Prefectul Claudiu Pop: "Le-am pus investitorilor covor roşu la picioare"

După mai bine de un an de la numirea sa în funcţie, BIHOREANUL a vrut să afle cum gândeşte şi cum îşi exercită funcţia fostul şef al PSD Oradea, intrat de atunci sub rigorile statutului de înalt funcţionar public, reprezentant în judeţ al Guvernului Ponta.

- În primăvara anului trecut, în baza înţelegerii din USL, vă pregăteaţi pentru un post de viceprimar al Oradiei? Cum aţi ajuns prefect?

- După căderea Guvernului MRU şi instalarea Guvernului Ponta, în urma unei discuţii cu colegii din PSD şi cu premierul. Deci nu neg că am ajuns prefect venind din politică. Însăşi numirea e pur politică, fiecare cabinet îşi numeşte prefecţii, şi este şi normal: nu poate reprezenta Guvernul Ponta cineva care a reprezentat înainte Guvernul Boc. De altfel, până în 2006 prefecţii erau politici, puteau fi şi şefi de partide, dar în vederea aderării la UE am adoptat modelul francez. Nu integral, pentru că acolo prefecţii sunt numiţi pe viaţă, au atribuţii mai largi, de pildă sunt şi şefii Poliţiei şi au bugete enorme, pe când la noi nu au deloc...

- Cum aţi defini funcţia de prefect?

- Totdeauna am considerat Prefectura "regina administraţiei publice". Sigur, nu poate fi comparată cu funcţiile de preşedinte al Consiliului Judeţean ori de primar al municipiului, care au legitimitate prin vot, dar ca implicare administrativă şi capacitate de acţiune cred că funcţia de prefect e mai importantă.

"Băiatul lui tata"

- Adversarii vă reproşează că aţi crescut nu prin meritele personale, cât prin apartenenţa la PSD şi influenţa tatălui dvs, managerul hotelului Continental...

- Nu voi spune niciodată că tata nu a avut un rol în formarea mea, dar vă invit să vă uitaţi mai atent în CV-ul meu. Am făcut armata, chit că eram băiatul lui tata. După facultate, deşi puteam lucra cu tatăl meu, am muncit într-o bancă privată, unde rezultatele obţinute mi-au adus după un an promovarea ca şef al serviciului de credite. Apoi am fost director comercial al Petrom. Am negociat două zile, în engleză, cu reprezentanţii Bechtel pentru a le furniza combustibili şi alte produse petroliere, la concurenţă cu alte companii mari. Credeţi că mi-ar fi încredinţat cineva o miză de zeci de milioane de euro pentru că eram băiatul lui tata? După ce am intrat în politică, credeţi că alţii s-au dat la o parte ca să fac eu carieră doar pentru că mă cheamă Pop? Să fim serioşi!

- Sunteţi unul dintre politicienii vizaţi de Agenţia Naţională de Integritate după ce s-ar fi găsit o diferenţă de 620.000 lei între averea declarată şi cea dobândită în 2004-2008, când aţi fost deputat. În ce stadiu sunteţi în litigiul cu ANI?

- Anul trecut, ANI întâi a dat "pe surse" ştirea şi abia apoi mi-a cerut şi mie poziţia. Pe scurt, problema e că în 2006 am început să-mi construiesc o casă care, conform unei evaluări ulterioare, a fost estimată la două sute şi ceva de mii de lei "în roşu", respectiv patru sute şi ceva de mii după finisare, adică aproximativ 100.000 de euro. Pentru că se află în zona A de impozitare, Primăria mi-a aplicat la impozitare coeficientul 2,5, ceea ce înseamnă 400.000 de lei înmulţit cu 2,5. Cei de la ANI au concluzionat automat că valoarea casei a fost de un milion de lei, şi atunci m-au întrebat de unde am avut diferenţa. Altfel spus, nu au făcut deosebirea între valoarea de edificare şi valoarea de impozitare. Litigiul meu cu ANI a ajuns la comisia de verificare a averilor de la Curtea de Apel Oradea, iar apoi la Înalta Curte, care mi-a dat dreptate şi a trimis dosarul spre rejudecare la Oradea. Ulterior am aflat că ANI s-ar fi autosesizat, chipurile, din presa locală, şi când am întrebat care presă mi-au spus că din publicaţia "Cititor din Oradea". Aţi auzit de aşa ceva? Mi-au spus că de fapt este un blog, iar când am căutat autorul nici nu mai exista.

