După ce în ultima declaraţie de avere i-au „crescut” încă două terenuri, procurate la preţuri neverosimile, BIHOREANUL vă prezintă bogata salbă de proprietăţi adunate de preşedintele Consiliului Judeţean, Pásztor Sándor. Bugetar toată viaţa, politicianul UDMR-ist a strâns nu mai puţin de 7 terenuri, din care 4 în Oradea, o vilă în oraş şi o mega-casă de vacanţă pe malul unui lac, închiriat de către una dintre instituţiile pe care le-a condus unei firme care i-a şi construit-o, plus conturi babane, pe lângă că şi-a despăgubit prima nevastă, din venituri care nu-i pot justifica acumulările.
Unii bihoreni o duc ca-n sânul lui Avram. Nu mulţi, dar reprezentantul lor nr. 1 sigur da. Preşedintele Consiliului Judeţean, Pásztor Sándor, pare cel mai „bazat” demnitar local din Bihor, deşi întreaga sa viaţă a fost angajat la stat.
Cum în ultima declaraţie de avere a anunţat noi achiziţii imobiliare, BIHOREANUL le-a verificat şi vă prezintă proprietăţile şefului CJ, de invidiat chiar şi de unii prosperi oameni de afaceri: terenuri care nici nu încap în formularele standard concepute de ANI pentru funcţionarii şi demnitarii publici, case de locuit şi de vacanţă de multe sute de mii de euro, ale căror dimensiuni au crescut odată cu trecerea anilor, plus conturi bancare care adăpostesc alte zeci de mii de euro. Culmea, chiar şi după ce politicianul a trecut printr-un divorţ şi un partaj, bunurile nu i s-au împuţinat, ba dimpotrivă.
Anonimizare contra legii
Cea mai recentă declaraţie de avere a preşedintelui CJ Bihor, Pásztor Sándor, înregistrată pe site-ul instituţiei la 23 mai 2019 conform obligaţiilor instituite prin Legea 176/2010 privind integritatea în funcţiile publice, confirmă: politicianul UDMR este un excelent gospodar pentru sine însuşi, reuşind în ultimul an de mandat, de la precedenta declaraţie, din 13 iunie 2018, să adauge încă două terenuri celor cinci pe care deja le deţinea.
Contrar legii, însă, localităţile pe raza cărora se află au fost ascunse de ochii publicului. Până vinerea trecută, orice curios putea descoperi doar că anul trecut politicianul a cumpărat un teren de 2.755 mp şi unul de 459 mp, în extravilan, fără a putea localiza, însă, niciunul.
„Anonimizarea” amplasamentelor proprietăţilor funcţionarilor şi demnitarilor încalcă legea, care indică limpede că în aceste documente sunt confidenţiale doar adresele, nu şi localităţile. Raţiunea e simplă: nu-i totuna să deţii un teren de 1.000 mp ori o clădire de 100 mp în Oradea sau într-un cătun, iar opinia publică are dreptul de a cunoaşte şi aprecia cum evoluează averile unei persoane aflate în serviciul public.
Sanyi două case
Că şeful CJ nu ar fi încântat ca publicul să afle ce averi deţine este, omeneşte, de înţeles, mai ales că cele două noi terenuri se adaugă altor cinci, deloc modeste, pe care le stăpânea anterior. Patru dintre ele sunt situate în Oradea, având 57.877 mp, 2.002 mp, 1.888 mp şi respectiv 408 mp.
La acestea se adaugă o casă de locuit în oraş, cu o suprafaţă declarată de 219 mp, şi încă una, de vacanţă, întinsă conform declaraţiei de avere pe 121 mp, pe malul lacului din Sântimreu. Un luciu de apă de peste o jumătate de hectar, bogat în peşte, administrat până nu cu mulţi ani în urmă de sucursala fostei Societăţi Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ulterior Agenţie Naţională), a cărei sucursală politicianul a condus-o. Lacul a fost concesionat apoi unei asociaţii de vânătoare şi pescuit al cărei preşedinte, Eugen Guba, deţine firma Constructorul Sălard, la fel de apropiată de UDMR ca vecinătatea de pe malul apei.
Îmbunătăţit funciar
Provenit dintr-o familie modestă care nu i-a lăsat moşteniri şi crescut de altfel la bloc, în Rogerius, absolvent al Liceului de Filologie-Istorie şi apoi al Politehnicii timişorene, Pásztor a lucrat în prima parte a carierei, la jumătatea anilor ’90, la SNIF, ca inginer în zona Sâmbăta, apoi la Salonta-Cefa, după care a devenit şef al sucursalei ANIF până în 2010, când a devenit director tehnic la Administraţia Bazinală de Apă Crişuri.
