Vadim Smirnov, director general NIS Petrol România: "N-am venit aici cu prostii"

Joia trecută, în timp ce trei tinere protestau în Parcul Traian contra exploatării gazelor de şist, în clădirea Prefecturii şefii companiei sârbeşti NIS Petrol, controlată de gigantul rus Gazprom, dădeau asigurări presei că nu au intenţia să exploreze şi să exploateze gaze de şist în Bihor.

Cei trei afacerişti ruşi, îmbrăcaţi la patru ace şi vorbind româna aproape la perfecţie, tocmai garantaseră acelaşi lucru primarilor bihoreni, explicând că s-au asociat cu canadienii de la East West Petroleum - cei care primiseră de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, la finele anului trecut, un acord de explorare-exploatare în perimetrele Tria şi Băile Felix - exclusiv pentru extragerea pe cale tradiţională a hidrocarburilor. Şi că speră să găsească aici ţiţei şi gaze în cantităţi cât mai mari. Cele mai detaliate explicaţii le-a dat chiar directorul general al NIS România, Vadim Smirnov, un bărbat de 49 de ani, născut în Kazakhstan, şcolit la Moscova în finanţe şi diplomaţie, fost angajat al MAE rus cu activităţi în România între 1994-1998, reîntors aici de peste un an, acum ca trimis al Gazprom.

Smirnov a răspuns şi întrebărilor BIHOREANULUI, dând asigurări că bihorenii nu trebuie să se teamă deloc că vin ruşii...

Asociere ruso-sârbo-canadiană

- Când şi cum s-a înfiinţat compania NIS? Cine o deţine şi ce activităţi derulează, efectiv, în România? În ce alte ţări exploatează resurse petroliere?

- NIS are o istorie vastă, despre care n-ar fi corect să vorbesc, pentru că Gazprom a devenit acţionar NIS doar în 2009. În prezent, 56% din NIS aparţine Gazprom Neft, iar restul e împărţit între Guvernul Serbiei, care are 29%, şi diverşi acţionari minoritari. În România, NIS are un birou la Bucureşti şi unul la Timişoara, derulând toate activităţile legate de energie, de la cercetare până la furnizare. NIS mai lucrează în Angola, Turkmenistan, Bosnia şi Herţegovina, iar acum încercăm să intrăm şi în Ungaria.

- Cum a ajuns NIS în Bihor?

- Într-un mod transparent şi oficial. Guvernul României a organizat o licitaţie pentru perimetrele din judeţul dumneavoastră iar noi, cu ajutorul partenerului East West Petroleum, am câştigat două perimetre: Tria şi Băile Felix.

- De ce v-aţi asociat cu East West Petroleum? A încercat NIS să obţină direct acordurile de la ANRM pentru aceste zone?

- N-am reuşit să participăm direct, pentru că atunci abia se duceau tratativele cu guvernul sârb pentru preluarea NIS. Dar am negociat cu partenerii noştri din Canada şi am convenit să împărţim acordul. Însă pe viitor, dacă România va mai organiza licitaţii, vom participa direct.

- De ce au renunţat canadienii la activitatea pentru care au obţinut acordurile?

- Probabil face parte din strategia lor. Eu nu pot să comentez aceste aspecte. Ei au rămas partenerii noştri, avem o înţelegere confidenţială ce prevede că noi suntem operatorii, şi împărţim câştigurile ori pierderile. Raportul în asociere este de 85% pentru NIS Petrol şi 15% pentru East West Petroleum.

Investiţii uriaşe

- Ce înseamnă, concret, acordurile pentru explorare-exploatare în cele două perimetre din Bihor?

- Ele presupun cercetarea şi exploatarea resurselor tradiţionale: gaze naturale şi petrol. Nici măcar n-am discutat despre posibilitatea exploatărilor gazelor de şist, de la început a fost vorba despre hidrocarburi convenţionale. Vom folosi aceeaşi tehnologie pe care o au toate companiile de profil din România.

- Există reproşuri ale ecologiştilor că veţi distruge mediul...

- Dacă ne aduc reproşuri, trebuie să fie justificate. Vă garantez însă că tot ce facem noi este în conformitate cu legea. Normele ecologice sunt drastice, de aceea şi sunt atât de scumpe aceste activităţi. Când veţi veni la o sondă de-a noastră va fi greu să găsiţi o pată de petrol pe lângă ea.

