Bodog cel Mic: Suspectat că şi-a plagiat teza doctorat, decanul Florian Bodog şi-a obţinut fraudulos şi titlul de profesor

Obişnuită cu scandalurile, Facultatea de Medicină şi Farmacie din Oradea este din nou în fierbere. Consiliul facultăţii a decis săptămâna trecută că singurii care merită să concureze pentru postul de decan sunt actualul deţinător al funcţiei, senatorul PSD Florian Bodog, şi chirurgul Adrian Maghiar, cel care în 2008 a părăsit această poziţie după ce DNA l-a acuzat că, alături de tatăl şi de fratele său, a împărţit zeci de diplome universitare false.

Cel de-al treilea aspirant la decanat, profesorul Gheorghe Bumbu, a fost scos pe tuşă fiindcă, în ciuda meritelor incontestabile, nu şi-a completat CV-ul într-un format agreat. Manevra a fost regizată de Bodog însuşi, care ţine cu dinţii de şefie chiar dacă are probleme reale şi grave, legate nu de forma, ci chiar de conţinutul CV-ului.

BIHOREANUL a descoperit că parlamentarul şi-a obţinut fraudulos titlul de profesor universitar şi dreptul de a conduce doctorate, nerespectând condiţia legală de a fi redactat ca autor principal cel puţin şase articole ştiinţifice relevante. Până acum, ca într-o operaţie de chirurgie plastică, a reuşit să-şi mascheze impostura...

Trei minus unu

După ce a pierdut funcţia de rector al Universităţii în faţa lui Constantin Bungău şi cu doar câteva luni rămase din mandatul de senator PSD, Florian Bodog nici nu concepe să redevină un mărunt chirurg estetician. Fără jenă, s-a înscris la concursul pentru decanatul FMF, pe care, conform Legii educaţiei, îl organizează rectorul, având ambiţia să facă parte din echipa celui pe care îl acuzase că a ţinut Universitatea în "băltire".

Pe lângă Bodog, s-au mai înscris doi foşti decani: Adrian Maghiar, fiul fostului rector (PSD-ist şi el) Teodor Maghiar, care a deţinut funcţia între februarie şi noiembrie 2008, demisionând când DNA a dezvăluit că membrii clanului Maghiar au împărţit zeci de diplome universitare fără acoperire, scăpând însă de condamnare pentru că judecătorii au constatat prescrierea faptelor, precum şi profesorul Gheorghe Bumbu, o somitate în urologie, care a condus facultatea între 2009-2012, bucurându-se de o reputaţie chiar internaţională şi fiind unul dintre cercetătorii români în specialitatea sa căruia nimeni nu i-a pus vreodată munca la îndoială.

Candidatura lui Maghiar, apropiat al lui Bodog, este cel mai probabil una de formă, ţinând cont că legea obligă fiecare facultate să aibă minim doi concurenţi pentru decanat. În schimb, Bumbu a fost din start un candidat de temut pentru actualul şef al FMF.

Consiliu de execuţie

Pentru a ajunge la concurs, legea îi obligă pe pretendenţi să obţină avizul dat prin vot de Consiliul facultăţii. Pentru Bodog, a fost şansa să-şi elimine concurenţa.

Consiliul FMF, din care fac parte decanul, prodecanii, directorii de departamente şi reprezentanţi ai profesorilor şi ai studenţilor aleşi prin vot, a fost convocat joia trecută, de la ora 18, printre cei chemaţi să avizeze candidaţii numărându-se Ligia Vaida, Felicia Marc, Annamaria Pallag, Laura Vicaş, Simona Bungău, Ciprian Brisc, Ovidiu Burtă, Ovidiu Laurean Pop, Narcis Vîlceanu şi Petrişor Cişmaş-Pruteanu.

Întrucât Carta Universităţii permite şi persoanelor din afara instituţiei să participe la aceste şedinţe, BIHOREANUL a cerut în scris permisiunea ca un reporter să fie prezent la reuniune. În zadar, însă: la îndemnul lui Bodog, majoritatea membrilor Consiliului s-au împotrivit, vociferând că intruşii din presă nu au ce căuta la întâlnirile lor, ca şi cum subiectul n-ar fi fost unul de interes public...

