La 7 ani de la izbucnirea scandalului diplomelor false împărţite unor cetăţeni străini de rectorul întemeietor al Universităţii din Oradea, Teodor Maghiar, şi de fiii acestuia, Traian Teodor şi Adrian, trimiterea în judecată a urmaşilor defunctului ctitor promitea să ducă povestea spre un mult-aşteptat deznodământ care să desluşească toate iţele comerţului cu actele de studii.
Procesul în care fraţii Maghiar sunt judecaţi pentru fals intelectual a început deja la Judecătoria Oradea, numai că ar putea fi urmat de un altul. BIHOREANUL a aflat că procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îi cercetează pentru un detaliu până acum trecut cu vederea: baronii "fabricii de diplome" nu au emis aceste acte pe ochi frumoşi, ci pe sume uriaşe de bani, "spălate" apoi prin investirea lor în afaceri legale.
13 ani de "haiducie"
În decembrie 2012, dosarul transformării Universităţii într-o simplă fabrică de diplome de către Teodor Maghiar şi de fiii acestuia, Teodor (Doru) Traian şi Adrian Maghiar, ajungea la Judecătoria Oradea. Geneza dosarului datează încă din 2006, când - la sesizarea fostului decan de la Medicină Mircea Ifrim, enervat că fusese debarcat din funcţie pentru ca aceasta să-i fie dată lui Adrian Maghiar - DNA începea o anchetă cu privire la umflarea cifrei de şcolarizare, astfel încât instituţia a primit cu peste 700 miliarde de lei vechi mai mult decât i se cuvenea, dar şi pentru eliberarea unor diplome către zeci de străini care n-au fost înscrişi niciodată la facultăţile din Oradea. După aproape patru ani, DNA l-a trimis în judecată doar pe bătrânul rector Maghiar, pentru înşelăciune, acesta fiind condamnat la 8 ani de închisoare de către Tribunalul Bucureşti, iar apoi la 5 ani de către Curtea de Apel Bucureşti, încetând însă din viaţă în septembrie 2012, înainte ca Înalta Curte să stabilească verdictul final.
Fiii săi, însă, i-au moştenit nu doar averea, ci şi dosarul penal pentru emiterea diplomelor false, finalizat prin rechizitoriu de procurorii Parchetului Înaltei Curţi. Potrivit acestora, afacerea funcţiona relativ simplu: în baza unui pseudo-parteneriat între Universitatea orădeană şi European Institute of Technology (EIT) din San Marino, instituţie nerecunoscută la nivel european, studenţi care ar fi fost şcolarizaţi în Italia primeau pur şi simplu diplome din România. Audiaţi de procurorii italieni, beneficiarii au declarat că dăduseră examene cu comisii din care făceau parte şi profesori orădeni, mai precis fostul rector Maghiar şi fiul său mai mic.
Problema era, însă, că "Unchiul" şi Doru Maghiar nu aveau cum să examineze în afara teritoriului naţional, nemaivorbind că unul era inginer şi celălalt medic, şi ca atare nu puteau evalua studenţi decât în specializările lor. Or, magistraţii deja descoperiseră 90 de diplome de diferite niveluri de studii, de la licenţă până la doctorat, emise pentru domeniile cele mai diverse, unele inexistente în România.
Fabrică cu profit
Rechizitoriul aduce însă şi o noutate care numai bine nu le pică fraţilor Maghiar. Motivul? Magistraţii au ajuns să se întrebe câţi bani au primit membrii clanului în schimbul diplomelor, astfel că din dosarul iniţial a fost disjunsă o parte, iar o nouă anchetă a fost deschisă, pentru a afla răspunsul, de către DIICOT.
Indicii despre sume au dat chiar titularii diplomelor, fiecare declarând că a plătit către EIT, sub forma unor taxe de şcolarizare, între 2.500 şi 5.000 de euro. Dovada virării banilor era predată unui român denumit de ei "Professore", dar bizar e că pentru o aceeaşi specializare "studenţii" plăteau sume diferite, ceea ce arată că cel puţin o parte din bani nu ajungeau în conturile Universităţii orădene. De pildă, pentru specializarea Osteopatie, un anume Abdelkhalki Nasreddine, originar din Maroc, plătise 2.500 euro, iar Enrico Mele 5.000 euro.
Declaraţiile străinilor au fost coroborate de procurori cu informaţii puse la dispoziţie de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, instituţie sesizată tot de Ifrim, conform cărora între diferiţii membri ai clanului Maghiar s-au desfăşurat mai multe tranzacţii bancare, cu scopul de a învârti şi "spăla" banii murdari proveniţi din comerţul cu diplome, până la pierderea urmelor.
Bani în familie
Procurorii au reţinut, de pildă, că în data de 30 ianuarie 2006, socrul lui Adrian Maghiar, Octavian Abrudan (foto), fost şef al PECO Bihor, a virat în contul cuscrului său, Teodor Maghiar, suma de 176.614 lei. Câteva zile mai târziu, "Unchiul" a transferat o mare parte din bani în contul soţiei sale, Mărioara Maghiar, pentru ca după o lună aceasta să-i mute din nou în contul rectorului.
