Vultur de Marconst: Pasajul Vulturul Negru va fi redeschis cu întârziere şi cu probleme (FOTO)

Şantierul s-a închis, pasajul se poate deschide! Marconst Marghita va preda săptămâna aceasta municipalităţii lucrările la pasajul Vulturul Negru după 10 luni de şantier. În această perioadă, zona a fost închisă integral mai bine de două luni, spre disperarea cârciumarilor din zonă şi a tinerilor clienţi deopotrivă.

"Imediat ce firma ne anunţă încheierea lucrărilor, convocăm comisia de recepţie pentru ca pasajul să poată fi redat publicului, iar agenţii economici să-şi reia activitatea", promite viceprimarul Mircea Mălan.

Fără concurenţă

Reabilitarea Pasajului Vulturul Negru se anunţa încurcată de la bun început. Că a fost vorba de bugetul mic sau de complexitatea mare a lucrărilor de înlocuire a reţelelor subterane, mozaicului şi iluminatului arhitectural, la licitaţia organizată anul trecut în luna iulie s-a prezentat o singură companie. Asta, în plină criză, când constructorii îşi iau gâtul pentru un contract!

Marconst Marghita, firmă de casă a UDMR, abonată la construcţia din bani publici a unor blocuri ANL şi săli de sport în nordul judeţului, a cerut pentru lucrare 2,5 milioane lei, cu circa 10% sub valoarea estimată, care era de 2,8 milioane lei, plus TVA.

Reducerea este mult sub cele 30 de procente cu cât scad de regulă prin licitaţie preţurile lucrărilor licitate de Primărie, iar lipsa concurenţei a surprins reprezentanţii municipalităţii. "Nici nu ne-am gândit că nu vor veni firmele de construcţii. La toate licitaţiile avem oferte cu duiumul", spunea la adjudecare viceprimarul Mircea Mălan (foto). Edilul promitea încă de atunci că va urmări personal lucrările, pentru a se asigura că - dacă tot costă doar cu puţin sub estimări - acestea măcar vor fi de calitate.

Să fie lumină!

Reabilitarea a început în septembrie 2012, când angajaţii Marconst au băgat picamerul în pavajul turnat în 1980. La început lucrările s-au desfăşurat sub trafic. Constructorii au săpat şi turnat sub ochii clienţilor localurilor din zonă canalul tehnic care adăposteşte reţelele de apă, canalizare şi electricitate, înalt de 2 metri, astfel că pe viitor va permite remedierea defecţiunilor fără a mai fi nevoie să se spargă pavajul.

Un alt canal, separat, acoperit cu dale demontabile, adăposteşte reţelele de telefonie, internet şi de iluminat arhitectural pentru spoturile montate în pavaj şi pe pereţii clădirilor. "În zona centrală pavajul este prevăzut cu sticlă colorată pe care se poate circula şi care va răspândi o lumină difuză pentru a pune în evidenţă arhitectura deosebită", spune Anemarie Szabo (foto), arhitectul proiectului.

Sâmbăta trecută, pe 15 iunie, când lucrarea trebuia predată, angajaţii Marconst mai montau corpuri de iluminat în rosturile din pavaj. Luminile sunt gândite să reliefeze frumuseţea mozaicului cu ornamente florale, arhitectura clădirilor şi vitraliile, astfel încât celebra emblemă cu vulturul negru să se vadă şi noaptea. Pentru că atunci când era închisă acoperea vitraliile, poarta ce îngrădea accesul dinspre Piaţa Unirii a fost înlocuită cu una culisantă.

Sub lacăt

După patru luni de lucru sub trafic, Marcost a început în ianuarie a.c. să limiteze accesul pe porţiuni, iar pe 10 aprilie a închis cu totul pasajul. Constructorul a promis redeschiderea parţială pe 29 aprilie, după turnarea mozaicului, ceea ce însă nu s-a mai întâmplat. Mai mult, la începutul acestei luni, în ciuda angajamentelor făcute, a cerut prelungirea cu două săptămâni a termenului limită pentru finalizarea întregii lucrări, care expira pe 15 iunie. Cererea a fost respinsă. "Constructorul a ţinut pasajul închis cât a vrut. Nu avem de ce amâna predarea", motivează Mălan.

De altfel, agenţii economici din zonă, pentru care închiderea pasajului a însemnat bani pierduţi, au considerat şi ei nejustificată cererea de prelungire. Unele firme chiar au falimentat, iar altele au intenţionat să ceară Primăriei despăgubiri pentru durata mare a lucrărilor. "Acum, că trebuie deschis, se lucrează cu 15-20 de oameni, dar în aprilie şi în mai abia vedeai 4-5 muncitori", povesteşte Ovidiu Burcuş, administratorul Columbus Cafe.

