Secretul turnătorilor: Revoluţionarul Marius Aron şi-a botezat fiul cu numele de informator la Securitate

Securitatea nu a murit. Zilnic apar noutăţi despre metodele şi oamenii săi, unele de-a dreptul şocante. Oameni de lângă noi, la care nu ne-am fi gândit, se dovedesc turnători de cea mai joasă speţă ai fostului sistem de opresiune comunistă.

Cei mai noi "actori" descoperiţi de BIHOREANUL în rapoartele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sunt revoluţionarul Marius Aron, director la Teatrul pentru Copii şi Tineret Arcadia, şi judecătoarea Maria Galeş, de la Curtea de Apel Oradea. Ambii nu doar că au fost dovediţi de CNSAS, dar au şi o primă sentinţă judecătorească de colaborare. Încadrându-se în corul general al turnătorilor, şi ei zic că n-au "făcut rău nimănui"...

Lustraţie pe dos

Trebuia să fie un nou început. Revoluţia din '89 părea făcută de anticomunişti şi era de aşteptat să scoată în faţă personaje care nu făcuseră pactul cu diavolul. Arhivele CNSAS demonstrează, însă, contrariul: slugile vechiului regim n-au fost defel lustrate.

Oricât ar părea de şocant, numai anul trecut, CNSAS a găsit dovezi de colaborare cu Securitatea pentru 42 de revoluţionari! Iar numărul final va fi în mod cert mai mare, căci deconspirarea durează şi nici nu e suficient de transparentă. Profitând că dosarele CNSAS sunt secrete, iar la notele care constată calitatea de colaborator sau necolaborator al Securităţii au acces doar persoanele în cauză şi cei care au solicitat verificarea lor, protagoniştii îşi ascund trecutul, sperând că nu va fi aflat!

La fel a făcut şi revoluţionarul Marius Aron, altminteri un tip foarte vocal şi tupeist. El a făcut scandal nu demult, când Consiliul Judeţean a decis să îi desfiinţeze teatrul, dar n-a suflat o vorbă despre legăturile cu Securitatea. Asta deşi CNSAS l-a declarat colaborator încă din 2010, iar pe 17 mai a.c. Curtea de Apel Bucureşti (instanţa care constată legal această calitate) i-a dat chiar şi o primă sentinţă, de turnător.

Botezat de Securitate

Căutat săptămâna trecută de BIHOREANUL, iniţial Aron s-a declarat "bulversat de veste", susţinând că habar n-avea de existenţa dosarului şi a verificărilor CNSAS. Mai mult, s-a arătat revoltat că n-a putut nici măcar să se apere! "Rămân tablou, pentru că toată viaţa am fost urmărit. Părinţii mei au făcut închisoare politică. Sunt cu gura căscată!", poza el în inocent.

Ca să scape de întrebările ziarului, până şi data naşterii a dat-o greşit, susţinând că s-a născut în 1951, în vreme ce "Aron"-ul de la CNSAS figura din 1948. Abia într-un târziu s-a explicat, bagatelizând: "De fapt, sunt născut din ‘51, dar mi-au greşit în certificat anul naşterii. Fiind 6 ianuarie, după revelion probabil erau beţi".

BIHOREANUL a mers mai departe, aflând că Aron nu era deloc neprihănitul care se pretindea. Nu doar că primise de la CNSAS documentele care îi demonstrează legătura cu Securitatea, dar a şi semnat cu mâna lui întâmpinarea către instanţă şi a depus acte în apărare. Numele său conspirativ era Eric (nume pe care, extrem de ciudat, l-a dat apoi fiului său!) şi a colaborat în perioada 1974-1989, pe când era organizator de spectacole la acelaşi Teatru de Păpuşi.

Şi pro, şi anti...

Abia când reporterul l-a pus în faţa noilor informaţii, Aron a recunoscut şi a povestit, dar pe sărite, că ar fi fost nevoit să toarne la Securitate, sub presiune. "Pot să jur şi dorm liniştit că nu am făcut rău nimănui. Toată viaţa am suferit din cauza Securităţii, pentru că alţii m-au turnat pe mine. Dădeam chestii generale, cum că în Oradea nu se găsea zahăr, ceea ce era perfect adevărat. Eu trebuia să-mi apăr familia, aveam trei surori şi părinţii erau arestaţi. M-au bătut de m-au rupt şi, după vreo trei bătăi pe strada Dunării (n.r. unde era sediul Securităţii), m-au tuns zero. Mama mea şi confesorul meu, un preot, mi-au spus: "Decât să păţeşti ca tatăl tău, mai bine du-te, dar nu face rău la nimănui"".

Aron pretinde că are dovezi care îl vor scoate nevinovat la Înalta Curte. Dar, solicitat de BIHOREANUL să le arate, şi să pună pe masă şi nota de constatare a CNSAS, cu actele care îl incriminează, Aron a dat înapoi, spunând că avocatul său e plecat şi nu poate fără acordul lui. Ce va face dacă, totuşi, i se va păstra titlul de colaborator şi, deci, i se va retrage calitatea de revoluţionar? Nu ştie. "Nu am avut beneficii, nici indemnizaţia de revoluţionar nu am primit-o. Revoluţia nu mi-o poate lua nimeni. În prima zi, am fost chiar la Timişoara, a doua zi am venit la Oradea, s-a tras asupra mea, am fost în primul rând... Chiar dacă am dat (informaţii - n.r.), noaptea lipeam manifeste anticomuniste"...

