Promite şi fugi! BIHOREANUL vă prezintă o analiză a celor văzute şi nevăzute din campania electorală

Urnele au vorbit, politicienii au tăcut. Unii, cei mai mulţi, au fost reduşi definitiv la tăcere. Fiecare a cules ce a semănat timp de 30 de zile, cât s-au bulucit în faţa alegătorilor, dar şi în cei patru ani scurşi de la precedentul scrutin.

BIHOREANUL vă prezintă cele mai importante episoade ale campaniei electorale, echipele care le-au plănuit, strategiile şi tacticile folosite, mesajele şi sloganurile cu care au încercat să convingă sau doar să ameţească alegătorii, dar şi gherila practicată în culise. Pentru că şi aceasta a determinat nu numai scorurile, ci şi raporturile de putere din următorii patru ani şi relaţiile personale dintre cei care vor conduce şi cei care îi vor contesta. Cu argumente pertinente sau doar cu ranchiună gratuită...

Mulţime, popor, oşteni

507.300 de bihoreni, din care 191.539 orădeni, şi-au ales duminică reprezentanţii în cele mai importante structuri ale administraţiei judeţene şi locale, atenţia majorităţii fiind captată, cum era firesc, în municipiul reşedinţă de judeţ. Pentru Primăria Oradea s-au înscris în cursă nouă candidaţi din partea a tot atâtea partide şi alianţe, de la edilul în exerciţiu, liberalul Ilie Bolojan (USL), fostul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila (UDMR), şi fostul viceprimar şi primar Mihai Groza (PDL), până la challengerii de categoria a doua şi a treia, precum Zatyko Gyula (PPMT), Horea Vuşcan (PUER), Ioan Hathazi (PRM), Gheorghe Frenţ (PPDD), Marius Sonea (UNPR) şi PP-Legea Cojocaru (Dorel Vesa).

Pentru şefia CJ s-au înregistrat 11 pretendenţi. La fel ca în cazul Primăriei, şi aici doar trei au contat cu adevărat - fostul preşedinte Radu Ţîrle (PDL), senatorul Cornel Popa (USL) şi Pasztor Sandor (UDMR) - restul făcând figuraţie: Vasile Gârba (PRM), Szilagyi Ferenc (PPMT), Ioan Hule (PPDD), Gheorghe Ardelean (Partidul Socialist), Gheorghe Pintea (UNPR), Raul Derecichei (PUER), Florin Bârsan (Partidul Verde) şi Dorel Vesa (PP-LC).

La pământ

Debutul campaniei a găsit fiecare grupare pe poziţii mai diferite ca oricând. Subita pierdere a guvernării, dar şi dezertarea liderilor (senatorul Petru Filip, "pesedizat" la Teleorman, şi deputatul Ştefan Seremi, dispărut fără urmă), au descumpănit activul PDL. Atât de mult încât la un moment dat democrat-liberalii nu ştiau cine îi conduce: Ionel Avrigeanu, pus preşedinte interimar de "gurul" Vasile Blaga (foto), fostul prefect Gavrilă Ghilea, fosta lui şefă de cabinet Adelina Coste sau şeful organizaţiei municipale Dorin Corcheş?

Debusolarea s-a manifestat şi pe fondul indeciziei în desemnarea candidatului la Primărie, din cele trei variante - şeful Agenţiei de Mediu, Călin Mocan, şeful Direcţiei de Cultură, Lucian Silaghi, şi fostul primar Mihai Groza - fiind ales tocmai perdantul din 2008. O altă surpriză neplăcută a fost plecarea forţată a lui Radu Ţîrle de la şefia CJ ca urmare a părăsirii partidului care îl făcuse preşedinte, aşa că acesta a rămas fără logistica instituţiei şi, mai ales, fără aura de titular al funcţiei.

Oarecum surprinzător, însă, după începerea campaniei şi profitând din plin de Blaga, care avea să descindă în judeţ de trei ori în 30 de zile, PDL-iştii s-au strâns şi au tras la aceeaşi căruţă. E adevărat, mai mult pentru candidatul cu şanse, Radu Ţîrle, şi mai puţin pentru Groza...

