Clădirea pe care numeroşi bihoreni o vizitau odinioară pentru consultaţii şi tratamente are ea însăşi nevoie urgentă de intervenţii salvatoare. Doar că „medicii” sunt nepricepuţi...
Palatul din centrul Oradiei în care a funcţionat Policlinica Mare a fost subiectul unei dispute juridice ce s-a întins pe mai mult de un deceniu, finalizat însă la sfârşitul anului trecut, când clădirea a intrat definitiv în proprietatea Consiliului Judeţean Bihor. În ciuda faptului că imobilul este în stare avansată de degradare, mai marii judeţului nu au, însă, un plan concret pentru a-l reabilita şi nici idei pentru viitoarea lui destinaţie. Astfel că frumosul palat moare câte puţin în fiecare zi...
Călugări misterioşi
Pe 15 decembrie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză Consiliului Judeţean în bătălia pentru una dintre cele mai importante clădiri din Oradea, cea în care a funcţionat Policlinica Mare, pe Republicii nr. 35. Concluzia - definitivă şi irevocabilă - a venit după un conflict juridic care a început în 2002, când Ordinul Mizericordian, reprezentat şi „format” dintr-un singur membru, şi anume Fodor Jozsef (foto), vicarul Episcopiei Romano-Catolice, a cerut imobilul Comisiei speciale de retrocedare a bunurilor care au aparţinut cultelor religioase, susţinând că acesta ar fi fost construit de călugării mizericordieni în 1899-1900 pentru a-l da, apoi, în chirie Administraţiei Finanţelor austro-ungare din Oradea.
Palatul a fost ridicat de arhitectul Rimanoczy Kalman jr, cu bani împrumutaţi de la trei mănăstiri din Slovacia, susţineau reprezentanţii Ordinului, „reînviat” pentru a cere retrocedarea. Dovezile ar fi un „Jurnal Financiar”, adică un caiet contabil intern unde s-ar fi consemnat diverse plăţi dedicate construcţiei, şi înscrisuri din CF care ar arăta că terenul pe care s-a construit Palatul Finanţelor a aparţinut Ordinului.
Desfiinţaţi la Înalta Curte
După zece ani, în 2012, Comisia specială din subordinea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (a cărei conducere, trebuie amintit, a fost trimisă între timp în judecată pentru fraude de sute de milioane de euro) a hotărât că imobilul fostei Policlinici va reveni ordinului călugăresc. Cum era de aşteptat, CJ a reacţionat în instanţă, vrând să păstreze în proprietate clădirea evaluată în 2009 la 5 milioane de euro. Pe rând, însă, două complete de judecată i-au dat dreptate Ordinului...
În 2016, instituţia, condusă pe atunci de liberalul Cornel Popa, a angajat o echipă de avocaţi - alcătuită din orădeanul Mircea Ursuţa, Dana Tofan din Bucureşti şi Ioan Sabău Pop din Târgu Mureş - care să lupte pentru clădire la Înalta Curte. Procesul a fost câştigat după ce aceştia au demonstrat că imobilul a intrat în proprietatea statului român după 1918, în baza Tratatului de la Trianon, iar Ordinul Mizericordienilor nu are niciun act care să demonstreze că acesta ar fi fost naţionalizat după 1945, ca spital privat, mai ales că n-a avut niciodată această funcţiune, ci cea de Palat al Finanţelor.
Pe deasupra, au mai arătat avocaţii, deciziile favorabile Ordinului de până atunci s-au făcut pe baza unor documente, inclusiv înscrisuri de CF, care „au stat la baza restituirii Spitalului Mizericordian din Republicii nr. 33, făcându-se cu rea credinţă confuzie între cele două imobile”. Practic, numerele topo folosite în acest dosar fuseseră prezentate şi în cererea de revendicare din 2000, prin care Episcopia primise clădirea învecinată!
Câştigat şi uitat
În timp ce era disputat în instanţe, palatul din centrul oraşului s-a degradat tot mai mult, Consiliul Judeţean neputând face investiţii majore într-un imobil care era revendicat, ci doar unele „cârpeli”, pentru a-l scăpa de ruina completă. Cea mai recentă s-a făcut în toamna anului trecut, când noua conducere a alocat 117.000 lei, pentru a înveli clădirea într-o nouă plasă de protecţie, căci tencuiala şi elementele decorative stau să cadă, respectiv pentru unele reparaţii la tâmplăria exterioară, în special la ferestre.
