.jpg)
De la 2 milioane la 150.000 euro
Astfel, magistraţii Înaltei Curţi au decis să menţină decizia dată pe 28 martie anul trecut de Curtea de Apel Braşov în acest caz, respingând totodată recursurile declarate de fostul procuror, nemulţumit de cuantumul despăgubirilor, cât şi pe acelea declarate de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, care cereau respingerea pretenţiilor.
Ca urmare, fostul procuror orădean, acum avocat, urmează să primească din partea Statului despăgubiri morale de 150.000 euro, despăgubiri materiale de 70.000 lei, plus cheltuielile de judecată. Chiar şi aşa, cuantumul despăgubirilor a fost redus faţă de cel acordat în noiembrie 2011, de Tribunalul Braşov care a obligat Statul român să-i plătească lui Lele echivalentul în lei la data plăţii a 500.000 euro, reprezentând daune morale, despăgubiri materiale de 70.000 lei şi cheltuieli de judecată în sumă de 7.858,71 lei.
"Raportat la cât am avut de suferit, este puţin. Dar asta a fost decizia Înaltei Curţi", a declarat, miercuri, contactat de BIHOREANUL, fostul procuror Alexandru Lele, care a solicitat iniţial 2 milioane de euro despăgubiri pentru hărţuirea sa în proces.
Premieră
Potrivit lui Lele, cazul său reprezintă o premieră, întrucât despăgubirile au fost solicitate şi acordate în baza normelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi nu în baza unor reglementări interne, cum se proceda până acum.
"La solicitarea mea, instanţa a reţinut faptul că au fost încălcate mai multe norme ale Convenţiei, care au contribuit la producerea unei erori şi au dat dreptul la emiterea de pretenţii", a explicat avocatul.
Până acum, în astfel de cauze, persoanele vătămate cereau instanţelor româneşti îndreptarea unor erori judiciare în baza Codului Civil, pentru răspundere civilă delictuală, ori în baza Codului de Procedură Penală, care permite repararea pagubei materiale sau a daunei morale în cazul condamnării pe nedrept sau în cazul privării ori restrângerii de libertate în mod nelegal.
"Codul de Procedură Penală limitează, însă, acordarea despăgubirilor la cazurile explicite, de condamnări ori măsuri preventive. În caz contrar, vin şi spun: asta a fost, s-a greşit, te-au plimbat atâta în proces, dar pentru că n-ai fost nici condamnat, nici arestat, nu poţi emite pretenţii faţă de statul român", a mai spus fostul procuror.
Dosar celebru
Procurorul orădean Alexandru Lele a fost suspendat din funcţie prin ordin al ministrului Justiţiei în anul 2002. El a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, favorizarea infractorului, fals intelectual şi reţinere sau distrugere de înscrisuri, fiind denunţat de mai mulţi oameni de afaceri că ar fi pretins şpăgi pentru muşamalizarea unor dosare.
Potrivit rechizitoriului, în perioada 1999-2001, Lele ar fi contribuit la favorizarea unor infractori pe care, în calitate de procuror, îi cerceta în dosare penale. În unele dintre cazuri, acţiunile sale ar fi fost determinate de pretinderea şi primirea unor sume de bani. Rechizitoriul susţinea că Alexandru Lele ar fi păstrat timp de peste cinci ani, fără să-l fi luat în lucru, un dosar în care două persoane erau cercetate pentru fals şi uz de fals, infracţiuni săvârşite cu ocazia înmatriculării nelegale a unor autoturisme.
Din anul 2002 până în 2005, procesul procurorului orădean a fost mutat de la Oradea la Suceava, apoi la Alba Iulia, iar un an mai târziu, printr-o decizie penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cazul a fost restituit la Parchetul Înaltei Curţi pentru neregularitatea actului de sesizare, rechizitoriul întocmit pe numele magistratului fiind confirmat de către procurorul general adjunct al României şi nu de către procurorul general.
Instanţa a aplicat în cazul procurorului Alexandru Lele aceeaşi dispoziţie dată de judecătorii instanţei supreme în dosarul Flota, care au constatat că lipseşte semnătura procurorului-şef al DNA de pe rechizitoriul prin care au fost deferiţi Justiţiei Traian Băsescu şi alţii.
Ulterior, Lele a primit soluţii de scoatere de sub urmărire penală atât de la DNA, cât şi de la Parchetul Înaltei Curţi, iar pe 28 ianuarie 2008, Consiliul Superior al Magistraturii a decis repunerea lui în funcţie. Doi ani mai târziu, pe 28 decembrie 2010, Alexandru Lele s-a pensionat, iar în prezent activează ca avocat în cadrul Baroului Mehedinţi.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.