Pe val

După spectaculoasa preluare a guvernării, USL s-a văzut pe cai mari, astfel că succesul de etapă înregistrat în Parlament astă-primăvară a estompat din rivalitatea PNL-PSD manifestată încă de anul trecut, când sondajul ce-i dădea al doilea mandat lui Ilie Bolojan şi cel care îl scotea pe Cornel Popa favorit la şefia CJ au fost contestate de social-democratul Ioan Mang, care îşi dorea pentru sine şefia judeţului.

Disputa avea să fie tranşată şi de hazard. Pus ministru, dar la fel de rapid înlăturat după scandalul cu plagiatura, Mang a trebuit să accepte în campanie un rol secundar, astfel că nu s-a arătat aproape deloc în Oradea, iar în judeţ a apărut ca tolerat. În asemenea condiţii, tot ce avea de făcut USL-ul a fost să respecte strategia candidaţilor-locomotivă, Bolojan şi Popa: o campanie liniară, fără clinciuri cu adversarii, pentru a prezerva capitalul de simpatie al primarului în Oradea, pe de o parte, şi al alianţei de la nivel naţional, pe de alta.

La mijloc

Între blocurile româneşti, UDMR s-a străduit să rămână Jolly Jokerul oricui, astfel că scopul maghiarilor a fost ca USL să nu obţină 50% plus unu din voturi, pentru ca PNL şi PSD să nu ocupe ambele posturi de "vici" la Primărie şi la CJ. Având un protocol de colaborare cu USL, dar şi o înţelegere de neagresiune şi chiar de parteneriat cu PDL şi cu PPDD, liderii maghiari au găsit o soluţie la dilema fundamentală: cine să candideze în prima linie, în condiţiile în care Rozalia Biro şi Alexandru Kiss au credibilitatea surpată până şi în ochii propriei comunităţi, pentru ale cărei voturi s-au bătut acum şi cu PPMT-ul lui Laszlo Tokes.

Problema a fost rezolvată cu dibăcie, dar şi cu perfidie: la Primărie l-au pus candidat pe fostul ministru Cseke Attila, deşi acesta putea lua mai multe voturi în judeţ, iar la şefia CJ l-au scos în faţă pe Pasztor Sandor, cu toate că şeful de la Ape şi-a făcut renumele în Oradea, unde a fost consilier, trecându-şi în cont promenda de pe Criş. Celor doi le-a fost retezată chiar şi probabilitatea teoretică de a deveni secunzii viitorilor câştigători, Cseke nefiind pus pe lista pentru Consiliul Local şi nici Pasztor între pretendenţii la un scaun de consilier judeţean.

Că UDMR a avut şi sprijinul discret al PDL şi PPDD avea să se simtă la începutul campaniei, când democrat-liberalii Carmen Pantiş şi Emeric Jenei au declarat că îl vor vota pe Cseke, dar şi pe parcurs, când PPDD-istul Vasile Petruţ (candidat la Consiliul Local) a oferit o maşină echipei udemeriste.

La subsol

Dintre candidaţii din categoriile II şi III, unii nu s-au manifestat deloc, fie că a fost vorba despre participări la emisiuni şi întâlniri electorale, de prezenţa în presă, pe mijloacele de publicitate out-door (panouri, afişe, bannere, mesh-uri) sau de tipărituri (broşuri, pliante, fluturaşi ori "ziare" de propagandă electorală). "Primarul" PRM Ioan Hathazi (foto), deşi universitar, nu a participat nici măcar la dezbaterea unei organizaţii studenţeşti, la fel procedând candidaţii de la judeţ Vasile Gârba (PRM), Dorel Vesa (PP-LC), ai Partidului Verde, PUER şi Partidului Socialist.