Bumbu, out!

Ce au vrut să ascundă mediciniştii s-a văzut după. La cererea lui Bodog, Consiliul a decis ca, înainte să asculte planurile manageriale ale candidaţilor şi să le voteze avizarea, să voteze validarea dosarelor lor. Asta deşi nici decanul, nici Consiliul nu au atribuţii în verificarea actelor candidaţilor, această sarcină revenind exclusiv rectorului.

Motivul ciudatei solicitări l-a dat tot Bodog, care anterior contestase printr-o adresă transmisă rectorului candidatura profesorului Bumbu, "demascând" faptul că acesta nu şi-a scris CV-ul în format Europass, cum prevedea ghidul concursului!

BIHOREANUL a aflat că Bodog şi-a pregătit meticulos lovitura, înainte de şedinţă sunându-şi prietenii din Consiliu, dar şi pe studenţi, pentru a le cere în mod expres să-l invalideze pe Bumbu. Astfel montaţi, majoritarii din Consiliu s-au executat, aşa că, în timp ce Bodog şi Maghiar au primit fiecare câte 20 de voturi pentru validare şi o abţinere, pentru Gheorghe Bumbu (foto) s-au pronunţat doar 8 medicinişti, împotrivă tot 8, iar 5 s-au abţinut.

Profesorul nu a fost în sală în timpul şedinţei. A venit doar după mascarada votului, convocat de Bodog, pentru a i se aduce la cunoştinţă scoaterea pe tuşă. "Vă mulţumesc şi vă doresc succes!", le-a răspuns Bumbu, scurt, colegilor care-i ocoleau privirea.

Iritat de BIHOREANUL

Reuniunea a continuat apoi lejer, cu prezentarea planurilor lui Bodog şi Maghiar, ambii având discursuri similare: au promis că vor dezvolta facultatea şi au făcut un apel la unitate, cerând colegilor să nu-şi mai exprime nemulţumirile în presă. Amândoi s-au arătat deranjaţi de articolele BIHOREANULUI şi au cerut ca niciun dascăl să nu mai "sufle" informaţii jurnaliştilor. Discursurile au fost pe placul majorităţii reprezentanţilor din Consiliu, amândoi primind avizul dorit, Bodog cu 18 voturi pentru, iar Maghiar cu 19. Ca o piesă de teatru bine regizată şi bine jucată, şedinţa s-a încheiat cu un ropot de aplauze.

Ca urmare, în cursa pentru decanat FMF au rămas doi candidaţi, ambii însă cu reale probleme de CV şi, deci, cu şanse mari de a fi respinşi de rector. În timp ce familia lui Maghiar a adus Universităţii şi facultăţii porecla de "Sorbonică" şi renumele de "fabrică de diplome", Bodog este suspectat că şi-a plagiat teza de doctorat, dar nu numai. Aşa cum BIHOREANUL a arătat chiar recent, senatorul PSD refuză să-şi supună lucrarea, pe care şi-a întemeiat cariera, unui test de autenticitate, sub pretextul că nu mai deţine nici un exemplar. După ce timp de patru luni a spus că va prezenta o copie a acesteia, odată pierdute alegerile pentru funcţia de rector s-a sucit, înlocuind morga de universitar cu tupeul de politician şi negând, pur şi simplu, că ar fi făcut această promisiune...

Pe lângă lege

Dacă autenticitatea doctoratului a rămas o problemă de elucidat, BIHOREANUL a descoperit, în schimb, că Bodog are o hibă şi mai gravă: şi-a obţinut titlul de profesor, iar apoi şi dreptul de a conduce doctorate, fără să respecte condiţiile legale!

BIHOREANUL a primit indicii în acest sens după ce Bodog şi-a depus candidatura la decanat, iar verificările le-au confirmat. Concret, în 2013, când a promovat la gradul de profesor universitar, Bodog nu a îndeplinit standardele minime impuse de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, forul ce funcţionează pe lângă Ministerul Educaţiei şi care stabileşte pentru fiecare ramură ştiinţifică în parte condiţiile pentru obţinerea gradelor didactice.