Turnătoare în robă

Tot anul trecut, CNSAS a dovedit-o şi pe judecătoarea Maria Galeş, de la Curtea de Apel Oradea, iar pe 6 iulie 2011, Curtea de Apel Bucureşti a confirmat-o colaborator. Născută Popanton, Galeş are 55 de ani şi e din Vatra Dornei, ajungând la Oradea în 1987. Nevastă de procuror militar, înainte de '90 a fost juristă la întreprinderea Drum Nou, după care, în 1991, a încercat să intre în magistratură, dar nu a reuşit. A ajuns la Judecătoria Oradea abia în 1997, invocând cei 5 ani de experienţă căpătaţi ca jurist, apoi a promovat la Tribunal, iar din 2005 e judecătoare la Curtea de Apel.

Judecătoarea a fost şi ea rezervată, susţinând acelaşi lucru: că nu a făcut rău nimănui. "Sentinţa va fi atacată cu recurs. Am fost şi eu şocată când am aflat, pentru că, fiind soţie de cadru militar, am fost urmărită. Nu am colaborat cu poliţia politică. Singurele persoane cu care am vorbit erau persoane din cadrul armatei. Nu am primit încă soluţia, nu ştiu ce conţine". Galeş consideră că nici chiar o decizie definitivă de colaborator nu ar trebui s-o afecteze în carieră, pentru că în perioada când e acuzată că a colaborat, 1978-1989, nu era magistrat. "De ce să-mi dau demisia? N-am făcut nimic rău. Nu există nimic relevant în ce mă priveşte", a închis ea subiectul, refuzând însă să discute "pe acte".

Totuşi, dacă va fi dovedită, s-ar putea alege cu dosar penal pentru fals în declaraţii deoarece, ca magistrat, a declarat pe propria răspundere că nu a colaborat şi nu colaborează cu serviciile secrete. "Legislaţia e lacunară. CSM nu are nici o pârghie de intervenţie. Singura precizare este că aceşti magistraţi nu se pot prezenta la examene pentru funcţiile de conducere", spune Cristina Liţă, consilier în cadrul Biroului de Relaţii cu Presa la Consiliul Superior al Magistraturii.

Alunecoşii

Dincolo de litera legii, problema morală rămâne. Cu atât mai mult cu cât, în locul căinţei, nu găseşti la asemenea personaje decât ori îndărătnicia de a nu-şi asuma trecutul, ori scuza neconvingătoare că "n-am făcut rău nimănui". Aşa au procedat şi consilierul judeţean Mihai Bar, şi rectorul Universităţii, Cornel Antal, care - deşi nu li s-a reţinut calitatea de colaboratori, fiindcă nu li s-au identificat turnătoriile care să fi avut repercusiuni - au semnat angajamente cu Securitatea.

Conform CNSAS, în 1982 şi 1984 Bar a semnat două angajamente şi a dat informaţii despre subalternii de la IIRUC care voiau să plece în străinătate, folosind numele conspirativ "Mihalache", iar Antal a fost recrutat în 1986 "pentru încadrarea informativă a personalului Aerobazei Utilitare din Cluj Napoca", semnând un angajament sub numele de cod "George".

Ambii au negat că au făcut poliţie politică. Bar a promis chiar că îşi va face public dosarul pentru a demonstra că e "curat", dar ulterior a refuzat categoric, umplându-se şi mai rău de ridicol. În ce-l priveşte pe Antal, el a negat chiar că şi-ar fi văzut propriul dosar, ca să aibă documente de arătat public. Mizează şi rectorul, ca orice membru al "Fan-Clubului Secu", pe uitarea ce se aşterne odată cu trecerea timpului. Ce naivitate...

DOVEDIŢI SAU NU
Încep să apară nume

În 2009, BIHOREANUL dezvăluia povestea judecătorului Florian Murg (foto), pensionat de la Curtea de Apel Oradea, dovedit definitiv şi irevocabil că a colaborat cu Securitatea. Murg devenise colaborator în tinereţe, ca să scape de puşcărie, după ce s-a îmbătat şi a acostat o femeie. A fost arestat în '67 şi condamnat pentru huliganism, context în care a fost racolat prima oară, dând informaţii sub numele conspirativ de "Zamfir Nicolae". A mai fost racolat în 1986 (până în 1991, deci şi pe vremea SRI-ului), când era juristconsult la Trustul de Construcţii Oradea, pentru a-şi pârî colegii, sub pseudonimul de "Mirel".

Deşi deocamdată nu au sentinţe definitive de colaboratori, pe lista persoanelor din Bihor găsite de CNSAS că au colaborat cu Securitatea mai figurează consilierii locali Pavel Pentea din Hidişelul de Sus şi Szabo Carol din Paleu, precum şi fostul secretar al judeţului, Aurel Demian, ultimii doi având prime sentinţe de turnători. Deşi dovedit de CNSAS în 2009, preotul Gheorghe Nemeş, şi el revoluţionar, a primit de la Curtea de Apel Bucureşti o sentinţă de necolaborator. În rapoartele CNSAS mai apar numele a doi preoţi reformaţi, Fazakas Laszlo din Marghita şi Fazakas Sandor din Velenţa.