Patronul Sintezis, Andrei Bondor, despre greutatea introducerii caselor de marcat cu jurnal electronic: "Caietul bate calculatorul"

Inevitabilul se va produce, doar că nu se ştie când. Prin OUG 91/2014, Guvernul a stabilit comercianţilor obligativitatea utilizării de aparate de marcat cu jurnal electronic, care să înlocuiască actualele case de marcat cu rolă jurnal, după un calendar de implementare ce trebuia deja să demareze şi să se încheie în 2018.

Noile echipamente vor contribui la reducerea evaziunii fiscale, zic autorităţile, deoarece vor fi conectate la un sistem de supraveghere şi monitorizare gestionat de ANAF, "instrument mai eficient de urmărire a încasărilor la buget şi de control a operaţiunilor comerciale zilnice".

După patru amânări, normele de aplicare sunt abia în dezbatere, astfel că implementarea nu se va încheia mai devreme de 2020, când şi mega-serverul ANAF-ului va fi funcţional. Cu toate acestea, fără să cunoască care va fi varianta finală a legii, o serie de firme oportuniste anunţă deja că au de vânzare aparate compatibile cu noul sistem, ţintind profitul facil.

Precizări necesare vin de la reprezentantul celei mai consolidate şi reprezentative firme din domeniu, Sintezis Birotica, unic importator şi distribuitor autorizat de aparate de marcat la nivelul judeţului Bihor, membru al asociaţiei profesionale în materie, care lucrează, alături de ANAF şi de celelalte instituţii publice, la elaborarea normelor tehnice şi de implementare ale noului sistem. Andrei Bondor, acţionarul principal al Sintezis, a vorbit BIHOREANULUI nu doar despre case de marcat, dar şi despre cum a ajuns firma sa să împlinească o vârstă de invidiat: 25 de ani!

Evaziunea va scădea... uşor

Reporter: Domnule Bondor, în ce stadiu se află implementarea proiectului privind noile case de marcat fiscale şi ce aduce el bun?

Andrei Bondor: Răspunsul meu reprezintă o părere personală şi, deci, subiectivă. Este diferit de ceea ce se vehiculează în mediul de afaceri, însă îl consider obiectiv şi fezabil. Măcar prin prisma faptului că am participat la implementarea soluţiilor similare în Ungaria, Slovacia şi lucrăm pentru Croaţia, Sintezis fiind un grup internaţional. Deci am văzut diferite modele de implementare şi am trecut prin mai toate obstacolele posibile.

R.:Aveţi, deci, o perspectivă mult mai largă...

A.B.: Da. Spre deosebire de alţii, noi nu vedem problema simplist, strict prin prisma vânzărilor aparatelor de marcat, căci suntem deja furnizori de case de marcat în România pentru 16 grupuri multinaţionale, asta pe lângă cei 25.000 de clienţi mici şi mijlocii. Din această perspectivă putem, în schimb, să analizăm impactul atât legat de colectarea TVA-ului, urmărită de stat, cât şi de necesităţile utilizatorilor.

R.: Deci ne puteţi confirma dacă noul sistem va diminua evaziunea fiscală...

A.B.: Eu am convingerea că marea evaziune fiscală se face cu containerul, cu cisterna, cu vaporul... Evaziunea mică, însă, se face înaintea emiterii bonului fiscal. Deci investiţia în acest sistem va fi benefică ANAF-ului, care va avea un control al trendului de încasare şi plată a TVA. Din experienţa ţărilor care au implementat sisteme similare, se poate anticipa că evaziunea va scădea cu un procent de circa 6-8%. Pe de altă parte, în lumea occidentală (SUA, Anglia, Franţa, Germania) încă nu s-a recurs la o soluţie similară. Acolo e mai simplu: dacă eşti prins că n-ai dat bon fiscal, ţi s-a închis magazinul pe 5-10 ani!

Micii şi berea nu merg cu bon fiscal

R.: Totuşi, ce beneficii aduce bugetului şi utilizatorilor?

A.B.: Proiectul în sine e bun, binevenit şi a fost gândit etapizat. Prima problemă pe care o rezolvă e eliminarea rolei jurnal care provoacă greutăţi mari. Gândiţi-vă la depozitarea şi arhivarea a milioane de role de hârtie care nu se pot verifica! În faza a doua, ideea de conectare la ANAF şi trimiterea raportului "Z", adică cifrele de afaceri şi TVA-ul colectat zilnic, sunt de bun augur, căci inspectorii financiari pot vedea astfel online ritmul de încasare a TVA. Iar unde acesta se distorsionează, arătând o posibilă evaziune, pot planifica verificări.
Mai departe, însă, conceptul a fost dezvoltat prin gândirea celui mai sofisticat posibil modul fiscal şi de transmitere de date. E vorba de realizarea unor servere care preiau pe secundă cam 500.000 de tranzacţii criptate, printr-o colaborare între 5-6 instituţii. La acestea s-au adăugat apoi decalajele provocate de schimbările de la vârful Guvernului, al ANAF-ului, în comisii, astfel că şi azi sunt puncte de vedere neunitare şi divergenţe între producători şi instituţiile implicate.

R.: Dar în mediul economic cum e văzută o asemenea schimbare, care dă Fiscului control deplin şi instant asupra tranzacţiilor?

A.B.: Pe partea utilizatorilor, de o parte sunt cei care doresc controlul propriei afaceri, implicit al TVA-ului de plată, clienţi care folosesc POS-uri şi soluţii ERP, iar categoria opusă sunt vânzătorii din piaţă sau din vârf de munte, unde n-a fost şi nu va fi implementat decât formal orice sistem. Din păcate, caietul bate calculatorul. Sectorul alimentaţiei publice este, de asemenea, greu de controlat, căci micii şi berea nu prea "merg" cu bon fiscal.

