Război pe Centru: Opozanţii proiectului modernizării Pieţei Unirii se încaieră cu Primăria

Nimic nu-i dezbină mai tare pe orădeni decât Piaţa Unirii! Peste o mie de persoane s-au exprimat în spaţiul virtual împotriva proiectului de reabilitare a pieţei adoptat de municipalitate în varianta arhitectului Horea Gavriş, lector la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti.

Opozanţii proiectului acuză municipalitatea de autoritarism şi lipsă de bun gust, vrând să blocheze implementarea acestuia. Susţinător al proiectului, viceprimarul Mircea Mălan o ţine însă pe a lui : "La fel a fost şi cu Podul Sovata, iar când s-a inaugurat toată lumea ne-a felicitat", argumentează vicele.

3 x Piaţa Unirii

Finanţat cu 4,7 milioane euro din fonduri UE, proiectul "Reabilitare, modernizare şi refacere scuaruri Piaţa Unirii" trebuie impelementat până în septembrie 2013, dar s-a împotmolit pe planşete. Discuţiile despre felul cum ar trebui să arate inima oraşului au început în 2010, când municipalitatea a plătit 70.000 euro firmei Proiect Bihor pentru un proiect de reabilitare. În final, firma a predat trei lucrări aparţinând arhitecţilor orădeni Horea Goga, Anemari Szabo şi Emodi Tamas. Prima şi cea mai simplă variantă, semnată de Goga, viza restaurarea pieţei cu păstrarea zonelor înierbate aşa cum e în prezent, iar cea de-a doua, aparţinând lui Szabo, propunea înlăturarea zonelor verzi şi pavarea pieţei cu modele de pavaj cu geometrie stil secession. Primăria a preferat cel de-al treilea proiect, făcut de Emodi, ce viza pavarea cu granit a întregii pieţe, astfel încât să poată găzdui manifestări publice.

Pus în dezbatere publică, proiectul a fost negociat cu activiştii ecologişti, care au cerut păstrarea copacilor sănătoşi, a fost discutat cu reprezentanţii Ordinului Arhitecţilor din România, a fost revăzut şi licitat, dar niciodată dat în lucru. Procedura de achiziţie a fost anulată la începutul anului 2013, pe considerentul că toate cele patru oferte depuse de constructori sunt inacceptabile.

La refăcut

Odată licitaţia anulată, viceprimarul Mircea Mălan a dat proiectul la refăcut, nemulţumit de cenuşiul apăsător care, conform planului arhitectului Emodi, urma să domine centrul oraşului. Edilul a cerut ajutorul arhitectului clujean Arnold Macalik, realizatorul proiectului de reabilitare a faţadei Palatului Vulturul Negru, care i-a recomandat firma Atelier Mass din Cluj. Consiliaţi de Emodi, arhitecţii clujeni au început lucrul la proiect, dar varianta finală nu a ajuns niciodată la Primărie. "Proiectul refăcut e chiar mai prost decât primul, aşa că l-am abandonat", a spus Mălan după consultarea primelor schiţe.

Firma clujeană a rămas neplătită, iar viceprimarul a comandat cu 15.000 de euro un alt treilea proiect, arhitectului Horea Gavriş. Proiectul prevede, printre altele, dalarea cu porfir în degradeuri de la auriu la maro, închiderea circulaţiei rutiere pe axa podul Ferdinand-strada Avram Iancu, amenajarea unui platou circular destinat spectacolelor vara şi patinajului iarna, plus construirea unui obelisc în vecinătatea străzii Vasile Alecsandri. Prezentat într-o conferinţă de presă, proiectul a fost trecut prin Comisia Municipală de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, fiind gata de implementare. Dar n-a fost niciodată discutat public!

Dezbaterea secretă

Graba şi opacitatea municialităţii a declanşat în spaţiul virtual un taifun. Opozanţii proiectului au adunat peste 1.000 de semnături, iar unii, precum designerul Horia Popa (foto), au acuzat Primăria de prost gust.

Ca urmare, la propunerea preşedintelui Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, municipalitatea a organizat marţea trecută la Primărie o dezbatere cu specialiştii, la care au participat arhitecţi, artişti plastici, muzeografi, universitari şi reprezentanţi ai Direcţiei de Cultură. Organizată cu uşile închise, dezbaterea s-a lăsat cu un scandal monstru. Comunicatul Primăriei, potrivit căruia în cadrul întâlnirii "au fost exprimate şi critici, dar şi propuneri de modificare a proiectului", l-a enervat pe Popa, cel care, deşi neinvitat, a dat buzna în sală pentru tuna împotriva proiectului.

