Fostul comandant al Garnizoanei: Mihai Viteazul şi Regele Ferdinand să fie împreună în Piaţa Unirii (FOTO)

Într-un discurs vibrant, fostul comandant al Garnizoanei Oradea, colonelul în rezervă Grigore Bartoş, a cerut aleşilor locali să nu mute din Piaţa Unirii statuia lui Mihai Viteazul, ci să i-o alăture pe cea a Regelui Ferdinand şi să le adauge, eventual, şi pe ale altor eroi. Pe de altă parte, el l-a pus la punct şi pe deputatul UDMR Szabo Odon, povestind în ce împrejurări trupele române au ripostat în aprilie 1919 la provocarea sătenilor maghiari din Tărcaia, pe care udemeristul, printr-o "măgărie", îi consideră martiri.

Marşul spre Moşoiu

Aproximativ 300 de orădeni de rând, oficiali, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi instituţii de învăţământ au participat la festivităţile organizate luni în faţa fostei Comenduiri a Garnizoanei, la bustul generalului Traian Moşoiu, în cinstea unui mare eveniment istoric petrecut acum 96 de ani: intrarea în Oradea a trupelor conduse de acesta, care au marcat astfel preluarea administrării româneşti a acestui oraş, la mai bine de patru luni după proclamarea Marii Uniri de la Alba Iulia.

Festivităţile au început la Biserica Militară, peste drum de Centrul de Excelenţă NATO, cu un Te Deum oficiat de un sobor condus de capelanul Mircea Ioniţă, la care au participat primarul Ilie Bolojan, prefectul Claudiu Pop, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ionel Avrigeanu, copreşedintele PNL Bihor, Gavrilă Ghilea, liderul PSD Bihor, Ioan Mang, şeful UNPR Bihor, Gheorghe Pintea, precum şi directori ai mai multor instituţii guvernamentale deconcentrate, dar şi elevi de la Liceul Greco-Catolic Iuliu Maniu.

După slujba religioasă, cu fanfara Şcolii de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră Avram Iancu în frunte, oficialii au străbătut strada Armatei Române până în faţa fostei Comenduiri a Garnizoanei, unde s-a desfăşurat ceremonialul militar şi civil propriu zis.

Apelul unui comandant

După Onorul la General, prezentat reprezentanţilor Prefecturii, Consiliului Judeţean şi Primăriei, şi intonarea Imnului de Stat, cinstea de a fi primul vorbitor care evocă însemnătatea evenimentului de acum 96 de ani i-a revenit fostului comandant al Garnizoanei Oradea, colonelul în rezervă Grigore Bartoş, preşedintele Societăţii Cultural Patriotice Avram Iancu din Bihor.

Pe un ton entuziasmat, dar cu date istorice extrem de precise, ofiţerul a amintit că delegaţia bihorenilor la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, pe 1 Decembrie 1918, a fost una din cele mai numeroase, motivul fiind că Bihorul a fost "unul dintre cele mai oropsite şi sistematic deznaţionalizate" zone ale Ardealului.

Colonelul Bartoş a amintit şi umilirile, torturile şi barbariile la care au fost supuşi după evenimentul de la Alba Iulia participanţii bihoreni, actele de samavolnicie culminând după năvălirea în Oradea a trupelor ungare ale regimului bolşevic ale lui Kun Bela, iar apoi în martie şi aprilie 1919 cu uciderea sălbatică a avocaţilor beiuşeni Nicolae Bolcaş şi Ioan Ciordaş, împreună cu alţi 12 cetăţeni din Beiuş, ori bombardarea de către trupele ungureşti a satului Sighiştel, unde adunaseră în prealabil, în centru, o sută de localnici, cu toţii români.

"Măgăria" lui Szabo Odon

Fostul comandant al Garnizoanei a ţinut să-l pună la punct, de la distanţă, pe preşedintele executiv al UDMR Bihor, deputatul Szabo Odon, care în urmă cu doi ani a iniţiat un proiect de lege pentru declararea ca localitate martir a satului Tărcaia şi ca martiri pe etnicii maghiari de aici ucişi de Armata Română în aprilie 1919.

