Abuz la secret: Hărţuirea unei judecătoare de la Tribunalul Bihor a iscat scandal la vârful Justiţiei

Inspecţia Judiciară vânează magistraţi la fel ca vestita Secţie Specială de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. Săptămâna trecută, şeful IJ, Lucian Netejoru, a stârnit un scandal fără precedent minţind Consiliul Superior al Magistraturii că subordonaţii săi n-au cercetat disciplinar niciun judecător dintre cei care au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în legătură cu deciziile pro-inculpaţi ale Curţii Constituţionale din România.

În realitate, IJ a anchetat o judecătoare a Tribunalului Bihor, Georgeta Ciungan, care se adresase CJUE după ce împricinaţii dintr-un proces de corupţie au vrut să "şteargă" probele potrivnice lor invocând decizii ale CCR. Între ei, rectorul Universităţii din Oradea, două profesoare şi un preot...

CCR în "boxa acuzaţilor"

Judecătoare la Tribunalul Bihor din 2018, Georgeta Ciungan a fost învestită cu soluţionarea procesului intentat de DNA Oradea profesoarelor Camelia Dindelegan şi Floare Chipea, a soţului celei dintâi, preotul Marin Dindelegan, şi a rectorului Constantin Bungău. Potrivit interceptărilor din rechizitoriu, Camelia Dindelegan (foto) promovase la gradul didactic de profesor după ce i-a mituit pe decăniţa Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane, Floare Chipea, cu plata unor reparaţii la casă şi bijuterii, şi pe rectorul Universităţii, Constantin Bungău, cu butoni din aur, o icoană argintată şi o cravată de firmă.

Anul acesta, însă, judecătoarea Ciungan s-a trezit că risca să judece dosarul golit de interceptări, întrucât CCR le-a declarat nelegale, deşi la momentul efectuării lor, în 2016, ele erau permise de lege, fiind solicitate de procuror şi aprobate de judecători.

Să scape de interceptări

Soţii Dindelegan şi Chipea au cerut încă din faza de cameră preliminară excluderea din dosar a interceptărilor, invocând Decizia 51/2016 a CCR privind neconstituţionalitatea articolului 42 din Codul de procedură penală, conform căruia interceptările puteau fi făcute nu doar de "lucrători ai poliţiei", ci şi de "alte organe specializate ale statului". Cum unele interceptări fuseseră realizate cu sprijinul tehnic al SRI, soţii Dindelegan au profitat de decizia CCR, care a considerat sintagma "alte organe specializate" lipsită de claritate, dispunând nulitatea probelor strânse cu ajutorul SRI, chiar dacă, potrivit Constituţiei, decizia putea fi valabilă "numai pentru viitor".

Solicitările au fost respinse atât de judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului, cât şi de cel al Curţii de Apel Oradea, aşa că interceptările au rămas totuşi în dosar. Anul acesta, însă, pe 6 mai, inculpaţii au cerut din nou "ştergerea" lor, profitând de Decizia CCR 302/2017, care permite inculpaţilor să conteste legalitatea probelor şi în timpul judecăţii. Prin urmare, judecătoarea a suspendat procesul şi a sesizat CJUE pentru a lămuri dacă trebuie sau nu să ţină seama de deciziile CCR valabile conform Constituţiei "numai pentru viitor", dar impuse, iată, şi în cauzele pendinte, adică aflate în judecare.

CCR schimbă legile

În motivarea demersului, judecătoarea a explicat că nu se putea pronunţa în proces întrucât, deşi pe de o parte deciziile CCR sunt obligatorii, pe de alta ele contravin Constituţiei, Codului de procedură penală şi Tratatului de aderare a României la UE.

Magistratul a arătat că, deşi nu are dreptul să legifereze, CCR practic a schimbat legislaţia şi s-a transformat într-un "organ politico-judiciar" care impune instanţelor cum să judece, substituindu-se lor şi împiedicându-le să-şi îndeplinească rolul de "înfăptuire a justiţiei". Ca atare, a cerut Curţii Europene să lămurească dacă rapoartele MCV (care critică ingerinţa CCR în justiţie) "au caracter obligatoriu pentru statul român", dacă statul român e obligat prin Tratatul UE să respecte principiile statului de drept inclusiv în privinţa abţinerii CCR "de a intepreta legea şi de a stabili modul concret şi obligatoriu de aplicare a ei de către instanţele judecătoreşti", dacă "dreptul UE impune înlăturarea efectelor deciziilor CCR contrare dreptului UE" şi dacă principiul independenţei judecătorilor consacrat prin Tratatul UE este încălcat prin substituirea competenţelor magistraţilor de către CCR, cu consecinţa "lipsirii de previzibilitate a procesului penal prin aplicarea retroactivă" a deciziilor acesteia.