Tot Abrudan a mai virat în februarie 2006 o altă sumă de 176.614 lei în contul lui Doru Maghiar, iar 244.046 lei în cel al ginerelui Adrian. În timp ce Doru a transferat banii în contul firmei sale de transport Otto Trading, Adrian a retras aproape întreaga sumă, în numerar, din care 176.000 lei într-o singură zi. Rechizitoriul mai arată, de asemenea, că între 1 februarie 2005 şi 30 iunie 2008, în contul lui Adrian Maghiar au intrat în total 310.032 euro şi tot atâţi bani au şi fost retraşi.
Fără să spună pe şleau că asemenea sume mari sunt suspecte pentru o familie de bugetari şi fără să precizeze clar natura suspiciunilor pe care le au, procurorii au reţinut însă spusele lui Ifrim potrivit cărora membrii clanului Maghiar au clădit Spitalul Pelican, investind 15 milioane de euro, în perioada în care s-au aflat la conducerea Universităţii, precum şi "detaliul" că toţi deţin numeroase clădiri, maşini de lux şi terenuri, care nu ar putea fi justificate din salarii, ci doar din vânzarea de diplome.
Drept urmare, în finalul rechizitoriului procurorii Parchetului ÎCCJ au dispus disjungerea cauzei şi deschiderea unui alt dosar, în care DIICOT să-i cerceteze pentru iniţiere şi constituire de grup infracţional organizat, înşelăciune, spălare de bani şi folosire de acte nereale atât pe fraţii Maghiar, cât şi pe Carmen Maghiar (soţia lui Adrian) şi pe Octavian Abrudan (tatăl acesteia), dar şi pe co-proprietarul Spitalului Pelican, doctorul Ovidiu Cacuci, pe mama acestuia, Maria Cacuci, şi pe Florian Costruţ, fost partener de afaceri al acestora.
Vinovaţii... fără vină
Contactaţi de BIHOREANUL, fraţii Maghiar neagă la unison că ar fi câştigat vreun ban necinstit, aşa cum mereu au negat şi că ar fi semnat ilegal măcar o singură diplomă. "Nu îmi amintesc exact ce tranzacţii am făcut cu socrul meu, dar vă garantez că toate au fost perfect legale. Dacă aş avea bani ilegali, aş fi multimilionar şi n-aş mai avea datorii la bănci", susţine Adrian Maghiar, amintind că toţi banii investiţi în Pelican i-a împrumutat de la o bancă din Germania. Şi fratele său, Doru, îşi proclamă inocenţa pretinzând că toată averea a adunat-o corect. Iar doctorul Cacuci s-a arătat chiar şocat să afle că e vizat de DIICOT. "Nu am de ce să fiu cercetat. Spitalul l-am făcut cu credite", repetă el.
Toţi trei susţin că singurul vinovat este Mircea Ifrim (foto), duşmanul lor declarat, "un dement care aberează", cum îl numeşte Cacuci. "Dementul", în schimb, jubilează. "Eu am văzut cu ochii mei 300 de diplome false, deşi procurorii au găsit doar 90. Fiecare a fost plătită din greu, au spus-o chiar şi străinii, care şi-au cerut banii înapoi când au aflat că actele nu erau în regulă: între 100 şi 200.000 de euro fiecare!", zice Ifrim, supărat totuşi că procurorii au "diluat" ancheta de-a lungul anilor şi că astfel au pierdut urma multor altor diplome false.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla de acum înainte, dacă procurorii vor lua taurul de coarne pentru a finaliza ancheta cât mai degrabă sau vor găsi un moment oportun ca să decidă, ca de multe alte ori, neînceperea urmăririi penale. Ori, mai rău, să aştepte pur şi simplu prescrierea faptelor...
FABRICĂ DE BANI
"Sorbonica", sponsor pentru clan
Rechizitoriul prin care fiii fostului rector Teodor Maghiar au fost deja trimişi în judecată arată că de-a lungul timpului membrii clanului acestuia au încasat sume de bani de la Universitate nu doar sub formă de salarii, ci şi sub acoperirea unor contracte încheiate cu firmele pe care le deţineau. În 2007, de pildă, Farmacia Vitamina, patronată de Carmen Maghiar (soţia lui Adrian Maghiar), a încasat 4.000 lei noi pentru livrare de medicamente (!), iar Pelican Impex, aparţinând fraţilor Doru şi Adrian Maghiar, a luat 6.500 lei "pentru cercetare". Bianca Impex, firma Niculinei Maghiar (soţia lui Doru Maghiar), a primit peste 64.000 lei pentru "organizare de evenimente", iar Otto Trading, firma de transport a celor doi fraţi Maghiar, a încasat peste 12.700lei, plus 8.600 euro. Universitatea nu s-a constituit niciodată parte vătămată pentru a recupera banii, iar faptele s-au prescris.
Citiţi pe această temă şi articolul "La penitenciar, dar cu banii-n buzunar: Fiscul recuperează abia 1% din prejudiciile produse de corupţii bihoreni"
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.