- Aţi anunţat că începeţi deja prospecţiunile în perimetrul Tria. Ce prevede această operaţiune şi cât va dura?

- Am angajat o firmă maghiară recunoscută în Europa, Acoustic Geophysical Services (AGS), care are tehnologii moderne, nu face niciun fel de explozie, nu foloseşte cabluri... Vine maşina cu o platformă, trimite şi primeşte nişte semnale sonore din subsol şi merge mai departe. Cu datele înregistrate va face o hartă a zăcămintelor. Dacă totul va merge cum sperăm, la începutul anului viitor terminăm munca în teren, iar prelucrarea datelor va dura 6-8 luni.

- Aţi solicitat deja certificatele de urbanism şi autorizaţiile de mediu pentru activităţile pe care vreţi să le derulaţi?

- AGS trebuie să le solicite şi, sigur, o va face. Nici nu e posibil altfel, ţinând cont de controalele pe care le fac autorităţile din România. Ar fi un scandal dacă ar lucra fără aprobări.

- Ce va urma după prospecţiuni?

- Urmează interpretarea datelor şi, dacă ele ne arată că sunt zăcăminte de exploatat, facem o sondă de cercetare, care să ne dea rezultatele concrete.

- Aţi vorbit de o cifră uriaşă pentru întreaga investiţie: 600 milioane euro, din care 20 de milioane doar prospectarea. În ce se vor regăsi aceşti bani? Cuprind ei şi redevenţa pe care trebuie să o daţi Statului Român?

- Aceasta e suma prevăzută în bugetul NIS pentru toate cele patru perimetre din vestul ţării, două în Bihor şi două în Arad, dacă vom avea rezultate pozitive. Dacă toate zăcămintele le aveţi în Bihor, iar alte perimetre nu au, toţi banii vor fi investiţi aici. Suma vizează exclusiv investiţii, nu cuprinde şi redevenţa. Perimetrele sunt mari (peste 1.000 kmp fiecare - n.r.), de aceea şi investiţiile sunt mari.

Nu putem ocoli legea

- Dacă veţi ajunge să exploataţi gaze naturale ori petrol, unde vor fi rafinate acestea?

- Probabil că aici, dar sunt mai multe variante. Ţiţeiul e o marfă care poate fi prelucrată şi vândută oriunde; cu gazele e mai complicat, trebuie folosite pe piaţa locală. Dar n-aş vorbi prea mult despre viitor. Să vedem întâi ce găsim. Ne dorim să găsim zăcăminte, şi presupun că şi Guvernul român îşi doreşte asta.

- Pe ce pieţe intenţionaţi să desfaceţi produsele finite rezultate din prelucrarea ţiţeiului şi gazelor extrase?

- Marfa merge acolo unde este mai avantajos, iar acum nimeni nu poate spune unde va fi asta peste câţiva ani. Dacă este România, rămâne aici, dar dacă aici avem exces de produs, merge altundeva.

- Aţi garantat autorităţilor şi opiniei publice că în Bihor NIS nu va exploata gaze de şist şi, deci, nu va folosi metoda fracturării hidraulice. De ce să credem că nu se va întâmpla asta, în condiţiile în care gazele de şist sunt o miză mare, inclusiv pentru East West Petroleum?

- NIS Petrol nu are tehnologiile necesare. Teoretic ştim cum se face, dar practic nu avem tehnologia, nici în Serbia, nici altundeva. Cei care se ocupă cu gazele de şist au nişa lor. Noi nu suntem în această nişă, suntem specialişti în carburanţii tradiţionali.

- Totuşi, ce se întâmplă dacă nu veţi găsi zăcăminte convenţionale, dar veţi găsi gaze de şist? Veţi lua în calcul exploatarea acestora?

- Nu se poate. Pentru a găsi gaze de şist, trebuie să le cauţi cu o tehnologie specifică. Noi nici măcar nu le căutăm, iar prospecţiunile nu ne vor arăta zăcăminte de gaze de şist, ci doar pe cele tradiţionale. Ştim că în această zonă aveţi ceva gaze de şist, dar această resursă nu este scopul nostru. Noi trebuie să găsim un lac de ţiţei.