Minciună la vârf

Nemulţumiţi că judecătoarea nu a eliminat interceptările din dosar, caz în care achitarea ar fi venit automat, soţii Dindelegan au sesizat astă primăvară Inspecţia Judiciară, cerându-i cercetarea disciplinară. Urmarea? IJ a deschis împotriva Georgetei Ciungan o "anchetă" pentru nerespectarea deciziilor CCR, faptă pedepsită inclusiv cu excluderea din magistratură.

Săptămâna trecută, însă, stupoare: presa centrală a aflat că pe 21 octombrie, printr-o adresă trimisă CSM, care ceruse să i se comunice dacă există judecători cercetaţi disciplinar pentru că au sesizat CJUE cu privire la decizii CCR, şeful IJ, Lucian Netejoru (foto), a pretins nu numai că în prezent "pe rolul Inspecţiei Judiciare nu există lucrări" de acest fel, dar şi că toate sesizările formulate împotriva judecătorilor "au fost clasate", adică închise din prima analiză, deci niciunul n-a fost cercetat disciplinar.

Şeful IJ, însă, a minţit, ca dovadă rezoluţia 2112/A din 1 iulie 2019, prin care a dispus cercetarea judecătoarei Georgeta Ciungan, despre care inclusiv BIHOREANUL a mai scris, pe larg.

Cu bătaie la ÎCCJ

Atât Forumul Judecătorilor din România, cât şi 7 membri CSM l-au acuzat pe Netejoru de "ascunderea grosolană" a adevărului, dar şi de faptul că hărţuirea judecătoarei din Oradea are ca scop crearea unui precedent care să fie folosit apoi şi împotriva judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au sesizat CJUE, aşa cum vehement cere Luju.ro, site afiliat Antenei 3 şi afişat anti-DNA.

"O astfel de atitudine este inacceptabilă, cu atât mai mult cu cât vine în contextul unei campanii mediatice care pune la îndoială justeţea sesizărilor adresate CJUE de către judecători ai ICCJ", au arătat cei 7 membri CSM într-o scrisoare deschisă, cerând demisia şefului IJ ca "gest absolut necesar în vederea restabilirii credibilităţii acestei instituţii".

Miza, intimidarea judecătorilor

Judecătoarea Georgeta Ciungan a declarat BIHOREANULUI că are convingerea că hărţuirea sa face parte dintr-un plan de eliminare a magistraţilor intransigenţi de la Înalta Curte cu ajutorul Inspecţiei Judiciare, dar punctează că "Luju.ro este doar un interpus prin care acţionează oameni de specialitate".

Mai mult, judecătoarea a dezvăluit că IJ pur şi simplu a "vânat-o". Concret, sesizarea IJ de către inculpaţi a fost făcută în aprilie 2019, cu o lună înainte ca ea să sesizeze CJUE, iar o inspectoare judiciară a audiat-o exact într-o zi când avea termen de judecată a procesului universitarilor acuzaţi de corupţie. Audierea sa a început la ora 10, la 11 a intrat în sala de judecată, iar după o jumătate de oră unul dintre avocaţi i-a cerut recuzarea pe motiv că era cercetată disciplinar, pentru ca ulterior, la ieşirea din sala de judecată şi la reluarea audierii sale, inspectoarea IJ s-o întrebe dacă a fost recuzată. "Am invocat nelegalitatea cercetării, pentru că practic inspectorul mi-a urmărit cauza, dar mi s-a respins cererea", spune judecătoarea.

Magistratul spune că IJ a comis o "dezinformare" minţind că sesizarea împotriva sa a fost clasată. "Clasarea este actul prin care o sesizare se închide, pur şi simplu, pe temei că nu sunt indicii de încălcare a legii. Eu, însă, am fost cercetată disciplinar, am fost audiată, s-au făcut întâmpinări. În atare situaţie, la finalul cercetărilor, sesizarea este fie respinsă, fie admisă cu trimiterea cazului la judecata Secţiei pentru judecători a CSM", explică magistratul.

Culmea, soluţia adoptată în cazul său nu i-a fost comunicată, putând doar s-o deducă din adresa IJ către CSM, în care se spune că pe rolul Inspecţiei nu există în prezent "nicio lucrare" contra vreunui judecător care a sesizat CJUE cu privire la isprăvile CCR. Ce-i drept, în cazul ei, a fost mai degrabă o "lucrătură"...