Printr-o postare pe Facebook, acesta a acuzat apoi municipalitatea de cenzură şi de faptul că a contractat un proiect kitschos. "Deşi în şedinţă au fost două ore de poziţii critice, atât pe funcţie cât şi pe formă, purtătorul de cuvânt al Primăriei le-a sintetizat prin propoziţia "au fost formulate critici" şi atât", a reclamat designerul. Chiar dacă poziţia radicală a acestuia nu a fost susţinută de arhitecţii Anemari Szabo şi Emodi Tamas, care au calificat discuţiile ca echilibrate, Popa are dreptate măcar într-o privinţă: Primăria nu avea dreptul să limiteze dezbaterile pe un proiect atât de importat. Dimpotrivă, trebuia să-l supună judecăţii publice!

"Proiectul ăsta nu place!"

Revoltaţi, opozanţii şi-au organizat vinerea trecută propria "dezbatere". Organizată între beri şi scrumiere în localul Moszkva Cafe, cel închis astă-iarnă de Poliţia Locală, întâlnirea a adunat peste 100 de participanţi, inclusiv autorii primelor proiecte: Anemari Szabo, Emodi Tamas şi clujeanul Silviu Aldea (foto) de la Atelier Mass, Arnold Macalik şi Dan Clinci, plus ecologiştii Orlando Balaş şi Ana Marossy, arheologi şi studenţi la arhitectură. În absenţa autorului Horea Gavriş şi viceprimarului Mircea Mălan, proiectul a fost practic desfiinţat. "Dacă vreau să străbat piaţa venind dinspre podul Ferdinand, sunt nevoit să ocolesc spaţiul verde de lângă staţia de tramvai, să traversez delfinariul din centrul pieţei, să ocolesc un obelisc, pentru ca apoi bulevardul să dea direct în colţul străzii Avram Iancu", a spus Aldea în hohotele asistenţei. Discuţiile au ţinut cinci ore, iar cu excepţia criticului de artă Ramona Novicov participanţii s-au declarat în cor împotriva proiectului.

Atâta doar că degeaba. Macalik a spus că acesta va fi depus săptămâna aceasta la ADR Nord-Vest, deci orice dezbatere e tardivă. "Primăria nu vrea să ne convingă cu nimic, are deja un proiect pentru care îi mai trebuie doar avizele şi îl pune în operă", a avertizat arhitectul. În acest context, participanţii la dezbatere sunt hotărâţi să ceară renunţarea la lucrare chiar cu riscul pierderii finanţării europene de 4,7 milioane euro. "Comunitatea s-a pronunţat deja. Proiectul ăsta nu place. Primăria să renunţe la el!", a zis Horia Popa.

"Vom merge înainte!"

Municipalitatea nu are însă nicio intenţie să renunţe la proiect. Primăria a cerut finanţatorului prelungirea termenului de predare a lucrării până la finalul lui 2014 şi vrea să demareze licitaţia cât mai curând. "Vom merge înainte! Proiectul este încă în lucru în urma propunerilor făcute la întâlnirea cu specialiştii şi va fi depus săptămâna aceasta la ADR Nord-Vest. Orădenii nu ne-au votat ca să nu facem aceste proiecte, ci ca să le facem !", spune viceprimarul Mircea Mălan.

Edilul zice că nu a participat la dezbaterea de la Moszkva Cafe pentru că a fost anunţat în ultima clipă şi, oricum, decizia era deja luată. "Am fi putut face, cu ipocrizie, o dezbatere publică la care să vină lumea, iar în final să facem cum vrei noi, dar nu era corect. Proiectul a fost discutat în Comisia Municipală de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, a fost dezbătut de două ori cu arhitecţii, veţi vedea că va arăta bine", promite Mălan. Atâta doar că făgăduinţa nu ajunge. Pentru că dacă lucrurile ies bine Mălan se acoperă de glorie, dar dacă ies prost oraşul se umple de penibil. Iar la cum e primit proiectul, balanţa înclină deja periculos spre partea nepotrivită...

Lucrările de "Reabilitare, modernizare şi refacere scuaruri în Piaţa Unirii" sunt estimate la 21 milioane lei şi vor trebui finalizate în termen de 18 luni. Investiţia vizează, printre altele, reabilitarea integrală a îmbrăcăminţii rutiere şi pietonale prin lucrări de reasfaltare şi dalare cu piatră cubică.

Proiectul mai vizează refacerea ansamblului Duiliu Marcu din jurul statuii lui Mihai Viteazul, încurajarea transportului alternativ prin crearea de piste pentru biciclişti, modernizarea staţiilor de tramvai şi autobuz, reducerea consumului de electricitate prin înlocuirea sistemului de iluminat, creşterea gradului de confort prin înlocuirea mobilierului urban şi sporirea atractivităţii pieţei prin încurajarea investiţiilor care au ca scop atragerea de turişti, precum cafenele, localuri şi terase.