Problema nu ţine însă atât de numărul angajaţilor, cât de priceperea lor. Marconst a contractat lucrarea având cinci mozaicari pe care, întâmplător, îi calificase chiar înaintea licitaţiei. E adevărat, s-a bazat pe ajutorul unei firme din Ungaria, dar - odată contractată lucrarea - aceasta a triplat preţul cerut. Aşa că firma din Marghita a lucrat cum a ştiut...

Atenţie, crapă!

BIHOREANUL a descoperit că la doar câteva săptămâni de la turnarea mozaicului au apărut crăpături în zona rosturilor de dilatare din alamă care dau conturul ornamentelor florale. Fisurile, profunde, sunau a gol, semn că priza între materialul compozit de mozaic şi suportul de beton se făcuse necorespunzător. Motivele ar putea fi multiple, de la folosirea unui liant prost până la uscarea insuficientă a betonului cauzată de umiditatea mare a aerului în timpul iernii şi a ploilor căzute în ultimele săptămâni.

Oricum ar fi, deficienţa risca să ducă la desprinderea mozaicului, aşa că municipalitatea a dispus refacerea tuturor porţiunilor afectate. "Primăria a sesizat firma, care a remediat deja situaţia. Fisurile au apărut pe suprafeţe de 10-20 centimetri, zona remediată fiind în total de circa 2 metri pătraţi", explică Dorina Bolojan, inginer în cadrul Administraţiei Imobiliare Oradea. Dacă lucrurile stau chiar aşa se va vedea însă cu adevărat abia în ziua recepţiei, sau după...

Pe minus

Strânsă cu uşa, Marconst a cerut ajutorul unei firme din Budapesta specializată în mozaicare şi a adus utilaje speciale pentru injectare de lianţi. Cum toate acestea au presupus cheltuieli suplimentare, constructorul are toate şansele să încheie lucrarea pe minus, rămânând numai cu gloria de a fi contribuit la restaurarea unui important monument de arhitectură. Rămâne de văzut cum.

Contractaţi de BIHOREANUL, reprezentanţii Marconst refuză să comenteze orice detaliu tehnic. "Cu mine nu aveţi ce discuta. Nu pot să vă dau nicio declaraţie", a spus Andras Szel, inginerul care răspunde de şantier din partea Marconst. Supărat că realitatea din teren i-a dat socotelile peste cap, proprietarul firmei s-a dovedit la fel de refractar. "Vom fi gata pe 15 iunie şi aştept convocarea de către beneficiar a comisiei de recepţie în termenul legal. Vă doresc succes!", s-a limitat să spună patronul Marconst, Antal Coloman.

Succesul lucrării rămâne însă să fie stabilit de municipalitate şi validat de orădenii şi turiştii care vor traversa pasajul Vulturul Negru începând din această săptămână...

A FOST SAU N-A FOST?
Vulturi vopsiţi în negru

Finanţate printr-un proiect european în valoare de 4 milioane lei, lucrările din Pasajul Vulturul Negru fac parte dintr-un proiect ambiţios de reabilitare a întregii zone centrale. Consiliul Local a hotărât în luna mai a acestui an şi refacerea faţadelor Palatului Vulturul Negru pe porţiunile dinspre pieţele Independenţei şi Unirii, care aparţin municipalităţii, investiţia fiind estimată la 7 milioane lei.

Firma RDS&RCS, proprietarul fostului hotel omonim, şi-a transformat deja imobilul în sediu pentru birouri în urma unei reabilitări făcute după planurile arhitectului Arnold Macalik. Surprinzător, vulturii negri ce străjuiesc ferestrele pe faţada veche a municipalităţii au devenit însă aurii pe porţiunea ce aparţine RDS&RCS.

Lucian Silaghi, şeful Direcţiei pentru Cultură Bihor, spune că, de fapt, aşa şi trebuie să fie. "Culoarea aurie e contestată pe nedrept. Reabilitarea faţadei s-a făcut în urma unor studii de arhitectură aprobate inclusiv de Comisia Naţională pentru Monumente. Faţada clădirii a fost aşa, cu vulturi aurii, de la bun început", spune Silaghi.

Palatul Vulturul Negru a suferit de-a lungul timpului patru renovări. La ultima, în anii '80, culorile ornamentaţiilor au fost modificate, iar vulturii înnegriţi.

"Orice firmă de contrucţii ar fi venit la licitaţie trebuia să lucreze cu mozaicari aduşi special, pentru că în această parte a ţării prea puţine companii au experienţă în acest domeniu"

Mircea Mălan, viceprimar

Pasajul Vulturul Negru s-a umplut de mozaic şi constructorul de penalităţi. Citeşte cum comentează Bihorel situaţia pe blogul www.bihorel.ro!