- Aţi luat contact cu reprezentanţii comunităţilor locale din zonele unde veţi face prospecţiuni. Ce reacţie au avut?

- Oamenii nu sunt bine informaţi şi ne lovim de reticenţă. Au fost situaţii în care primarii au venit cu o părere greşită despre noi şi apoi şi-au schimbat-o, pe informaţii corecte. Nu spunem că explorarea e foarte plăcută, dar vom compensa fiecare bihorean căruia îi vom folosi pământul. Dacă nu ne vom înţelege cu un proprietar, vom căuta alte soluţii. În majoritatea cazurilor găsim un preţ care să convină ambelor părţi.

- Când veţi începe prospecţiunile în Felix? Va fi afectat turismul din staţiune?

- Denumirea perimetrului este nepotrivit aleasă, căci suprafaţa lui nu corespunde suprafeţei staţiunii. Acordul pe care ni l-a dat ANRM pentru această zonă nu este încă aprobat de Guvern, dar vă garantez că nicio zonă protejată şi nicio staţiune balneară n-o să fie afectată. Nici nu ne-ar permite Agenţia de Mediu. Este imposibil să ocoleşti prevederile legale, pentru că vin inspecţiile aproape în fiecare zi. Legea din România controlează foarte bine acest tip de activităţi. Şi e firesc, pentru că locuitorii trebuie să fie liniştiţi, să ştie că instituţiile nu lasă companiile să facă ce vor.

Învăţăm limba ţării în care lucrăm

- Ce opinie aveţi despre fracturarea hidraulică?

- E ca şi cum m-aţi întreba despre creşterea girafelor. Nu e meseria mea şi nu am nicio opinie. Dar cred că România trebuie să se hotărască dacă are nevoie de aşa ceva sau nu. Oricum, chiar dacă mâine aţi începe să exploataţi gaze de şist, noi nu am putea să o facem, pentru că, repet, nu avem tehnologia necesară. Ar trebui să studiem, să angajăm, eu ar trebui să mai fac o facultate... (râde). În Serbia şi în Rusia suntem mai reticenţi faţă de aceste gaze, dovadă fiind şi faptul că nu facem aşa ceva.

- Aţi estimat câte locuri de muncă veţi crea? De ce fel de muncitori veţi avea nevoie?

- Nu am estimat, pentru că totul depinde de rezultatele prospecţiunilor. Dacă avem un rezultat pozitiv, o să aveţi locuri de muncă, dacă nu, noi plecăm. Dar dacă găsim zăcăminte, vom avea nevoie în plan local de cazări, de şoferi, de constructori care să ne facă drumurile până la sonde. Locuri de muncă am început deja să creăm prin staţiile noastre de carburanţi.

- Recent, Gazprom a deschis prima staţie de carburanţi în Bihor. Vom mai vedea şi alte benzinării marca NIS sau Gazprom?

- Avem în plan să deschidem 120 de staţii în toate oraşele mari din ţară. Acum studiem posibilitatea să avem o benzinărie sau două în centrul Oradiei, pentru că este un oraş foarte important pentru politica noastră de vânzări. De asemenea, Bihorul e un judeţ foarte bine dezvoltat, de aceea este în centrul intereselor noastre.

- Va influenţa prezenţa dvs. preţurile carburanţilor şi gazelor?

- Nu pot să prognozez ce va fi, dar piaţa spune aşa: cu cât avem pe piaţă mai mulţi jucători, cu atât preţurile sunt mai mici.

- Dvs. şi colegii din conducerea NIS Petrol sunteţi cetăţeni ruşi, dar vorbiţi foarte bine limba română. Cum aţi învăţat-o?

- Nu se poate face business altfel. Fără să ştii limba locală, tradiţiile, cultura, fără să te îndrăgosteşti în ţara respectivă... Dacă mâine, Doamne fereşte, merg în Africa, voi învăţa şi limba de acolo.

- Cum credeţi că sunteţi percepuţi, ca investitori ruşi, în România?

- Eu cred că suntem percepuţi foarte pozitiv. Niciodată n-am avut aici niciun fel de probleme pentru că sunt rus. Noi nu ne bazăm pe chestiuni politice, am venit cu un produs de calitate înaltă, europeană, nu cu prostii.