Alţii, deşi lipsiţi şi ei de şanse, au făcut totuşi ceva eforturi. UNPR-iştii Marius Sonea şi Gheorghe Pintea, plus PPDD-iştii Gheorghe Frenţ şi Ioan Hule au adoptat modelul lui Horea Vuşcan, "primarul" PUER, dar numai parţial. Au umplut cutiile poştale cu tipărituri şi şi-au făcut reclamă din megafoane montate pe maşini dar, spre deosebire de "ecologist", au absentat pe internet. Aici, Vuşcan a dat lecţii de insistenţă şi tupeu, prezentându-se anti-sistem, singurul capabil să alunge din oraş companiile care asigură serviciile de salubrizare, de întreţinere a străzilor şi, mai ales, de termoficare. De altfel, Vuşcan a împărţit mii de broşuri anti-Bolojan, l-a "tocat" în tradiţionalele "conferinţe de presă" prin cluburi şi pe Facebook, şi a cerut nu doar voturile Ioşiei "fripte" la gigacalorie, dar şi pe ale tinerilor din baruri, atraşi de sloganul "Fac ce vreau cu corpul meu", adică promisiunea de ieftinire a băuturii şi alcoolului, dar şi de legalizare a consumului de droguri şi a prostituţiei.

Calculat

Primarul în exerciţiu, Ilie Bolojan, a optat din start pentru o campanie sobră, în care să arate ce a făcut în mandat. Ca atare, întreaga strategie a fost croită cu un mesaj care totodată i-a fost şi slogan: "Faptele fac diferenţa!", adică poduri, parcuri, străzi, apă şi canalizare, iluminat, salubrizare, ordine publică, eficientizarea administraţiei, condiţii pentru investitori etc. "Eu am avut 4 ani să arăt ceva orădenilor. Dacă nu am reuşit să-i conving în această perioadă, nu cred că aş putea s-o fac împărţind medicamente, umblând pe catalige sau zâmbind în poze electorale, mai mult sau mai puţin forţat", şi-a justificat Bolojan decizia de a nu intra în jocul provocărilor iniţiat de contracandidaţii care au ales să facă "show" şi "circ".

Conceptul s-a regăsit atât în publicitatea din presa scrisă (cu fotografii în antiteză, alb-negru pentru "trecut" şi color pentru "realizări"), cât şi în media electronică (TV şi Internet, cu clipuri pe aceeaşi idee) şi în pliante. În plus, la fel ca în 2008, Bolojan a fost singurul care a avut constant câte trei întâlniri zilnice cu cetăţenii din toate cartierele, cărora - surprinzător - le-a refuzat promisiuni deşarte. Întrebat când se vor asfalta străzile în Ioşia, primarul a răspuns că peste 2 ani, deoarece întâi trebuie înlocuite reţelele de apă şi canalizare vechi din anii '50, iar în Podgoria că doar peste 10 ani, după alte priorităţi, amintindu-le celor care şi-au făcut vile pe deal că ştiau că aici nu există utilităţi.

Deşi a evitat situaţiile conflictuale, Bolojan nu s-a ferit, totuşi, să răspundă la provocări. Chestionat de Cseke de ce nu organizează "evenimente" care să atragă străini, a explicat că nu poate chema turiştii până nu creează condiţii, fiindcă oaspeţii s-ar trezi cu tencuiala de pe clădiri căzută în cap. Când Groza l-a atacat că pune "orădenii mei" în situaţia de a nu mai avea din ce să achite căldura pe gaz, Bolojan a ripostat că PDL n-a făcut nimic pentru reabilitarea sistemului de termoficare şi a înşirat argumentele pentru varianta adoptată.

În ce priveşte răspunsul la atacuri, mai ales pe internet, BIHOREANUL a aflat că echipa lui Bolojan (formată din consilierii Florin Birta, Anca Sas, Alexandru Seres şi Arina Moş) a avut chiar interdicţia să dea replici. "Nu are sens să lupţi cu anonimii", a decretat Bolojan, cotat într-un sondaj IRES cu încredere din partea a 72% dintre orădeni.

