nisip, că intră prin crăpături în casă. Eu degeaba am curte, că haine nu pot să pun la uscat. Se fac negre. Mai tare mă supără însă că anul trecut am scos bani de la bancă şi am reparat casa, iar acum e toată crăpată", se plânge şi Viorica Haşaş, din Tăut.
Femeia locuieşte chiar la intersecţia drumului comunal cu cel care duce spre balastiera lui Ungur. "Când trece un camion de 40 de tone vibrează toată casa, se scutură mobila, geamurile, tot!", spune ea supărată. Şi la fel zic toţi sătenii ale căror case s-au nimerit în drumul uriaşelor basculante.
Revoltaţi de ce li se întâmplă, oamenii ameninţă acum cu blocarea drumului. "Am cerut Primăriei Batăr să interzică circulaţia maşinilor de mare tonaj ori să limiteze transporturile la un interval orar fix şi, de asemenea, să coboare limita de viteză la doar 30 kilometri pe oră. Dacă nu se rezolvă nimic, vom ieşi în stradă!", avertizează Ioan Haşaş.
Neautorizat
Interpelat de BIHOREANUL, viceprimarul Cadar Imre ridică neputincios din umeri. "Ştim că sunt nemulţumiri. Am discutat cu reprezentanţii firmei, au promis că vor spăla şoseaua de praf şi că vor repara gropile. În plus, au spus că mai lucrează doar câteva săptămâni, după care vor opri activitatea. Mai mult nu putem face", se scuză vicele.
Ceea ce nu spune este însă că firma Extract Com activează ilegal. A primit, în 2009, o autorizaţie de funcţionare pe raza comunei şi o autorizaţie de transport care îi dă dreptul să tranziteze cu maşinile pe drumul comunal, dar nimeni nu ştie în ce condiţii s-au emis documentele. Asta pentru că dosarele de autorizare trebuiau să conţină obligatoriu şi autorizaţia de mediu, pe care firma nu o are nici azi.
O recunosc chiar inspectorii Agenţiei de Protecţie a Mediului. "Societatea a primit pentru locul respectiv doar un acord de mediu, în ianuarie 2010, valabil pentru organizare de şantier, adică pentru demararea lucrărilor de amenajare a balastierei. Cu acel acord, avea obligaţia să obţină un permis de exploatare din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, iar apoi să revină la noi pentru autorizare. N-a mai venit", a declarat BIHOREANULUI Mircea Todericiu, inspector în cadrul APM Bihor.
Mai mult decât atât, din luna februarie societăţii i-a expirat şi autorizaţia de gospodărire a apelor emisă de Administraţia Bazinală Ape Crişuri, document care îi permitea să extragă balastru din albia Crişului Negru.
Fără jenă!
Deşi se află în ilegalitate, firma contină să lucreze, chiar mai abitir decât în anii trecuţi. E de înţeles, din moment ce o altă societate patronată de acelaşi Dorel Ungur este furnizorul de balastru pentru firma Astaldi, angajată să reabiliteze DN 79 Oradea-Arad.
Oamenii din balastieră lucrează mai mult după-amiaza şi seara, pentru a evita eventualele controale. Deşi vigilenţi, BIHOREANUL a reuşit totuşi să-i prindă extrăgând balastru la doar câteva sute de metri în aval de fostul baraj Tăut. Materialul scos de excavatorul plantat în Criş era încărcat imediat în TAF-uri şi transportat pe terenul societăţii din imediata apropiere a râului, de unde, mai apoi, era încărcat în camioane pentru a fi dus spre şantierul de pe drumul naţional.
"Cel puţin 20-30 de maşini pornesc, în fiecare zi, spre DN 79", spune consilierul local Gheorghe Ţirban (foto), care crede că exploatarea masivă din avalul barajului a provocat şi dărâmarea acestuia. "S-a săpat necontrolat şi prea aproape de baraj. Odată cu adâncirea albiei, puterea apei a crescut şi a afectat stabilitatea barajului. Cu ploile de toamna trecută, s-a rupt de tot şi a inundat toate terenurile agricole din zonă", explică Ţirban.
Să plătească!
Sesizat de BIHOREANUL, directorul Administraţiei Bazinale Ape (ABA) Crişuri, Pasztor Sandor, a dispus efectuarea unui control la balastiera Tăut. Asta mai ales că, din evidenţa instituţiei, reiese că în 2011 Extract Com nu a raportat nicio cantitate de balastru extrasă din albia Crişului. Pe româneşte spus, a îngropat în DN 79 tot balastrul scos din apă, la negru!
"În timpul controlului s-au descoperit urme de extragere a balastrului, urme de excavare, iar o rampă era blocată cu balastru proaspăt. În urma constatărilor, societatea a fost sancţionată cu 80.000 de lei pentru exploatare neautorizată, având posibilitatea să plătească 37.500 de lei în cazul în care va achita amenda în termen de 48 de ore", a declarat Pasztor. Directorul crede, însă, că restul problemei rămâne în curtea administraţiei locale din Batăr: "Primăria va trebui să negocieze cu firma reparaţia drumurilor, a podurilor şi a caselor. Este un dezastru ce s-a întâmplat acolo!...", spune şeful ABA Crişuri.
Cât despre barajul distrus, deşi admite că exploatarea masivă a balastrului putea să provoace probleme la structura de rezistenţă a construcţiei, directorul nu poate spune cu certitudine că vina aparţine firmei care administrează balastiera. "Acolo au fost mai multe probleme, nu putem afirma sigur că balastiera e de vină", spune Pasztor.
"M-aţi prins!"
