Zone de conflict: Problema termiei pune cap în cap Prefectura şi Primăria

În prag de iarnă, Prefectura Bihor şi Primăria Oradea se ceartă pe regulamentul de termoficare adoptat în vară de Consiliul Local.

În vreme ce municipalitatea vrea să instituie zone unitare de încălzire în care să asigure monopolul sistemului centralizat de termoficare şi să interzică debranşările de la reţea, Prefectura, care verifică legalitatea actelor administrative, cere elaborarea unor norme care să încurajeze concurenţa şi să dea orădenilor posibilitatea de a renunţa la serviciile Electrocentrale. "Nu este normal ca dacă vrei să îţi închizi încălzirea într-o cameră să nu poţi s-o faci", spune prefectul Claudiu Pop.

La refăcut!

Instituţia Prefectului a analizat regulamentul de termoficare al Oradiei adoptat de Consiliul Local în şedinţa din luna iulie şi l-a dat la refăcut. Actul normativ, adică Hotărârea de Consiliu Local nr. 518/2013, a fost respins de juriştii Prefecturii la pachet cu studiul privind stabilirea zonelor de încălzire aprobat printr-o decizie anterioară a "parlamentului" orădean, HCL 517/2013.

Prefectul Claudiu Pop a luat această hotărâre ca urmare a reclamaţiilor depuse de locuitori ai oraşului. "Au fost zeci de petiţii de la cetăţeni din tot arealul geografic al oraşului", spune Pop.

"Orădenii îşi vor pierde casele!"

Prefectul îşi întemeiază poziţia pe avizul dat pe marginea celor două hotărâri de Consiliul Concurenţei, instituţia care protejează competiţia economică în scopul promovării intereselor consumatorilor. "Documentul e lămuritor. Consiliul Concurenţei dă avizul pe cele două hotărâri, dar cere cinci pagini de modificări", spune Pop. Dincolo de observaţiile de formă, Prefectura şi Consiliul Concurenţei reproşează Consiliului Local instituirea monopolului sistemului centralizat de termoficare în zona unitară A, adică peste tot unde există reţele ale societăţii Termoficare, şi interdicţia debranşării de la reţea a consumatorilor din acest perimetru.

Prin comparaţie, zona unitară B, adică zonele mărginaşe ale oraşului, de case, cu puţini consumatori, în care CET-ul nu a fost interesat să intre, a rămas o piaţă liberă, în care locuitorii se pot încălzi după bunul lor plac, cu lemne, cărbune sau gaz.

"Prin stabilirea zonei unitare A de încălzire se instituie monopolul operatorului de termoficare asupra zonelor din municipiul Oradea care sunt în prezent racordate la CET, încălcând astfel legea concurenţei", se menţionează în adresa trimisă de Prefectură Primăriei şi Consiliului Local. În acest context, prefectul crede că interdicţia debranşării de la reţea va genera situaţii aberante. "Ne vom trezi peste câteva luni, prin februarie-martie, că vor fi nenumăraţi orădeni care îşi vor pierde casele pentru că nu au putut plăti încălzirea, dar nici nu au fost lăsaţi să de debranşeze", susţine Pop.

Capcana debranşărilor

Primarul Ilie Bolojan (foto) este hotărât să facă tot posibilul pentru a evita un conflict cu Prefectura. "Punctul de vedere al Prefecturii este în analiză la Direcţia Juridică a Primăriei. O să vedem ce se poate face din punct de vedere al legalităţii şi vom avea consultări cu Consiliul Concurenţei, care sperăm să ne înţeleagă punctul vedere", spune Bolojan.

Potrivit edilului, sistemul centralizat de termoficare trebuie protejat tocmai în interesul consumatorilor. "S-a văzut ce s-a întâmplat în alte oraşe. Dacă încep debranşările, pe măsură ce scade numărul consumatorilor, cei rămaşi în sistem plătesc tot mai mult, până când sistemul se prăbuşeşte", spune primarul.

Bolojan consideră că de viabilitatea sistemului centralizat depinde însăşi siguranţa termică a oraşului. "Fără îndoială că sunt 1.000 de familii care au dificultăţi în plata facturilor şi pentru care va trebui să găsim soluţii, dar responsabilitatea Primăriei este faţă de toate cele 140.000 de locuinţe din oraş. Aici nu discutăm de o casă izolată, care să se poate încălzi oricând pe lemne, ci de cartiere întregi de blocuri cu 4-8 etaje. Dacă se prăbuşeşte CET-ul, acestea vor rămâne în frig", avertizează primarul.