"La cutie"

Dacă primarul a fost prezent pe toate fronturile, Cornel Popa a adoptat un slogan vag ("Punem Bihorul pe primul loc!") şi a profitat de imaginea lui Bolojan la fel cum făcuse şi Radu Ţîrle în 2008. Slab vorbitor şi nepregătit în ce priveşte funcţionarea concretă a CJ, Popa l-a pus pe primar să-l "garanteze" atât în reclamele din ziare şi de pe panouri, cât şi în publicaţia electorală "Bună ziua, Bihor", distribuită prin "poştaşi" de campanie. Asta deşi iniţial Bolojan hotărâse să-şi expună doar "faptele" şi semnătura, nu şi figura.

Popa (foto) s-a agăţat de imaginea primarului şi la întâlnirile cu orădenii, în rest căutând voturi în judeţ, unde a fost puternic susţinut de episcopul ortodox Sofronie Drincec, şi refuzând categoric orice confruntare televizată, fie la TVS, fie la Digi 24, oricât l-a acuzat Ţîrle de laşitate. "Bihorenii nu au nevoie de dezbateri televizate, ci de fapte", a fost replica lui Popa, care a transmis "frustratului" un singur mesaj: "câinii latră, caravana USL trece mai departe!". Şi aşa a rămas până la finalul campaniei, cu un mic supliment de prezenţă pe Facebook, unde USL-istul a postat poze, dar nu şi "texte".

În ce priveşte temele, Popa s-a limitat să fixeze în mintea alegătorilor câteva idei simple despre principalul adversar (Ţîrle nu a modernizat Aeroportul, nu a finalizat amenajarea Muzeului şi este un trădător fugit la PDL fiindcă USL nu l-a mai pus candidat) şi despre sine (va colabora cu Bolojan pentru Aeroport şi îi va copia modelul parcurilor industriale, dar şi cu Guvernul pentru atragerea de fonduri şi pentru finalizarea Autostrăzii).

"Din prima zi"

Campania democrat-liberalilor a fost şi ea ruptă în două. Dacă Ţîrle a fost din start candidatul la judeţ, desemnarea lui Groza pentru Oradea a fost intempestivă. De altfel, acesta recunoştea că nu şi-a dorit candidatura şi că nu-şi pregătise niciun program, primind misiunea ca un fel de sarcină de serviciu de la partidul ce-l numise în urmă cu 3 ani director la Hidroelectrica. Detaliu remarcat şi pe parcurs, căci de la prima până la ultima conferinţă de presă, dar şi la TV, Groza a prestat cu poticneli, citindu-şi "platforma" de pe hârtie, în pofida faptului că a avut cei mai numeroşi "antrenori" în Adelina Coste, Dorin Corcheş, Cristian Ile şi Cristian Puşcaş.

Cum nu se putea lăuda cu realizări din epoca Filip şi nici din interimatul său de primar, PDL-istul a ales un slogan şters. Căci, "din respect pentru orădeni", n-a făcut decât să desfiinţeze "faptele" lui Bolojan. Cele bune (podurile, străzile, parcurile etc) au fost, susţinea el, "proiectele mele" sau finanţate de Guvernul PDL ("Bolojan are "conduita unui mareşal sovietic, cu vestonul plin de decoraţii în urma luptelor altora", zicea Corcheş), doar cele rele (taxele şi amenzile) aparţinându-i cu adevărat lui Bolojan.

Groza (foto) a promis că "din prima zi" ca primar va abandona proiectul noului CET în favoarea exploatării apei geotermale, care în baza unor "studii pe care le-am lăsat în Primărie" asigură 80% din necesarul oraşului. Asta fără a se gândi că orădenii se pot întreba de ce nu şi-a pus în aplicare proiectul. Tot din "prima zi", a adăugat el, ar fi desfiinţat parcările cu plată, inclusiv în centru (deşi, de fapt, tot cu plată era şi schema sa, cu vignete eliberate cetăţenilor la plata impozitelor, în locul tradiţionalelor reduceri).

