Multă "lume bună" marţi seară, la Filarmonica din Oradea, dar nu pentru vreun spectacol simfonic ori de operă, ci pentru unul cinematografic: premiera cu public a celei mai recente pelicule a lui Tudor Giurgiu – "De ce eu?" – inspirată din povestea de acum 13 ani a sinuciderii tânărului procuror Cristian Panait, trimis de la Bucureşti să-l ancheteze pe procurorul orădean Alexandru Lele, suspectat de corupţie, după ce, la rându-i, acesta îl arestase pe fiul prefectului de atunci al judeţului, Adrian Tărău, pentru contrabandă cu produse petroliere.
Fluturaşi pentru Lele
Încă de la intrare, însă, spectatorii au avut parte şi de circ. În timp ce în faţa Filarmonicii se aduna publicul – actori de la cele două teatre orădene, artişti plastici, profesori, jurnalişti, funcţionari publici din Primărie (a fost la film inclusiv primarul Ilie Bolojan) şi din Prefectură – două doamne împărţeau în stradă nişte "fluturaşi" în format A4.
La un moment dat s-au oprit după ce, brusc, de ele s-a apropiat chiar fostul procuror Alexandru Lele, care le-a luat la rost, întrebându-le cine sunt şi "cine v-a pus să împărţiţi astea". După ce "vedeta serii" le-a fotografiat, femeile s-au îndepărtat. "Ce faceţi poate fi calomnie! Ne mai vedem noi. V-am fotografiat şi maşina!", le-a strigat Lele celor două, care au preferat să plece cu zeci de "fluturaşi" nedistribuţi în braţe.
"Solicităm răbdare"
Până la începerea filmului nu a avut nimeni răgaz să citească materialul de 22 de pagini, în ciuda titlului incitant scris pe "copertă": "Acest material demonstrează fără echivoc că Lele Alexandru Florian nu este nicidecum un erou, ci autorul moral al sinuciderii procurorului Cristian Panait", dedesubt fiind pus şi un soi de avertisment: "Solicităm răbdare în lecturarea acestui document".
Cum, contrar obiceiului pământului, proiecţia nu a început după vreun "sfert academic", ci cu numai vreo 5 minute întârziere, şi acelea doar pentru ca "MC Lulu Cremeneanu" să-l prezinte publicului pe regizorul Tudor Giurgiu, iar acesta să-i roage pe orădeni să-şi pună telefoanele pe "silent mode" (degeaba, mulţi n-au făcut-o!), "materialul" a rămas de citit, fireşte, după spectacol.
"Sinucis" de sistem
Scenariul filmului e deja foarte cunoscut. În primăvara anului 2002, tânărul şi promiţătorul procuror Cristian Panait e trimis de la Parchetul instanţei supreme la Oradea să-l facă dosar pentru corupţie procurorului Alexandru Lele, după ce acesta îl "umflase" pe fiul prefectului judeţului, Adrian Tărău, sub acuza de evaziune fiscală prin contrabandă cu petrol. Celebrul caz care l-a făcut pe premierul Adrian Năstase să declare că nu crede "în arestările de vinerea seara" şi încheiat tragic prin sinuciderea lui Panait, care a refuzat comanda şefilor în lipsa unor probe concludente.
Naraţiunea cinematografică urmăreşte în parte povestea "reală" pe care e bazat filmul, reconstituită din presă şi din discuţii ale regizorului cu personaje din apropierea lui Cristian Panait şi cu jurnalişti. Pe de altă parte, Tudor Giurgiu a imaginat numeroase fragmente-lipsă şi a realizat prin presupuneri, cum avea să mărturisească, portretul tânărului magistrat care în ultimele zile de profesie şi de viaţă a pendulat între încrederea în dreptatea pe care era chemat s-o facă şi decepţia pe care i-o provoca un sistem gata să-l folosească şi să-l sacrifice.
O crimă cu A.N.
În ciuda avertismentului asupra caracterului său ficţional, filmul s-a încheiat cu "cartoane" prin care se amintea că fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat el însuşi pentru corupţie, iar fostul ministru al Justiţiei Rodica Stănoiu a fost deconspirată ca fostă colaboratoare a Securităţii.