În Medicină, pentru gradul de profesor, CNATDCU impune, între altele, ca pretendentul să fie autorul principal a cel puţin 6 articole publicate în reviste cotate ISI, adică de înalt prestigiu şi indexate în bazele de date ştiinţifice internaţionale. Cum rar se întâmplă ca un astfel de articol să aibă autor unic, Ordinul 4478/2011 al Ministerului Educaţiei defineşte că autorul principal al unui articol ISI din domeniul ştiinţelor biomedicale cu mai mulţi semnatari este doar ultimul autor notat. În lista de lucrări pe care Bodog a prezentat-o la concurs, a înşirat 12 articole ISI, creând aparenţa că are de două ori mai multe decât cere legea. În realitate, însă, ca ultim autor figurează doar la trei din acestea, ceea ce înseamnă că doar pentru ele a fost autor principal, lipsindu-i alte trei articole pentru a atinge nivelul minim necesar promovării.

Multilateral dezvoltate

Lista de lucrări cu care se laudă Bodog dezvăluie însă şi alte anomalii. De pildă, în timp ce CNATDCU cere expres articole deja publicate, trei dintre lucrările lui Bodog nici măcar nu erau tipărite la data concursului, ci doar acceptate la publicare sau în recenzare.

Bătător la ochi este, de asemenea, că 8 din cele 12 articole au fost publicate în anii 2012-2013, când Bodog era deja decan la FMF şi avea funcţii în Bucureşti, fiind directorul de cabinet al ministrului Sănătăţii Ritli Ladislau, apoi director în Minister şi în final senator PSD. Altfel spus, Bodog a ostenit cel mai mult în cercetare taman când era cel mai ocupat cu managementul, ba chiar făcea naveta între Oradea şi Bucureşti!

Şi mai suspect e faptul că tematica articolelor este de-a dreptul pestriţă, cu totul neobişnuită pentru un chirurg estetician: de la cercetări în tratamentul ulcerului varicos la reconstrucţia faringelui şi de la transplantul de membre superioare la tratarea tumorilor persoanelor supraponderale, ba chiar şi în sisteme computerizate! Două din articolele declarate de Bodog au fost publicate în revista "International Journal of Computers, Communications and Control" a Universităţii private Agora, dar ce legătură are chirurgia plastică cu sistemele de computere rămâne un mister..

Cine analizează atent lista lucrărilor declarate de Bodog simte damful imposturii. "Nici măcar un specialist cu zeci de ani de experienţă nu ar putea lucra serios şi în acelaşi timp la lucrări în teme atât de diverse. Cu atât mai puţin dacă are şi alte funcţii", spune un medic căruia BIHOREANUL i-a cerut opinia în ceea ce priveşte complexitatea subiectelor cercetate de Bodog ca un adevărat "om multilateral dezvoltat". Pentru a nu-şi atrage răzbunarea acestuia, medicul preferă anonimatul, dar avansează o ipoteză plauzibilă pentru "hărnicia" împricinatului: fiind şeful de cabinet al ministrului Sănătăţii mai bine de un an, PSD-istul a avut pârghiile necesare pentru a convinge medici din toată ţara să-l treacă autor la lucrările lor. Dacă a făcut-o şi ce a dat la schimb, numai el ştie...

Zecist pentru prieteni

Cu toate acestea, comisia care l-a evaluat pe Bodog ca să-l facă profesor a considerat că acesta îndeplineşte condiţiile impuse de CNATDCU! Raportul acesteia, disponibil pe site-ul Universităţii orădene, arată că toţi cei cinci membri au concluzionat că Bodog întrunea standardele minime, ba chiar i-au dat punctajul maxim, 10.

