Şirul proceselor pe care fraţii Micula le poartă cu Statul Român ia o nouă turnură, neaşteptată. Marţi, Marea Cameră a Curţii de Justiţie a UE a anulat decizia prin care patronii European Drinks obţineau despăgubiri de 400 milioane de euro, bani achitaţi deja în 2019, astfel că această cauză este trimisă acum spre rejudecare la Tribunalul UE.
Concret, Marea Cameră a Curţii de Justiţie a UE a anulat decizia Tribunalului UE care, la rândul lui, anulase decizia Comisiei Europene prin care despăgubirile de 178 milioane euro (plus dobânzi şi penalităţi - 395 milioane euro) - acordate de Tribunalul arbitral de la Washington (Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii - ICSID) către fraţii Ioan şi Viorel Micula, în 2013 - erau considerate ajutor de stat.
Astfel, CJUE a trimis cazul spre rejudecare la Tribunalul UE.
În esență, motivul pentru care Tribunalul UE a anulat decizia Comisiei Europene a fost că aceasta ar fi făcut uz retroactiv de competenţele sale, pentru fapte care erau anterioare aderării României la Uniune (1 ianuarie 2007), şi anume anul 2005, momentul anulării stimulentelor fiscale. În schimb, Curtea Europeană a apreciat că intepretarea Tribunalului este eronată, căci dreptul la recuperarea „prejudiciului invocat” de frații Micula nu a fost conferit decât abia mai târziu, prin hotărârea arbitrală din 11 decembrie 2013, adică după aderarea la UE, așadar Comisia Europeană era îndreptățită să se pronunțe asupra litigiului și să considere, la o adică, că e vorba de un ajutor de stat incompatibil cu normele europene.
Atât doar că magnaţii Ioan şi Viorel Micula - care au şi cetăţenie suedeză - au încasat deja aceşti bani, de la Guvernul PNL condus de Ludovic Orban. S-a întâmplat în decembrie 2019, după ce fraţii Micula au blocat conturile Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet pentru recuperarea banilor. Așadar, rămâne de văzut ce se va întâmpla pe viitor în acest caz...
Ce spune CJUE
„Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a constatat necompetența Comisiei de a examina, în lumina dreptului ajutoarelor de stat, despăgubirea plătită unor investitori suedezi de către România în executarea unei hotărâri arbitrale”, a anunțat, marți, CJUE.
"Curtea aminteşte că ajutoarele de stat trebuie considerate acordate, în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE, la data la care dreptul de a le percepe este conferit beneficiarului în temeiul reglementării naţionale aplicabile.
Elementul determinant pentru stabilirea acestei date este legat de dobândirea de către beneficiari a unui drept cert de a percepe ajutorul în cauză şi de angajamentul corelativ al statului de a acorda acest ajutor. În fapt, acesta este momentul în care o astfel de măsură este susceptibilă să determine o denaturare a concurenţei de natură să afecteze schimburile dintre statele membre, în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE.
În speţă, Curtea constată că dreptul la repararea prejudiciului invocat de investitorii suedezi, deşi izvorăşte din abrogarea, cu încălcarea TBI, a schemei de stimulente fiscale de către România, nu a fost conferit decât prin hotărârea arbitrală din 11 decembrie 2013, care nu doar că a constatat existenţa acestui drept, dar l-a şi cuantificat. Prin urmare, abia la finalul procedurii arbitrale investitorii au putut obţine plata efectivă a despăgubirii, chiar dacă aceasta vizează parţial repararea prejudiciului pe care pretind că l-au suferit pe parcursul unei perioade anterioare aderării României la Uniune. Astfel, având în vedere faptul că măsura de ajutor vizată a fost acordată după aderarea României la Uniune, Tribunalul a săvârşit o eroare de drept considerând Comisia necompetentă ratione temporis să adopte decizia în litigiu în temeiul articolului 108 TFUE.
Curtea precizează că chestiunea dacă despăgubirea acordată prin hotărârea arbitrală poate constitui un ajutor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE, depăşeşte competenţa sa în cadrul recursului, întrucât ea nu a fost examinată de Tribunal. În aceste condiţii, competenţa Comisiei întemeiată pe articolul 108 TFUE nu poate în niciun caz să depindă de rezultatul examinării acestei chestiuni, din moment ce controlul preventiv exercitat de Comisie în aplicarea acestei dispoziţii are ca obiect în special stabilirea aspectului dacă despăgubirea în cauză constituie un ajutor de stat sau nu", se arată în documentul CJUE, reprodus de G4Media.ro.