"Vreau să lămuresc cum e cu aşa-zisa comună martir Tărcaia", a spus Bartoş, povestind că în acele zile localnicii maghiari, instigaţi de gărzile şi trupele regimului bolşevic al lui Kun Bela, au provocat Armata Română cantonată în zonă, atacând-o, ceea ce a determinat contraatacul acesteia şi lichidarea insurgenţilor. "Era normal ca Armata Română să riposteze", a spus ofiţerul, amintind că între Ungaria şi România era în vigoare starea de război, declarată de Budapesta pe 21 martie.

Lăudându-l pe liderul UDMR din Beiuş, care participă la festivităţile de comemorare organizate în oraşul de la poalele Munţilor Bihorului în fiecare an în luna aprilie, Bartoş a spus că acesta "ar putea merge în Palamentul României în locul celui care a propus măgăria asta (n.r. – declararea localităţii martir Tărcaia, adică Szabo Odon). Sătenii din Tărcaia sunt eroi pentru neamul lor, dar nu martiri", a lămurit ofiţerul, punctând astfel faptul că trupele române nu au ucis civili nevinovaţi, ci combatanţi care s-au angajat în luptă împotriva lor.

"Să facem ca ungurii!"

După ce a evocat şi ziua de 20 aprilie 1919, când trupele generalului Traian Moşoiu au intrat în Oradea, fiind ovaţionate inclusiv de populaţia maghiară, iar comandantul lor a primit cheia oraşului chiar din mâna primarului Rimler Karoly, Bartoş s-a adresat conducerii Oradiei, cerând ca aceasta să păstreze în Piaţa Unirii statuia primului unificator, Mihai Viteazul, alături de care să aşeze şi statuia Regelui Ferdinand, şi – eventual – pe ale altor eroi, amintindu-i pe Avram Iancu şi Alexandru Ioan Cuza.

"Să facem ca ungurii, nu să ne decapităm încă o dată conducătorii!", a spus fostul comandant al Garnizoanei, dând exemplul vecinilor maghiari care, în Piaţa Eroilor, în faţa Monumentului Mileniului, au ridicat statui în cinstea a numeroşi conducători ai naţiunii maghiare de-a lungul istoriei.

Bolojan: unire pentru bine

Fără a da un răspuns antevorbitorului, primarul Ilie Bolojan a avut la rându-i un discurs în care a îndemnat la cinstirea trecutului, dar şi la fapte prezente care să-i facă mândri pe cei de acum.

"Avem multe sărbători, dar cele mai importante sunt cele legate de unire", a spus Bolojan, amintind importanţa istorică a deciziilor luate înainte şi după Marea Unire de Regele Ferdinand, Regina Maria şi premierul Ionel Brătianu, competenţa marilor generali Constantin Prezan, Alexandru Averescu şi Traian Moşoiu, dar şi datoria morală a urmaşilor acestora.

"Rostul elitelor româneşti de astăzi este ca din experienţa înaintaşilor să ştie să negocieze bine pentru ţara noastră", a spus primarul, amintind că şi acum România e prinsă în confruntarea a două "blocuri" (NATO şi Rusia), din fericire netrebuind să mai aleagă (tocmai datorită apartenenţei la Tratatul Nord-Atlantic).

Adresându-se şefilor de instituţii şi politicienilor prezenţi, Bolojan a afirmat că, indiferent de orientarea lor, aceştia este bine să fie solidari în jurul proiectelor naţionale, dar şi al celor pentru dezvoltarea locală, cum este cel ce vizează Oradea Mare, adică unificarea între Oradea şi Sînmartin, îndemnând oamenii "să se documenteze" cu privire la referendumul din 10 mai şi să participe la vot, indiferent ce opţiune îşi conturează.

"Dumnezeu să aibă în pază Oradea şi ţara noastră!", a încheiat primarul, înainte ca soclul generalului Traian Moşoiu să fie acoperit apoi de coroanele şi jerbele de flori depuse de cei prezenţi, oficiali şi chiar orădeni de rând, deopotrivă.