Intrat în UDMR, unde din anii 2000 deţine funcţia de vicepreşedinte al organizaţiei municipale Oradea, Pásztor a pus în această etapă bazele prosperităţii personale, după cum arată toate declaraţiile de avere. În 2008, când a fost propulsat consilier municipal, avea deja două terenuri intravilane în Oradea, unul de 1.696 mp, dobândit prin „schimb” în 2003-2004, iar altul de 23.600 mp, cumpărat în 2004, ambele deţinându-le în cotă egală împreună cu soţia sa de atunci, Pásztor Rita, angajată a Fundaţiei Pro Universitate, de pe lângă Universitatea Partium. Tot în acel an, familia Pásztor, care avea şi un copil, deţinea şi o casă de locuit, de 144 mp, cumpărată în 2003 în cartierul Episcopia, căreia în 2005 i-a adăugat şi o „anexă” de 32 mp.
2008 a fost un an bun pentru Pásztor, atunci declarând şi vânzarea unui teren extravilan de pe urma căruia a încasat nu mai puţin de 225.000 lei. În ce priveşte activele financiare, politicianul a declarat un cont bancar de 250.000 lei şi unul de 60.000 euro, ambele la Raiffeisen Bank, în condiţiile în care singurele venituri ale familiei au fost salariile: 41.794 lei încasase el de la ANIF, iar soţia 28.519 lei.
La ABA în top
După un an, Pásztor şi-a mai adăugat un teren intravilan în Oradea, de 408 mp, despre care a declarat că îl dobândise prin „cumpărare” în 2004 (dar pe care nu-l trecuse în declaraţia anterioară), în timp ce contul bancar în moneda naţională i-a scăzut la 53.000 lei, dar altele două în valută i-au crescut la 110.000 euro.
Până în 2012, proprietăţile familiei au rămas aceleaşi, la fel şi conturile bancare. În acel an, însă, după ce a devenit director tehnic la ABA şi a divorţat, recăsătorindu-se cu Pál Győngyver Márta, medic de familie, din declaraţia lui Pásztor dispare unul dintre terenurile intravilane deţinute în Oradea, cel de 1.696 mp, fără ca la rubrica destinată înstrăinării de bunuri care depăşesc 3.000 de euro să fi declarat vreo tranzacţie.
Concomitent, politicianul a anunţat achiziţia a cinci noi terenuri, despre unele pretinzând că le deţinuse anterior şi că la partaj i-au rămas lui: un teren intravilan în Oradea de 1.888 mp „dobândit 2003-2004” şi deţinut acum în cotă de 100% prin „schimb+partaj”, un alt teren, extravilan, tot în Oradea, de 2002 mp, dobândit în 2004 şi deţinut în exclusivitate prin „cumpărare+partaj”, un teren extravilan în Oradea de 55.064 mp, „dobândit 2005-2006-2010” şi stăpânit tot în exclusivitate, prin „cumpărare+partaj”.
În plus, tot în 2012, Pásztor mai declară şi două noi terenuri extravilane, nelocalizate, unul de 3.960 mp, iar celălalt, de 4.100 mp, cumpărate în 2010 şi respectiv în 2012. Lista proprietăţilor era deja atât de lungă încât depăşise cele trei poziţii rezervate terenurilor în formularul standard al declaraţiei.
An de înflorire
Mai mult, declaraţia din 30 aprilie 2012 relevă nu doar că după partaj politicianul a rămas şi cu casa conjugală deţinută anterior împreună cu fosta soţie, ci şi că suprafaţa acesteia a crescut de la 144 mp la 219 mp, prin „construcţie+partaj”. Vişină pe tort, şeful ABA anunţa de asemenea că are încă o casă, de vacanţă, „în curs de construire”, fără a menţiona unde anume, iar la rubricile anul dobândirii, suprafaţă şi cotă parte trăgând liniuţe.
Că anul precedent fusese unul de mare succes o arată şi faptul că depozitul bancar în euro era de 53.670 euro, iar cele două conturi în lei însumau 154.000 lei. În ce priveşte veniturile, acestea au constat în salariile de 111.010 lei ca director ABA, plus 25.457 lei ale soţiei, doctoriţă de familie, la care s-au adăugat şi „venituri din căsătorie”. Cum Pásztor a completat suma de 24.000 euro atât în dreptul rubricii „titular”, adică el, cât şi în dreptul rubricii „soţ/soţie”, rezultă că la nuntă cei doi ar fi câştigat nu mai puţin de 48.000 euro.
Conform unei alte declaraţii completate în acelaşi an, dar pe 10 octombrie, Pásztor îşi finalizase deja casa de vacanţă din Sântimreu, trecând-o în acte ca având 121 mp.