De cealaltă parte, omul de afaceri Dorel Ungur refuză să accepte faptul că vibraţiile provocate de maşinile sale au distrus casele din Tăut şi, ca atare, nu e dispus să acorde nici despăgubiri sătenilor. "Am stabilit împreună cu reprezentanţii Primăriei că vom astupa gropile din drumul comunal. Noi nu am deranjat nicio casă şi nici nu facem case. Că dacă fac la unul, vor vrea toţi, vor vrea şi piscină poate, şi mai ştiu eu ce...", spune ironic afaceristul.
Întrebat de suspiciunile de evaziune fiscală formulate de inspectorii ABA, care au descoperit că firma nu a declarat cantităţile de balastru extrase în acest an, Ungur a alunecat elegant pe lângă un răspuns direct. "Noi avem toate documentele în regulă", a pretins milionarul, aruncând vina pentru lipsa autorizaţiilor pe... instituţiile statului, care nu l-au tras de mânecă. "Eu am depus cereri, şi la ABA Crişuri, şi la Agenţia de Mediu. Ei nu mi-au răspuns şi am crezut că s-a aprobat. Nu mă plimb eu toată ziua de la unul la altul, că nu am timp!", zice afaceristul cu tupeu, promiţând, totuşi, că va plăti amenda încasată. "Aţi ajuns înainte să fiu eu anunţat. M-aţi prins, asta e! Voi plăti, că nu vreau să mă pun rău cu autorităţile", a adăugat el.
Cât despre barajul dărâmat, podurile ciuruite şi stricăciunile enorme provocate de maşinile sale pe drumurile judeţene, Dorel Ungur dă din umeri. "Eu sunt de vină probabil şi pentru seceta din acest an", a comentat cu sarcasm, pozând în victima unor "nerecunoscători" care nu înţeleg faptul că "orice lucru cere sacrificiu". "Noi suntem oaia neagră, pentru că lucrăm. Se face DN 79 Oradea-Arad, era nevoie de balastru, iar exploatarea Tăut era mai apropiată. Ce era să facem? Să se renunţe la şosea pentru că se face puţin praf în Tăut?!". Baiul e, însă, că s-a făcut praf şi pulbere...
STĂPÂNUL SALONTEI
Un personaj controversat
Implicat în construcţii, imobiliare, agricultură şi petrol, Dorel Ungur (foto) a ajuns unul din cei mai prosperi oameni de afaceri din judeţ. BIHOREANUL a dezvăluit, în premieră, că Ungur şi-a început afacerile cu carburanţi, împânzind zona cu staţii purtând sigla CPC (Compania Petro Crişana Oil), firmă înfiinţată pe numele soţiei sale, Elisabeta. Prima staţie şi-a construit-o pe drumul ce duce spre Vama Salonta, iar în 1996 i-a vândut-o lui Adrian Tărău, fiul fostului prefect, cu care se împrietenise. Imediat după aceea, a demarat construirea altei benzinării, chiar vizavi, motiv pentru care Tărău s-a supărat foc, iar de atunci au rămas duşmani.
Ulterior, acuzat că vinde combustibil "botezat", Ungur a intrat cu staţiile în franciză la Petrom, dar a decis şi să-şi lărgească aria de acţiune, achiziţionând, în 2001, pachetul majoritar al societăţii Unic, proprietara lanţului de magazine alimentare din Salonta, precum şi pe cel al firmei de transport Agrotransport. Lovitura a dat-o însă cu Societatea de Gospodărire Comunală şi Locativă, scoasă la mezat pe bani mărunţi de administraţia locală a oraşului.
De-a lungul vremii, numele lui Ungur a fost asociat cu personaje controversate, cum ar fi şi italianul Caiumi Serafino, implicat în celebra operaţiune de contrabandă cu produse petroliere "Jimbolia", coordonată în anii '95 de SRI. Împreună cu italianul, salontanul a înfiinţat firma de panificaţie International Consulting Studio.
Un incident deosebit, petrecut în vara anului 2003, i-a adus omului de afaceri şi un dosar penal pentru vătămare corporală, distrugere şi ameninţare. În centru se afla un alt petrolist, Mihai Deac, pe care Dorel Ungur l-a bătut în plină stradă cu o bâtă de baseball, distrugându-i totodată şi maşina. În final, însă, a scăpat fără nicio sancţiune. Ancheta a declanşat un adevărat scandal după ce s-a descoperit că, deşi victimă clară, Deac a fost transformat în inculpat, iar telefoanele i-au fost puse sub interceptare. Deşi s-a speculat că în spatele ascultărilor s-ar fi aflat tot Ungur şi prietenii acestuia din Poliţie şi Parchet, cazul a rămas neelucidat până în prezent.
VINE GARDA!
Balastierele la control
În Bihor funcţionează legal circa 50 de balastiere, iar activitatea acestora este verificată în prezent de comisarii Gărzii de Mediu Bihor. "Până acum au fost controlate firmele care activează în zona Episcopia Bihor, Borş şi Santău, urmând ca în perioada următoare să verificăm şi documentele de funcţionare ale societăţilor din celelalte zone ale judeţului", spune şeful Gărzii de Mediu, Călin Mocan, care avertizează că pentru lipsa autorizaţiei de mediu patronii riscă amenzi ce pornesc de la 30.000 lei.
Potrivit lui Mocan, problemele mai mari se înregistrează, însă, la balastierele clandestine, care sunt greu de dovedit. "Există o balastieră, de pildă, în zona Ţeţchea, care lucrează numai noaptea, iar asta cu ştiinţa autorităţilor locale. Noi am încercat să-i prindem în flagrant, că altfel nu putem dovedi că au activitate, dar, cum-necum, când ajungeam, nu mai era nimeni în zonă", se plânge comisarul şef.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.