În fine, în ultima zi a campaniei, Groza a adăugat că din aceeaşi "primă zi" va închide Piaţa de vechituri duminica, fiindcă e "ziua Domnului, ziua pentru biserică", gafând astfel enorm după ce PDL se străduise să facă uitată apartenenţa lui Ţîrle la "pocăiţi". De altfel, pe toată durata campaniei, Groza a plusat haotic, pe măsură ce îi apărea câte o nouă idee: ba că Aquaparcul este "o greşeală enormă", ba că va construi linii de tramvai până la Universitate şi Aeroport, chit că nu-şi exprimase asemenea intenţii în materialele scrise anterior.

Furibund

Dacă Groza a fost dezarticulat, în schimb, sub un slogan ingenios - "Continuăm schimbarea în bine!" (adică şi continuitate, dar şi schimbare în acelaşi timp) - Ţîrle (foto) a dus o campanie dezlănţuită, făcându-şi un titlu de mândrie din desfiinţarea monopolurilor la lucrările publice (transformând firma Selina în "contracandidat"), modernizarea Aeroportului (din care a reuşit însă doar reabilitarea aerogării) şi a 10 drumuri judeţene (nici una din lucrări nefiind totuşi încheiată). Până şi eşecul Muzeului l-a transformat în victorie, Ţîrle - bun predicator - clamând că a fost sabotat fiindcă n-a acceptat suplimentări de contracte, ca predecesorii săi.

PDL-istul a încercat şi să se detaşeze de "balastul" reprezentat de partid. Inclusiv în publicaţia electorală distribuită în 40.000 de exemplare, 7 din cele 8 pagini i-au fost rezervate lui şi doar una singură lui Groza. Totuşi, la nevoie, Ţîrle a mers în "tandem" cu acesta, participând la cele trei întâlniri electorale improvizate în ultimele trei zile de campanie din Oradea. În rest, cei doi au mai apărut alături doar în reclamele din presă şi de pe panourile publicitare generos plasate în întregul oraş.

Pe de altă parte, ambii candidaţi PDL au abuzat de conferinţele şi de comunicatele de presă, pe care le-au folosit obsesiv fie pentru a-l ataca pe Bolojan ca frână în dezvoltarea oraşului inclusiv de pe vremea când acesta era prefect (căci ar fi refuzat să semneze acte ce ar fi adus Oradiei fonduri uriaşe), fie pentru a discredita întregul USL (fiindcă "a intrat cu bocancii în sufletul copilăriei", mutând pe 1 iunie, zi ploioasă, dar fără cursuri şcolare, un miting programat în aer liber într-o şcoală), fie pentru a se victimiza (cu incidentele electorale violente din judeţ).

Pată de culoare

Consideraţi invariabil ca având a doua şansă în ultimele două decenii, UDMR a jucat şi în forţă, dar şi creativ, pentru a profita la maximum de şansa ca, de vreme ce exista un singur tur de scrutin, rezultatele obţinute să fie cât de mari. Mai ales pretendentul la Primărie a cucerit simpatia chiar şi a multor români, aşa cum - de altfel - plănuiseră liderii Uniunii. Aureolat cu faima de "sponsor" al spitalelor pentru că, în calitate de ministru, a alocat fonduri proiectelor de reabilitare şi dotare iniţiate de Primărie, Cseke Attila (foto) şi-a centrat campania pe ideea "Oradea sănătoasă", cu teme generale, dar cu lipici la public. Prezentându-se drept un "vizionar" care nu s-ar înjosi la un rol de simplu administrator, UDMR-istul a repus pe tapet ideea că oraşul merită să fie un centru regional prin 5 "domenii de excelenţă": sport, cultură, sănătate, învăţământ şi economie, care s-ar dezvolta de la sine prin celelalte patru activităţi.