Scăderi... crescătoare
Un an mai târziu, din declaraţia întocmită în 10 mai 2013 dispar două dintre terenurile extravilane cumpărate în 2010 şi 2012, cel de 3.960 mp şi cel de 4.100 mp, apărând în schimb unul de 8.060 mp, dobândit prin cumpărare. Culmea, dacă contul în valută a scăzut nesemnificativ, de la 54.000 la 52.000 euro, cele în monedă naţională au sporit, de la 154.000 la 214.000 lei.
După încă un an, în 14 martie 2014, Pásztor mai bifează o reuşită: terenul extravilan din Oradea care până atunci avusese 55.064 mp se „întinde” la 57.877 mp. După o lună, politicianul şi-a completat declaraţia de avere într-o nouă calitate - secretar de stat la Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură -, singura noutate fiind că terenul extravilan de 8.060 mp îi crescuse şi el, faţă de 2014, la 9.208 mp.
În 2015 nu se modifică nimic în averea sa, doar în aprilie 2016, când depunea o declaraţie din postura de candidat la funcţia de preşedinte al CJ, intervenind o ajustare, în sensul că terenul de 9.208 mp „dobândit în 2010-2014” (deci mult anterior) pe malul lacului de la Sântimreu se diminua la doar 4.674 mp, în urma unei „declaraţii de renunţare”. Interesant, însă, e că în acelaşi an, dar în iulie, după ce devenise preşedinte de judeţ, acelaşi teren a crescut din nou, de la 4.674 mp la 6.855 mp, prin „cumpărare+declaraţie de renunţare”.
În 2017 şi 2018, în proprietăţile politicianului nu s-a produs nicio schimbare, până în mai anul acesta, când s-a îmbogăţit cu două noi terenuri extravilane.
Aşa vrea oricine
Reuşitele afacerilor imobiliare marca Pásztor sunt greu, dacă nu chiar imposibil de justificat din veniturile declarate. În perioada 2008-2019 acesta a avut numai venituri salariale, împreună cu soţiile sale câştigând, în total, puţin peste 1,5 milioane lei. Cum conturile i-au fluctuat nesemnificativ, anul trecut însumând 40.500 euro şi 160.000 lei, reiese că a făcut achiziţiile fără să sacrifice din agoniseala păstrată în bănci.
Pe de altă parte, din 1995 până în 2014, când a cedat-o actualei soţii, Pásztor a deţinut şi administrat şi o firmă, Eurofisch Impex SRL, profilată pe „alte servicii suport pentru întreprinderi”. Datele Ministerului Finanţelor arată, însă, că nu-şi poate justifica averea cu achiziţii făcute din profitul acesteia, pe de o parte fiindcă aceasta a avut cifre de afaceri modeste (între 4.499 lei în 2003 şi 48.690 lei în 2016) şi n-a declarat niciodată profit (anul trecut pierderile au fost de 17.450 lei), iar pe de altă parte fiindcă de-a lungul timpului politicianul n-a declarat niciun câştig din dividende, singurele venituri declarate fiindu-i cele salariale.
Cu toate astea, în 2008 şi în 2009 Pásztor a pretins că firma l-ar fi creditat cu 8.500 şi respectiv 17.500 lei, deşi mai mult ca sigur - fapt atestat de datele financiare ale firmei - a procedat invers, creditând el afacerea, din salariul de la stat. Acelaşi din care şi-a cumpărat terenurile, şi-a construit şi şi-a dotat casele cu mobilier şi aparatură de zeci de mii de euro, şi-a despăgubit nevasta, şi-a crescut copiii, a trăit, a călătorit şi şi-a achitat toate plăcerile.
Trebuie precizat atât că politicianul UDMR n-a contractat niciodată vreun credit bancar, cât şi faptul că, în timp ce făcea întruna achiziţii imobiliare, şi-a permis şi vacanţe de mii de euro în străinătate (ultima tocmai în Jamaica), şi să-şi satisfacă pasiuni scumpe - vânătoarea, pescuitul şi vinurile, pentru care dotările şi ustensilele costă şi ele mii de euro. Şi nu e nici pe departe genul care, ca să-şi îngăduie toate astea, se hrăneşte zilnic cu biscuiţi şi iaurt...
Răspuns „pe lângă”
Pásztor a refuzat solicitarea BIHOREANULUI de a explica publicului atât anonimizarea proprietăţilor, cât mai ales modul în care le-a acumulat, le-a păstrat şi le-a sporit continuu. Fără a da nicio lămurire concretă, şeful CJ a precizat doar că în toate declaraţiile depuse de-a lungul timpului şi-a „îndeplinit toate obligaţiile legale” şi s-a eschivat de la explicarea anonimizării celei din urmă, susţinând că „toate bunurile sunt menţionate corect pe raza localităţilor unde sunt impozitate, deci ele nu sunt anonimizate”. Ca şi cum ar fi totuna să-ţi declari o proprietate unei primării în vederea impozitării cu a informa complet şi corect publicul, aşa încât contribuabilii şi alegătorii să-ţi poată urmări evoluţia averii, raportat la modestia afişată în campania electorală.