După cuvenitele aplauze ale publicului, pe scenă au urcat atât regizorul Tudor Giurgiu, cât şi cei patru actori din rolurile principale: Emilian Oprea (Cristian Panait), Andreea Vasile (prietena acestuia), Mihai Constantin (şeful lui) şi Alin Florea (Alexandru Lele). Lucian Cremeneanu a ţinut să-i pomenească şi pe fostul procuror Alexandru Lele, fostul redactor şef al TVS Florin Ardelean şi fostul cameraman Sandor Nyulas - cei care au filmat percheziţia ratată, pe care Panait nu a putut s-o facă la domiciliul lui Lele.
Deşi a spus că nu intenţiona să ia cuvântul, Lele, care a participat şi la premiera cu VIP-uri de luni de la Bucureşti, s-a lăudat divulgând un scurt schimb de cuvinte dintre fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, şi regizorul Tudor Giurgiu. "Fostul preşedinte i-a spus că de la acest caz a început totul, totul", a zis Lele, care, din această perspectivă, pare factorul care a declanşat dispariţia regimului PSD condus de Adrian Năstase. "Este un film despre o crimă, o crimă pe care a făcut-o un sistem, dar autorul ei nu a fost tras la răspundere. Abia atunci când Tudor Giurgiu va face un film despre asta se va putea spune că nu au mai învins serviciile", a spus Lele, victimizându-se încă un pic: "Am auzit că s-au împărţit nişte fluturaşi, asta înseamnă că sistemul vrea să acopere acest omor".
Preferă Republica Procurorilor
În cursul scurtului dialog său cu spectatorii, regizorul Tudor Giurgiu a mărturisit însă, cu umor temperat, că nu intenţionează să facă lumină în dosarele istoriei şi că vrea ca următorul său film să fie "un film de dragoste, pe care să-l filmăm la căldură, în Spania".
Regizorul a mărturisit că a fost întrebat, cu trimitere la contextul de acum, când parchetele, îndeosebi DNA, sunt acuzate că au prea multă putere, dacă şi-ar fi putut intitula filmul "Republica Procurorilor", dar răspunsul său a fost fără echivoc. "Eu înţeleg că e un fel de isterie mediatică, că s-ar putea să fie nişte abuzuri de interpretare (n.r. – din partea unor procurori care trimit în judecată politicieni sau oameni de afaceri acuzaţi de corupţie), dar să mergem înapoi în anii 2000: era linişte, linişte totală. Eu prefer o Republică a procurorilor, care se luptă pentru dreptate, pentru principii", a spus Tudor Giurgiu.
Un alt portret al lui Lele
Dacă în film Alexandru Lele pare de partea "Binelui" şi "Adevărului", nu la fel se poate spune despre portretul care i-a fost făcut în "caietul de sală" distribuit înaintea proiecţiei, de către cele două femei necunoscute. Cele 22 de pagini reprezintă, de fapt, un rezumat al rechizitoriului procurorilor Secţiei de combatere a corupţiei şi criminalităţii organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie în dosarul cu care Lele a fost trimis în judecată în 2002.
Departe de a înfăţişa un cavaler al justiţiei decis să lupte până în pânzele albe cu corupţia la nivel înalt, documentul aminteşte câteva din faptele pentru care Lele a fost inculpat pentru fapte de corupţie. Cele mai grave datează din anii 1999 şi 2000, când i-ar fi vândut pe 20.000 dolari afaceristului Viorel Ştiube, cercetat pentru evaziune, un dosar şi informaţii cu potenţial de şantaj despre doi colegi procurori (din care unul este în prezent procuror la DNA Oradea), şi tot de la Ştiube ar fi primit, prin intermediul unui avocat, 10.000 de mărci germane, pentru a "îngropa" un dosar privind furtul unei maşini de către fratele său.
Alexandru Lele a fost scos de sub urmărire penală, în 2008 CSM a decis repunerea lui în funcţie, dar în anul 2010, la cererea sa, preşedintele de atunci al României, Traian Băsescu, i-a aprobat pensionarea. De atunci, el exercită profesia de avocat.
Citiţi pe această temă şi articolul "De ce în ceaţă? Filmul lui Giurgiu nu răspunde la dilema dacă a fost sau nu erou fostul procuror Alexandru Lele"
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.