O bătălie de peste 16 ani
Aşa cum BIHOREANUL a mai scris, războiul dintre fraţii Micula şi Statul român a început în urmă cu 16 ani. În calitate de proprietari ai European Drinks, cei doi au dat statul român în judecată la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor privind Investiţiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID).
Ioan şi Viorel Micula au arătat că European Drinks a avut de suferit financiar după ce România a eliminat facilităţile fiscale acordate unor companii din zone defavorizate. Fraţii Micula s-au folosit de cetăţenia suedeză pe care o au, pretinzând că investiţiile lor din România trebuie privite ca investiţii suedeze.
Scurt istoric în procesele fraţilor Micula şi statul român, aşa cum a fost redat de G4Media.ro.
29 mai 2002 - Regatul Suediei şi România au încheiat un tratat bilateral de investiţii (prescurtat în comunicat TBI) potrivit căruia fiecare parte va asigura un tratament just şi echitabil investiţiilor celeilalte părţi. Tratatul mai prevedea că diferendele dintre investitori şi ţările semnatare sunt soluţionate de un tribunal arbitral, potrivit comunicatului CJUE
2005: În cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, guvernul român a abrogat o schemă naţională de stimulente fiscale în favoarea investitorilor în regiuni defavorizate. Nemulţimiţi, fraţii Micula au dat statul român în judecată.
2013: Curtea de arbitraj a Băncii Mondiale (ICSID), cu sediul la Washington, a decis că România trebuie să plătească acestora 84,5 de milioane de euro despăgubiri. Plus dobânzi şi penalităţi, în total 178 de milioane de euro, potrivit CJUE. Ulterior, din pricina dobânzilor şi penalităţilor, suma a ajuns în 2019 la 395 de milioane de euro.
30 martie 2015: "Comisia (Europeană – n.r.) a calificat plata acestei despăgubiri drept ajutor de stat incompatibil cu piaţa internă, a interzis punerea sa în aplicare şi a dispus recuperarea sumelor deja plătite", potrivit comunicatului CJUE.
Mai departe, fraţii Micula au contestat decizia CE la Tribunalul UE.
18 iunie 2019: Sesizat cu mai multe acţiuni, Tribunalul UE a anulat decizia Comisiei Europene. "În esenţă pentru motivul că Comisia a făcut uz retroactiv de competenţele sale pentru fapte care erau anterioare aderării României la Uniune la 1 ianuarie 2007. Tribunalul a plecat astfel de la premisa că ajutorul vizat fusese acordat de România la data abrogării schemei de stimulente fiscale, şi anume în anul 2005", arată CJUE în comunicatul de presă emis pe 25 ianuarie 2022.
6 decembrie 2019: fraţii Micula au pus sechestru pe conturile companiilor de stat Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet pentru recuperarea banilor.
13 decembrie 2019: Guvernul Orban face o primă plată voluntară de 280 de milioane de euro către fraţii Micula pentru stingerea datoriei.
martie 2020: Tribunalul de arbitraj de pe lângă Banca Mondială a respins pretenţiile fraţilor Viorel şi Ioan Micula, care solicitau statului român peste 9 miliarde de lei despăgubiri, în cadrul unui alt proces deschis împotriva României.
5 ianuarie 2022: România a câştigat, definitiv, la Washington, procesul de arbitraj început încă din 2014 prin care risca plata a 9 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro) către fraţii Ioan şi Viorel Micula. Un comitet de pe lângă tribunalul internaţional de la Washington (ICSID) a respins definitiv pretenţiile fraţilor Micula şi a dat dreptate statului român.
Citiți pe această temă articolul „Fraţii Micula vs. România: Oamenii de afaceri bihoreni au pierdut definitiv procesul prin care cereau despăgubiri de 9 miliarde de lei!”
25 ianuarie 2022: CJUE anulează decizia TUE care a validat plăţile către fraţii Micula şi trimite cazul spre rejudecare tot la TUE.
Vezi mai jos comunicatul de marți al CJUE:
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.