Refuzând să spună concret cum a intrat în posesia atâtor imobile doar din salariile de bugetar, Pásztor a ocolit, de asemenea, să lămurească şi modul în care a rămas proprietar peste toate terenurile şi clădirile deţinute cu prima soţie, ca şi când nu ar fi despăgubit-o cu absolut nimic. În schimb, a precizat că nicio persoană nu a renunţat la vreun bun în favoarea lui, ci el a cedat statului 2.535 mp din terenul de la Sântimreu, pe care l-ar fi cumpărat cu „bună credinţă”, dar „s-a constatat că (n.r. - o parte) se afla sub luciu de apă”.
În rest, în ce priveşte ultimele două achiziţii, susţine că le-a izbutit la preţuri de chilipir: terenul de 2.755 mp din Cetariu l-a cumpărat cu doar 10.000 lei, iar cel de 459 mp din Sălard cu numai 2.000 lei. Altfel spus, pe unul a dat 3,69 lei/mp, iar pentru celălalt 4,35 lei/mp. Or, după cum spun agenţi imobiliari consultaţi de BIHOREANUL, preţul unui metru pătrat de teren fluctuează în ambele zone între 5-10 euro, iar terenurile extravilane din zona Real II, unde Pásztor ar deţine 57.877 mp, se vând cu 15-25 euro/mp. Altfel spus, un asemenea lot, ar costa minimum 850.000 euro, dacă nu un milion...
Nu trebuie să fii mare specialist ca să evaluezi cele două case ale şefului CJ la cel puţin 250.000 euro fiecare, fapt care urcă numai averea imobiliară a lui Pásztor, adică terenuri şi case, dincolo de 1,5 milioane euro. Dacă la asta adăugăm cele încă 75.000 euro din conturi, plus cheltuielile semnificative pe care le-a avut în glorioasele „mandate” de bugetar de lux, cu două căsătorii la activ, intensă activitate politică şi plăceri nenumărate, şi apoi scădem cei nici 250.000 euro reprezentând veniturile legale ale familiei în ultimul deceniu, oricine ar vrea să afle „reţeta succesului” lui Pásztor. Poate ne-o vor lămuri chiar „organele abilitate”, singurele în faţa căruia UDMR-istul e dispus să răspundă...
ALBA-NEAGRA
Lipsă, blurate, desecretizate
Un contribuabil curios să afle ce proprietăţi deţin angajaţii şi politicienii care conduc Consiliul Judeţean Bihor nu are nicio şansă să-şi facă o imagine completă, iar asta fiindcă până vinerea trecută, când BIHOREANUL i-a semnalat preşedintelui Pásztor Sándor că legea nu permite „anonimizarea” localităţilor unde se află, acest indicator era blurat, atât în declaraţiile funcţionarilor, cât şi în ale preşedintelui şi celor doi vicepreşedinţi, Ioan Mang şi Traian Bodea. Abia ulterior, spre seară, ca prin minune, toate au fost „desecretizate” din acest punct de vedere.
Pe de altă parte, mulţi angajaţi pur şi simplu nu catadicsesc să-şi depună declaraţiile completate. Un exemplu este Balogh Ferenc, fost consilier local la Biharia şi fost inspector de specialitate angajat la Primăria Tămăşeu, salariat atât de Consiliul Judeţean, cât şi de mai multe primării cu edili UDMR pentru „consultanţă în achiziţii publice”, personaj de altfel „client” al BIHOREANULUI şi în 2011, când a fost acuzat că întocmea caiete de sarcini pentru diverse lucrări aşa încât ele să fie câştigate de firma Rono Aqua, patronată de un alt UDMR-ist, Balogh Soos Csaba. Cu toate că Balogh Ferenc ia salariu de la CJ încă din vremea fostului preşedinte Alexandru Kiss, site-ul instituţiei nu conţine nicio declaraţie de avere a acestuia.
De altfel, atât Kiss în trecut, cât şi Pásztor în ultimii ani au angajat numeroşi clienţi politici ca personal contractual, tocmai cu pretenţia că aceştia ar fi scutiţi de obligaţia nu doar a concursurilor pentru angajare, ci şi de cea a depunerii declaraţiilor de avere şi de interese. Faptul contravine flagrant Legii 176/2010, care instituie această obligaţie inclusiv în sarcina „contractualilor” implicaţi în proiecte şi programe derulate cu bani publici. Aşa cum sunt şi banii CJ...
Vezi mai jos cum arată domeniile lui Pásztor Sándor!
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.