Pe parcursul campaniei gândite de viceprimăriţa Rozalia Biro şi de Szabo Odon, şi în care l-a secondat Racz Eva, fostă consilieră la Minister, Cseke a urmărit nu esenţa (apă, canalizare, termoficare, drumuri), ci culoarea, sclipiciul care fură privirile. Şi a reuşit, fie prin spectacole pe catalige, fie împărţind vitamina C, fie pedalând la un autobuz-bicicletă simbol al armoniei etnice, fie prin maratonul de 24 de ore în care a bătut (fără succes) la porţile Centrului Oncologic (despre care a acuzat că este întârziat), a vizitat UPU, a descărcat marfă cot la cot cu pieţarii (oare aşa ar fi făcut şi ca primar ales?) şi a alergat într-un jogging matinal alături de tineri susţinători.

Alături, candidatul la şefia CJ, Pasztor Sandor, cu sloganul "Clădim Bihorul pentru fiecare", a avut un rol mai modest şi indiscutabil mai greu, de a aduna cât mai multe voturi pentru lista consilierilor judeţeni, fără de care adevăratul "patron" al UDMR, Alexandru Kiss, nu ar putea rămâne vice peste judeţ. Cu toate consecinţele ce decurg din avantajoasa poziţie de arbitru între români.

"All-terrain"...

În campanie au contat, şi nu puţin, nu doar programele şi mesajele în sine, ci şi mediile prin care candidaţii şi-au "împachetat" şi propagat imaginea. La acest capitol, singurii care se pot lăuda că nu au ignorat niciunul dintre mijloacele clasice şi new-tech, au fost doar reprezentanţii USL şi UDMR în cursa pentru Primărie.

Ilie Bolojan şi Cseke Attila au fost prezenţi aproape în egală măsură atât în presa scrisă (de limbă română şi maghiară) şi televizată, cât şi pe panotajul out-door şi pe internet, ambii fiind totodată, personal şi prin intermediul consilierilor, extrem de activi şi pe Facebook, şi pe siteuri, şi pe bloguri. Practic, orice mesaj transmis într-un mediu clasic a fost dublat şi triplat prin propagarea lui pe site-uri şi prin reţelele de socializare, ceea ce, deşi îi stătea la îndemână, PDL-ul, în mod inexplicabil, nu a făcut.

... şi gherila digitală

Paradoxal este că, în schimb, democrat-liberalii au fost cei mai mari beneficiari ai aşa-numitei gherile digitale, întrucât cele mai multe comentarii postate pe forumurile ziarelor au urmărit scoaterea în evidenţă a meritelor lui Groza şi Ţîrle, concomitent cu negarea reuşitelor celorlalţi, principalii "destinatari" fiind Bolojan şi Popa.

În timp ce "primarul" PDL a promis la începutul campaniei o conduită decentă, postacii (aceiaşi 5-6), au transmis mii de mesaje de genul: "În 4 ani nu s-a auzit nimic rău de Groza, dar despre Bolojan numai de rău", "Bolovan îi ţăran de Aleşd", "primar-amendă", "acţionar la Selina, Distrigaz şi RER", "gibon", "ar trebui să ia lecţii de atras fonduri de la Groza", "l-a nimicit Groza la dezbatere" ori, cu destinaţia Popa, "punem sticla pe primul loc", "beţivul nu s-a trezit", "joacă toată noaptea poker şi bea", etc.

Culmea, de partea cealaltă, deşi au fost insulte şi la adresa cuplului Groza-Ţîrle, răspunsurile au fost cel mai adesea ironice şi cu umor. Câteva exemple: "Groza are soluţii pentru toate problemele, chiar şi pentru cele inexistente" ori "Să spunem că banii au venit de la PDL şi de la Băsescu. Atunci eu o să votez tot Bolojan, pentru că am observat că dacă e Bolojan primar, toţi PDL-iştii se înghesuie să arunce cu bani la Oradea".

