Primul venit, primul servit! Orădenii îşi vor putea izola apartamentele la o treime din preţul real

Orădenii îşi vor puteţi izola blocurile pe bani europeni, printr-un program naţional pe care  Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului îl va lansa în luna septembrie.

Finanţat cu 150 milioane de euro din fonduri europene, programul are un buget limitat, motiv pentru care cererile de finanţare vor fi onorate în ordinea depunerii, adică primul venit - primul servit!

Premiul cel mare

Orădenii care au primit peste iarnă facturi de încălzire de sute de lei şi au ajuns să tot plătească din restanţe până în vară vor avea curând şansa să scape de problemă fără să dârdâie de frig. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pregăteşte un program de reabilitare termică a blocurilor care urmează să fie pus în aplicare la începutul toamnei.

"La nivel naţional sunt disponibilile circa 150 milioane de euro, bani europeni destinaţi reabilitării termice a blocurilor. În momentul de faţă se lucrează la stabilirea condiţiilor în care se vor acorda aceste finanţări, pentru ca programul să poată fi lansat cel mai probabil în luna septembrie", a declarat Marcel Boloş (foto), secretar de stat în cadrul MDRT.

Cu cerere la Primărie

Cum bugetul este limitat, finanţările vor fi alocate după principiul primul venit - primul servit. Asociaţiile de proprietari care doresc să-şi majoreze şansele de a beneficia de fonduri ar face bine să îşi depună cereri la Primărie, pentru a fi luate în evidenţă din timp. Teoretic, solicitări ar fi destule. Din 1990 încoace, în Oradea abia dacă au fost reabilitate 32 de blocuri sau, altfel spus, doar 70 din cele 2.500 de scări de bloc câte figurează în evidenţele Electrocentrale.

Până acum, la cererea asociaţiilor de proprietari, municipalitatea a făcut studiile de fezabilitate pentru reabilitarea altor 8 imobile, în vreme ce pentru alte 46 de blocuri actele sunt în curs de realizare. "Frontul de lucru" e însă mult mai mare, pentru că în municipiu nu au fost reabilitate nici măcar 7% din totalul blocurilor.

"A meritat!"

Fost administrator al Asociaţiei Peneş Curcanul 26, Ion Dumitrescu a umblat la mijlocul anilor 2000 cam doi ani după actele şi avizele necesare pentru înscrierea într-un program similar a primului bloc din Oradea. "Actele ne-au luat mai mult timp ca lucrările. Acum s-au mai pus lucrurile la punct, dar pe vremea aia nu existau nici măcar schiţe, nu exista nimic", spune bărbatul.

La acea vreme costurile de reabilitare termică a blocului au fost împărţite în mod egal de către municipalitate, Guvern şi locatari. Ba, aceştia din urmă au plătit ceva în plus. "În total oamenii au dat cam 2.700 lei pentru un apartament cu 3 camere şi cam 3.100 lei pentru unul cu 4 camere. Iniţial era mai puţin, dar când s-au văzut cu blocul renovat oamenii au cerut să fie refăcute şi scările şi să le fie înlocuite şi balustradele, şi aşa sumele au crescut", explică bărbatul.

Lucrările de reabilitare a blocului au fost finalizate în 2007, iar locatarii sunt mulţumiţi. "Eu zic că a meritat. În apartamente nu mai apare igrasie, iar factura de încălzire a scăzut cu 25%, în condiţiile în care confortul termic a crescut considerabil. Peste iarnă temperatura din casă a crescut cu 4-7 grade. Dacă înainte nu puteai să stai decât cu pulover, acum îţi ajunge un tricou", zice Ion.

Se reabilitează faţadele!

Creşterea temperaturilor din apartamente pe timp de iarnă şi menţinerea peste vară a unei atmosfere acceptabile în blocurile reabilitate se poate realiza prin izolarea pereţilor blocului, a plafonului beciului şi a acoperişului imobilului, precum şi prin montarea de uşi şi geamuri termopan, mult mai ermetice decât tâmplăria din anii '70.

În plus, pe lista lucrărilor finanţate prin noul program se vor număra inclusiv lucrările de reabilitare a faţadelor în pericol de prăbuşire. "Montarea izolaţiei exterioare va fi precedată de repararea porţiunilor de faţadă deteriorate care pun în pericol trecătorii", spune Marius Moş (foto), şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională din Primărie, cel care asigură interimatul structurii de când Marcel Boloş ocupă funcţia de secretar de stat în Ministerul Dezvoltării.

Directorul interimar spune că orădenii îşi pot reabilita imobilele contribuind cu cel mult o treime din costul lucrărilor. "Nu va plăti toată lumea la fel, dar nici nu vor fi sume mari. Contribuţia proprietarilor va fi de 10, 20 şi 30 de procente din valoarea lucrărilor, în funcţie de venitul mediu net al familiei", zice Moş.

Un program de milioane

Funcţionarul speră că, în ciuda crizei, un număr cât mai mare de orădeni vor fi dispuşi să investească în reabilitare. "Noi ne-am propus să reabilităm cât mai multe blocuri. Este atât în interesul orădenilor, care vor plăti mai puţin pe încălzire, cât şi în al Primăriei, care va repara faţadele distruse fără să fie nevoită să cheltuiască din bugetul local", spune el.

Conform estimărilor directorului, cu un minim efort, municipalitatea orădeană ar putea atrage nu mai puţin de 20 milioane de euro prin programul naţional de reabilitare a blocurilor. Adică aproape jumătate din bugetul de venituri proprii al oraşului pe un an întreg! Bani care s-ar cheltui în Oradea, cu toate efectele ce derivă de aici: facturi mai mici la încălzire, confort sporit în locuinţe, un aspect mai îngrijit al oraşului, dar şi fonduri şi locuri de muncă pentru firmele de construcţii şi, implicit, un plus la bugetul local. Numai cu condiţia ca orădenii să vrea să se implice...

LA START
54
de blocuri orădene au deja documentele pregătite pentru a putea fi incluse în programul de reabilitare termică

"Programul de reabilitare termică e o ocazie care nu trebuie ratată. Pe de o parte firmele de construcţii vor avea de lucru, iar pe de alta orădenii vor plăti mai puţin la încălzire. În plus, oraşul se va schimba la faţă, pentru că faţadele cenuşii ale blocurilor comuniste vor dispărea"

Marius Moş

CINE PLĂTEŞTE, COMANDĂ!
Cu dublă "monitorizare"

Orădenii au timp până în august să facă demersuri pentru includerea în programul naţional de reabilitare a blocurilor. "Asociaţiile de proprietari vor depune la Primărie o cerere prin care solicită includerea în program. Tabelul cu proprietarii de apartamente va trebui legalizat la notar, ca să nu ne trezim ulterior că aceştia refuză să îşi plătească partea ce le revine", spune directorul interimar al DMPFI, Marius Moş. Suma datorată de fiecare locatar în parte va fi calculată în baza actelor privind veniturile familiei.

Odată acceptat dosarul, municipalitatea va achita din fonduri proprii cheltuielile de realizare a studiului de fezabilitate. "Practic, Primăria care se va ocupa de demersurile pe lângă Ministerul Dezvoltării, de licitaţia pentru desemnarea constructorului şi de urmărirea lucrărilor. Din comisia de recepţie a lucrărilor vor face parte şi reprezentanţi ai asociaţiilor de proprietari", spune directorul. Asta, fiindcă beneficiarii direcţi al programului sunt locatarii, care au tot dreptul să ştie pe ce dau banii...