Explicaţia? Aşa cum se întâmplă frecvent în mediul universitar, membrii comisiei au fost apropiaţi de-ai candidatului, dispuşi să închidă ochii la orice. Preşedinte a fost nimeni altul decât Adrian Maghiar, care i-a botezat una dintre fiice, iar doi dintre membri, Tiberiu Bratu (UMF Timişoara) şi Florian Popa (UMF Bucureşti), au fost taman co-autori la articolele ISI declarate de Bodog, cu un al patrulea membru, Toma Mugea (şi el profesor la FMF Oradea), Bodog semnând de-a lungul ultimilor ani mai multe alte cărţi. În fine, al cincilea membru a fost chirurgul Eugen Brătucu (UMF Bucureşti).

Cum nici unul dintre aceştia nu a semnalat neîndeplinirea criteriului articolelor ISI, Bodog şi-a primit titlul de profesor, iar din 2013 încoace încasează şi salariile aferente.

Fraudă cu bis

Imediat după ce a devenit profesor, Bodog şi-a atins o altă ambiţie, luând şi aşa numitul examen de abilitare, care îi permite să conducă doctorate, adică să facă, la rându-i, doctori în ştiinţe medicale. Condiţiile sunt aceleaşi ca la concursul de profesor, astfel că Bodog şi-a folosit exact aceeaşi listă neconformă de lucrări ISI, comisia de la acest concurs procedând la fel precum aceea de la examenul pentru promovarea ca profesor, adică fără comentarii cu privire la articolele neconforme!

Explicaţia? Doi dintre membrii comisiei, Florian Popa şi Tiberiu Bratu, deja îi giraseră "ungerea" ca profesor, iar un al treilea, Adrian Streinu Cercel, fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, tocmai fusese uns Doctor Honoris Causa al Universităţii Oradea, în acelaşi an 2013, la propunerea lui Bodog. Alături de ceilalţi doi evaluatori, bucureştenii Dumitru Lupuliasa şi Petru Armean, membrii comisiei s-au făcut că nu văd că Bodog nu este autor principal la 6 articole ISI, aşa că i-au dat dreptul şi să conducă doctorate.

Cum s-a putut ajunge în halucinanta situaţie ca un universitar să-şi obţină într-un mod evident fraudulos titlul de profesor şi dreptul de a coordona doctoranzi este greu de înţeles, dar şi foarte frustrant pentru universitarii care, deşi îndeplinesc condiţiile de promovare, aşteaptă ani la rând să le fie scoase posturile la concurs.

Florian Bodog a refuzat să ofere vreo explicaţie BIHOREANULUI şi n-a răspuns nici solicitării prin e-mail, în care i s-au prezentat în scris acuzele extrem de grave. Pe de altă parte, chestionat asupra responsabilităţii de a constata impostura senatorului-decan, rectorul Constantin Bungău susţine că situaţia poate fi lămurită de CNATDCU, instituţia care oferă şi retrage titlurile didactice. Numai să şi vrea s-o facă...

SUPER-BODOG
Savant precoce

Fulminanta ascensiune a PSD-istului Florian Bodog este de ani buni un motiv de bârfă în lumea medicală orădeană, din motive mai mult decât întemeiate. Conform propriului CV, Bodog a fost atins de geniu încă din facultate: absolvent al FMF în 1997, imediat s-a şi înscris la doctorat, tot la Oradea, sub îndrumarea profesorilor Mircea Ifrim şi George Ionescu. Mai mult, în timp ce îşi pregătea doctoratul aici, despre pancreatita acută, Bodog îşi făcea specializarea în chirurgie plastică la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara, ale cărei cursuri le-a urmat între anii 1997 şi 2002, la distanţă.

Înainte de a-şi obţine titlul de doctor (performanţă atinsă în 2001), în 1999, la doar 28 de ani, Bodog s-a înscris şi la al doilea doctorat! În 2008, tot la Universitatea de Vest din Timişoara, a primit al doilea titlu de doctor cu o lucrare fără nicio legătură nici cu chirurgia plastică, nici cu pancreatita: "Managementul şi marketingul unităţilor sanitare". Mai rămâne de văzut cât din această ascensiune, pentru care l-ar putea invidia şi somităţile medicinei mondiale, s-a făcut pe ştiinţă şi cât pe impostură...