În ciuda freneziei, niciun partid nu şi-a asumat asemenea "activişti". Florin Birta, consilier al primarului Ilie Bolojan, a declarat că acesta "a interzis cu desăvârşire" gherila digitală, în timp ce, întrebat dacă PDL a avut postaci, şeful organizaţiei municipale, Dorin Corcheş, a fost ceva mai nuanţat, neputând nega evidenţa: "Avem colegi care monitorizează site-urile, dar nu o echipă care să se ocupe strict de această chestiune a comment-urilor". Concluzia interesantă a pus-o Szabo Odon, preşedintele executiv al UDMR Bihor: "Noi n-am avut postaci, deşi se obişnuieşte şi în presa de limbă maghiară, dar noi credem că acest fenomen, care are doar rolul de a demoraliza echipa adversarului, are şi un efect foarte negativ, pentru că înrăutăţeşte relaţiile dintre politicieni şi dintre oameni".

Cu sau fără UDMR?

După o campanie mai civilizată ca oricând, în care în întregul judeţ s-au înregistrat doar 16 incidente (10 banale ruperi de afişe, sancţionate cu amenzi de 4.000 de lei, şi 6 fapte de natură infracţională, din care doar una de mită electorală), candidaţii au încheiat luna promisiunilor într-o notă liniştită, fără a încerca să mai arunce pe piaţă "bombe" de ultim moment, cum ar fi acuze "nou-nouţe" la adresa unor concurenţi care n-ar mai fi avut timp să răspundă.

Campania a lăsat, totuşi, un final deschis, şi anume chestiunea viitoarei relaţii dintre primarul Bolojan şi grupul UDMR. Căci, iritat de faptul că maghiarii i-au stat patru ani alături fără să-i reproşeze nimic şi abia în campanie s-au trezit că nu are "viziune", liberalul nu s-a sfiit să anunţe că, dacă USL va câştiga majoritatea în Consiliul Local, nu va mai apela la serviciile UDMR. Şi a făcut-o chiar de faţă cu Cseke, în timpul confruntării de la TVS, fostul ministru rămânând descumpănit secunde bune până să riposteze că intenţia lui Bolojan ar fi "cea mai mare greşeală politică din ultimii 20 de ani", întrucât comunitatea maghiară trebuie musai reprezentată politic.

Să vedem, deci, dacă - în premieră - eternul aliat al tuturor partidelor româneşti va fi ţinut departe de masa puterii şi dacă, în acest caz, UDMR va clama sau nu obişnuita placă a discriminării...

LUNA DE PE CER
Luna demagogiei

Candidatul UNPR la Primăria Oradea, Marius Sonea, a promis într-un afiş că "garantează" 10 lucruri, între care "toţi orădenii au dreptul să plătească întreţinerea pe jumătate", "să parcheze gratis în oraşul lor", "au dreptul ca în 4 ani să aibe (!) un liceu între primele 3 din ţară" şi "o facultate în primele 3 din ţară", "să aibă un centru European de intervenţie şi recuperare în neurologie", dar şi "festivalul Toamna Orădeană cunoscut şi respectat în europa" (cu "e" mic).

PPDD a distribuit un ziar electoral, "Vocea Poporului", în care singurele vedete au fost Dan Diaconescu şi preşedintele organizaţiei Bihor, Ioan Lascău, niciunul nefiind candidat la vreo funcţie. Într-un pliant separat, "primarul" PPDD-ist Gheorghe Frenţ a clamat şi el că partidul său este singurul capabil "să relanseze ţara" şi singurul care "reprezintă strigătul de durere al poporului român", fără să facă însă nicio referire la Oradea.

PUER-istul Horea Vuşcan a promis, prin pliante, că va coborî gigacaloria de la 235 lei la doar 70-125 lei, dar şi că va milita pentru ieftinirea alcoolului şi tutunului şi pentru legalizarea prostituţiei.

Mihai Groza (PDL) a încercat să obţină voturile "orădenilor mei" cu promisiunea înjumătăţirii preţului gigacaloriei, a înfiinţării unei linii de tramvai până la Universitate şi la Aeroport, a gratuităţii parcărilor pentru toţi locuitorii oraşului şi a reintroducerii "pe afişele manifestărilor culturale a Galei Premiilor de Excelenţă şi recâştigarea prestigiului (!) pierdut unor manifestări artistice precum Zilele Oradiei, Zilele Cetăţii sau Toamna Orădeană".