Cei mărunţi vor dispărea

R.: La un volum estimat la peste 1 milion de case de marcat de tip nou, ce capacitate umană şi tehnică au firmele din domeniul dvs. de a răspunde cererii?

A.B.: Vreţi un răspuns sincer? Foarte limitată. Mai întâi, omologarea noilor aparate (azi fiind peste 350 de modele omologate) şi în special a celor care rulează software de vânzare prin POS, va fi dificilă şi interpretabilă. Întreb: cine va lua primele omologări? Apoi, se pun numeroase probleme de compatibilitate, cu programele de gestiune, cu imprimanta fiscală, de comunicaţii...  ANAF va pune la dispoziţie un server pe care trebuie înregistrat orice eveniment generat de orice casă de marcat. Asta înseamnă resurse umane importante. Or, implementarea este influenţată de numărul limitat de tehnicieni disponibili, care acum vor trebui să fie atestaţi, dar şi de capacitatea fizică de implementare a fiecărei firme, măsurată în număr de aparate pe zi. Mai departe, vorbim despre capacitatea producătorului şi distribuitorului de a asigura stocuri de case de marcat şi, foarte important, despre capacitatea financiară a vânzătorului local de a avea stocuri. În mod cert, cei mai mulţi clienţi vor achiziţiona aparate în ultima lună şi nici stocuri, nici capacitate umană nu vor fi. 

R.: Deci noi întârzieri...

A.B.: Părerea mea e că vor fi iar amânări la nivelul implementării, astfel că întregul proces se va încheia abia undeva în 2020.

R.: O asemenea infrastructură necesită şi investiţii în service şi mentenanţă pe măsură.

A.B.: În mod cert, şi elementul de service în garantie şi post-garanţie devine prioritar, fiindcă de acum o întrerupere de activitate pe casa de marcat se semnalizează direct pe serverul ANAF. Servisantul trebuie, deci, să aibă disponibilitate 24 de ore din 24, 7 zile din 7, personal aferent, parc auto etc. Avem informaţii că importatorii îşi vor face reţele proprii de service, tocmai pentru a fi siguri de controlul parcului de echipamente. Într-un cuvânt, firmele de 2-3 persoane care azi momesc clienţii vor dispărea şi doar furnizorii cu resurse financiare, care vor avea stocuri şi service performant, vor rămâne pe piaţă. 

Mulţi, dar buni...

R.: Cum se pregăteşte Sintezis pentru a-şi onora contractele, care nu sunt puţine?

A.B.: Încă din 2015, Sintezis a generat un proces de angajare şi instruire peste necesarul de personal. Nu spun că amânarea ne încântă, căci costurile cu personalul au crescut. Însă avem şi venituri, şi surse de finanţare ca să depăşim această perioadă. De asemenea, am ales şi am contractat furnizori cu potenţă în livrare, care ne pot garanta volume mari de echipamente. În paralel, am început să introducem sisteme complexe de administrare a afacerilor, soluţii ERP Nexus, care inevitabil vor fi introduse de cei care vor încerca să ţină pasul cu strategia multinaţionalelor de expansiune în zona de proximitate cu magazine mici. Totodată, am completat protofoliul cu echipamente de supraveghere combinate cu sistemele de vânzări, oferind o gamă completă de servicii şi produse magazinelor mici şi mari. Dar cel mai important proces a fost deschiderea de puncte de lucru în judeţ (Săcuieni, Beiuş, Oradea II) şi în ţară, prin parteneriate (în Bucureşti plus alte 12 oraşe). 

R.: Ce înseamnă Sintezis ca valoare umană?

A.B.: Azi grupul Sintezis are peste 40 de angajaţi proprii şi peste 40 de colaboratori în ţară.

Sintezis la 25 de ani

R.: În septembrie 2017 sărbătoriţi 25 de ani de activitate. Ce gânduri, perspective şi planuri de viitor aveţi?

A.B.: E adevărat. Am satisfacţia că, alături de încă una sau două firme de profil, Sintezis are şansa să sărbătorească un sfert de veac de existenţă. Mai mult, Sintezis e unica firmă din provincie furnizor de servicii şi produse pentru corporaţiile internaţionale (Real, Praktiker, Hornbach, Brico Depot, Altex, Media Galaxy etc.). Sunt, însă, conştient că din spate vine o generaţie nouă, bine pregătită şi agresivă, aşa-zişii "lupi tineri". Apariţia lor şi influenţele pe care le simt din zona politică mă fac să pregătesc tineri care să preia frâiele firmei, iar eu voi trăi satisfacţia rezultatelor doar din consiliul de administraţie. Vreau să mă dedic activităţii din Federaţia Internaţională de Judo, unde, ca manager al activităţii de veterani, am o răspundere foarte mare faţă de o comunitate de sportivi din întreaga lume, cei care au trecut de 30 de ani şi concurează încă.

R.: Cum s-ar spune, o retragere în plină glorie...

A.B.: Evident, eu sper că vom sărbători şi 30 de ani de Sintezis, doar că mă îngrozeşte ideea că acolo voi fi chemat ca pensionar. Profit de această ocazie pentru a le mulţumi tuturor foştilor şi actualilor angajaţi, colaboratori, parteneri de afaceri, furnizori şi clienţi pentru creditul moral oferit de a lucra cu noi zeci de ani. Rămânem alături!