Iar perspectivele nu sunt încântătoare. La începutul acestei luni, liderul opoziţiei din Consiliul Judeţean, PNL-istul Ionel Avrigeanu, a criticat, într-o conferinţă de presă, „triada” UDMR-PSD-ALDE de la conducerea instituţiei tocmai pentru că nu reabilitează clădirea şi nu-i găseşte o destinaţie. „Am depus un proiect de hotărâre prin care am propus reabilitarea clădirii. Astăzi, CJ nu are nicio destinaţie pentru această clădire. Aceasta trebuie găsită, indiferent că vrem să facem acolo sediu administrativ, muzeu, birouri pentru instituţiile subordonate sau altceva”, spunea Avrigeanu.
Nu se ştie…
În ciuda urgenţei pe care o impune starea clădirii, şefii Consiliului Judeţean par să ignore problema şi se concentrează pe alte investiţii, precum construirea unor bazine de înot în orăşele din judeţ, cum ar fi Săcueni şi Nucet. În bugetul pe anul acesta, pentru clădirea fostei Policlinici au fost prevăzuţi doar 375.000 lei, pentru „documentare tehnică de proiectare în vederea reabilitării”.
BIHOREANUL a vrut să afle direct de la preşedintele CJ, Pásztor Sándor (foto), care-i sunt planurile, însă acesta a preferat să răspundă prin purtătorul de cuvânt al instituţiei, Adrian Simon. „Ceea ce putem comunica momentan ar fi că ultimul etaj al clădirii are probleme de statică, trebuie făcute nişte studii de specialitate şi doar după aceea se va putea lua o decizie (n.r. în privinţa reabilitării şi găsirii de resurse pentru asta)”, a spus acesta, fără a putea preciza când anume vor fi finalizate aceste studii.
Nici în privinţa viitoarei destinaţii, liderii CJ nu au hotărât nimic. „Aceasta se va stabili într-o şedinţă de Consiliu Judeţean, dar nu cea din luna iunie”, a informat, scurt, purtătorul de cuvânt. Cu alte cuvinte, deocamdată nu se ştie mai nimic.
Ajutor nedorit
Supărat pe lipsa de iniţiativă a Consiliului Judeţean este şi primarul Ilie Bolojan, care, săptămâna trecută, i-a criticat public pe liderii instituţiei pentru faptul că o clădire emblematică din centrul oraşului riscă să devină o ruină. Edilul a amintit că şi un alt imobil reprezentativ aflat în proprietatea CJ, clădirea Filarmonicii, este tot nereabilitat.
După cum a aflat BIHOREANUL, Primăria a notificat în două rânduri autorităţile judeţene să repare fosta Policlinică Mare. „Le-am propus ca noi să realizăm pe cheltuiala municipalităţii partea de documentaţie tehnică, aşa cum procedăm şi pentru alte clădiri din zona centrală a oraşului (n.r. incluse în programul de reabilitare a faţadelor)”, spune Bolojan (foto). Adresele au rămas, însă, fără răspuns!
Mai mult, primarul Oradiei spune că municipalitatea ar putea repara clădirea, cu condiţia să o primească. „Noi am fi dispuşi să o preluăm în administrare sau în proprietate, în aşa fel încât să fie reabilitată. Este păcat ca una dintre cele mai frumoase clădiri din Oradea să devină o ruină”. Bolojan spune că a vorbit şi direct cu preşedintele Pásztor despre situaţia fostei Policlinici. „Mi-a spus că analizează să vadă ce fac acolo. Deci a avut o abordare diplomatică, dar atâta tot…”.
Cumva, de înţeles. Bătăile de cap cu bietul palat nu-s la fel de plăcute precum popularele tăieri de panglici ori înmânări de diplome şi medalii...
CE SĂ FIE?
Idei de la orădeni
În 2010 - cât încă imobilul era disputat la Comisia de retrocedare - conducerea de atunci a judeţului plănuia reabilitarea fostei Policlinici Mari fie din fonduri proprii, fie din bani europeni, vrând să-i dea destinaţia de palat administrativ. Asta pentru că, acum, Consiliul Judeţean împarte acelaşi sediu cu Prefectura, în Parcul Traian, şi achită chirii semnificative pentru unele structuri proprii cu sedii în alte locaţii.
Cum liderii actuali ai judeţului par să nu-i găsească un rost palatului din Republicii nr. 35, BIHOREANUL a vrut să afle ce cred orădenii că ar trebui să devină acesta, aşadar a lansat un chestionar online, la care au răspuns zeci de persoane. Mulţi au opinat că imobilul ar trebui să redevină policlinica oraşului, în timp ce alţii cred că ar fi un bun sediu administrativ pentru judeţ. Au existat, însă, şi sugestii mai aparte. Unii orădeni îl văd centru cultural, cu galerii de artă şi ateliere, ori un muzeu dedicat oraşului, în timp ce alţii şi-ar dori acolo un hotel, care, spun ei, ar avea trecere dată fiind poziţionarea clădirii, istoria şi arhitectura ei.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.