La aceste alegeri nimeni nu a promis, încă, metrou pe sub albia Crişului. În schimb, în unii primari de comune a dat hărnicia în ultimul moment, la Balc (edil PDL) sau Tăuteu (UDMR) începând, subit, lucrări de modernizare a drumurilor taman în ultima săptămână a campaniei.

De la începerea şi până la încheierea campaniei electorale, în Bihor au murit patru candidaţi la poziţii de consilieri locali. Seria neagră a fost deschisă de PDL-istul Gheorghe Avasilcăi (54 ani), din Balc, care chiar a doua zi după depunerea candidaturilor a suferit un accident vascular cerebral. Ulterior au mai încetat din viaţă două candidate, Florica Moş (57 ani) şi Amalia Bonchiş (56 ani), prima reprezentând PSD la Ştei, iar cea de-a doua PRM la Criştioru de Jos. Pe 25 mai a fost înregistrat cel mai tragic eveniment, tânărul Bogdan Bereteu (23 ani - foto), candidat PSD la Marghita, murind într-un accident rutier, în timp ce se întorcea de la o acţiune electorală.

Bătăi electorale s-au înregistrat la Pietroasa, unde un localnic despre care PDL-iştii au susţinut că fusese îmbătat expres de USL, a agresat un consilier democrat-liberal, şi în zona de nord a judeţului, unde afişele PPMT au fost vandalizate, iar fanii lui Tokes au fost timoraţi şi ameninţaţi de UDMR-işti. La Abrămuţ, candidatul PPMT la Primărie, Adorjan Geza, a fost chiar obligat să renunţe la o întâlnire electorală după ce a fost întâmpinat de un grup înarmat cu bâte şi răngi şi ameninţat cu bătaia. În Săcueni, UDMR a fost acuzat că a cumpărat voturile numeroasei comunităţi ţigăneşti cu alimente, bani şi băutură, iar alţi localnici au fost ameninţaţi că dacă nu vor vota cu Uniunea nu vor mai primi ajutoarele sociale şi ajutorul şcolar de 20.000 de forinţi plătit de statul ungar.

Dacă în majoritatea localităţilor PNL, PSD şi PC au prezentat candidaţi unici, în numele USL, au existat, totuşi, şi cazuri în care mai ales liberalii şi pesediştii s-au încăierat "ca fraţii". Cea mai de pomină luptă rămâne cea de la Beiuş, unde PSD-istul Alin Novac Iuhas l-a contracandidat pe primarul liberal în funcţie, Adrian Domocoş, pe care pur şi simplu l-a umilit într-o dezbatere televizată de TTV Beiuş (foto). Profitând că Domocoş şi-a făcut la Oradea o casă pe care nu o poate justifica, că în perioada când fusese director la Loterie şi-a scos concedii de câte 2 ani ca să-şi sporească studiile şi şi-a făcut mama septuagenară membră în Consiliul de Administraţie al societăţii locale Edilul Beiuş, pesedistul şi-a făcut zob adversarul, punându-i pe masă toate acestea "în direct" şi cu vervă de neoprit.

Asperităţi au fost între PSD şi liberali şi în alte localităţi, mai ales din cauză că social-democraţii ar fi "tras" pentru adversari. La Spinuş, caravana PSD îndemna alegătorii să voteze cu candidatul pesedist la Primărie, Gheorghe Creţ, iar la şefia CJ cu PDL-istul Radu Ţîrle, nu cu reprezentantul USL, Cornel Popa. În Finiş, de asemenea, PSD-iştii şi-au pus pe maşini afişe cu Ţîrle, cum a făcut şi la Sârbi, pe vitrinele ABC-ului propriu, candidatul social-democrat la Primărie, Gavril Herman. În Pomezeu şi Tileagd, mai rău, pesediştii au distribuit fluturaşi contra primarilor liberali, dar şi contra lui Cornel Popa, iar la Abram organizaţiile locale ale PSD şi PDL au făcut în comun acţiuni electorale pentru Radu Ţîrle.