Bolojan, bun la plată!

În plus, edilul spune că blocurile comuniste au fost gândite unitar din punct de vedere al termoficării, iar oprirea încălzirii într-un apartament generează situaţii aberante pentru tot condomeniul. "Există orădeni care au două apartamente, iar în cel care nu locuiesc închid încălzirea ca să nu plătească. Locuite sau nu, acele locuinţe se încălzesc de la vecini. Aceştia vor consuma mai multe gigacalorii şi vor plăti mai mult, ceea ce nu este corect", zice Bolojan.

Primarul susţine că, tocmai pentru a diminua tentaţia consumatorilor de a economisi bani în detrimentul vecinilor, în ţările civilizate jumătate din costul încălzirii apartamentului se plăteşte într-un sistem similar vechiului pauşal comunist. "Noi vrem să trăim ca în Occident, dar să procedăm româneşte. În Germania, dacă ai apartament într-un bloc, jumătate din factură o plăteşti proporţional cu suprafaţa deţinută, şi doar diferenţa conform contorului. Aşa, oamenii nu mai sunt tentaţi să închidă căldura punându-şi vecinii la plată", spune edilul.

Bolojan e cu atât mai convins cu cât a păţit-o pe buzunarul propriu. "În iarnă, deşi am apartamentul izolat pe interior, mi-a venit într-o lună o factură de 900 lei. Când am întrebat la asociaţie ce se întâmplă, am avut surpriza să aflu că eram singur în această situaţie. Toţi vecinii mei aveau facturi de 200-300 lei pentru că şi-au oprit caloriferele ca să nu plătească, iar eu le-am încălzit pereţii. Nu mi se pare normal!", spune primarul.

Debranşări "la negru"

Alţii sunt de părere că adevărul este undeva la mijloc. Deşi resping ideea debranşărilor, la fel ca Primăria, reprezentanţii asociaţiilor de proprietari spun, la fel ca Prefectura, că acestea sunt un rău necesar. "Eu înţeleg că Primăria vrea să ţină CET-ul în funcţiune, fiindcă nu are ce pune în loc, dar asta nu înseamnă că e corect. Dacă omul, de bună credinţă, vine la asociaţie şi cere să-i fie debranşată o cameră, pentru că nu poate plăti, tu ce faci? Îi spui nu, că nu le te lasă Primăria? De ce să-i dai omului cu de-a sila ceva ce nu vrea?", întreabă Leontin Mateaş (foto), preşedintele Asociaţiei Salcâmul 7.

Hârşâiţi în războaiele cu municipalitatea şi cu CET-ul, reprezentanţii asociaţiilor nu pun mare preţ pe ordinele Primăriei. "Poate zice ce vrea, asociaţiile tot vor aproba debranşări. Întâi, pentru că nu poţi să-l bagi pe om cu capul în jug numai ca să aibă CET-ul desfacere. Apoi, pentru că relaţia contractuală este între asociaţie şi furnizor. Dacă plătim cât arată contorul, felul în care ne gospodărim noi dincolo de branşament nu este treaba CET-ului!", zice Vasile Bologa, preşedintele Asociaţiei de Proprietari Lacul Roşu.

Izvorâtă din practică, şi nu din legi care se bat cap în cap sau din studii făcute din birouri, poziţia asociaţiilor de proprietari este până la urmă de înţeles. Nu e treaba nimănui cum se chiverniseşte omul în casa lui. Fireşte, câtă vreme e bun platnic...

În esenţă de bun-simţ, observaţiile Prefecturii cu privire la instituirea zonelor unitare de termoficare surprind de fapt probleme generate de incoerenţa întregii legislaţii din România.

În vreme ce Legea concurenţei, care este un cadru general, vorbeşte despre competiţia liberă a agenţilor economici şi despre dreptul consumatorului de a renunţa la servicii, legile specifice serviciilor de termoficare (precum Legea 325/2006 privind serviciul de alimentare cu energie termică) instituie zone unitare de încălzire în care poate acţiona doar sistemul centralizat de termoficare. Mai mult, Ordinul 91/2007 al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală prevede că debranşarea se poate face doar dacă un condomeniu nu este cuprins în zona unitară.

Ca urmare, fiecare parte cu o altă lege în mână, poate avea câştig de cauză. Atâta doar că oricine câştigă, cei care pierd sunt sigur consumatorii...