"Cea mai mare problemă, drumurile"

- Care sunt, în opinia dvs, cele mai stringente probleme ale judeţului Bihor?

- Categoric, drumurile naţionale. Cel spre Arad arată bine, dar nu e finalizat şi nu a fost preluat de la constructor, şi avem probleme, căci nici măcar să tundem iarba de pe margini nu avem voie. Sigur, oamenii nu vor să ştie detaliile şi să audă scuze, fiindcă ei plătesc rovignete şi alte taxe şi impozite, dar asta e situaţia. Mai avem drumul spre Satu Mare, care în sfârşit e bun, cel spre Cluj, cel mai circulat din România, unde acum se pune un nou covor de asfalt pe 40 kilometri, şi mai avem DN 76 spre Deva, care e deplorabil. Eu însumi mi-am rupt trei anvelope pe el.

- Aveţi vreo implicare în reabilitarea acestuia?

- Deocamdată e blocată finanţarea, fiindcă în perioada 2008-2012 au fost suspiciuni de fraudă în legătură cu licitaţiile CNADNR. În plus, firma timişoreană care a câştigat tronsonul până la Beiuş mai are şi probleme: frezează gropile, dar le astupă greu pentru că nimeni din judeţ nu-i dă asfalt şi trebuie să-l aducă de la Timişoara. Apropo de drumuri, fac demersuri şi pentru repararea drumului din Vama Borş, dat acum doi-trei ani Poliţiei de Frontieră, care evident că nu are buget pentru asfaltări. Sper ca în curând să punem şi acolo un nou covor asfaltic, să nu ne mai facem de ruşine.

- În ce măsură mai există nesoluţionate, şi din ce motive, probleme de fond funciar? Eterna problemă a tuturor prefecţilor de după 1991...

- Din luna mai, Legea 165/2013 a suspendat activitatea comisiilor judeţene de fond funciar pentru că până la finele lunii decembrie se face o inventariere a tuturor terenurilor restituite şi a celor disponibile. Ca urmare, anul acesta am semnat doar duplicate şi titluri de proprietate dispuse prin sentinţe judecătoreşti.

Amendă pentru primăriţă

- La Prefectură funcţionează comisia ce avizează atribuirea denumirilor de străzi, parcuri şi pieţe. Se simt presiuni asupra acesteia în condiţiile în care Primăria Oradea face o adevărată campanie de schimbare a unor denumiri?

- Nu am auzit să fi fost presiuni sau ingerinţe asupra comisiei, care e formată din istorici şi alţi profesori universitari.

- Cum stau consiliile locale cu legalitatea hotărârilor adoptate? Scade sau creşte numărul actelor administrative pe care Prefectura le consideră nelegale?

- Anul trecut, din 7.770 de acte trimise pentru verificarea legalităţii s-au dat 37 referate de nelegalitate. Deci aş spune că la nivel local nu sunt multe acte nelegale. De obicei Prefectura cere remedierea problemelor la proxima şedinţă de consiliu şi extrem de rar nu se întâmplă acest lucru. O problemă mai deosebită datează de două săptămâni, când a trebuit să amendăm primăriţa din Drăgeşti pentru că a refuzat, luni la rând, să respecte o hotărâre care o obliga să prezinte Consiliului fiecare investiţie programată pe bugetul local.

- Serviciul de înmatriculări şi permise auto este în subordinea dvs directă. Se poate îmbunătăţi activitatea acestuia?

- La începutul anului, când mulţi cetăţeni se înghesuiau să-şi preschimbe permisele înainte să intre în vigoare obligativitatea vizitei medicale, la Oradea se eliberau chiar şi 2.000 de permise într-o zi, după ce anterior media fusese 100 pe zi. Am făcut un efort uriaş pentru a deservi populaţia cât mai bine, şi lunar analizăm cum ar putea fi îmbunătăţită în continuare eficienţa tuturor instituţiilor deconcentrate. De pildă, am fost sesizaţi că angajaţii CAS nu răspund la telefoane, şi nimic nu e mai deranjant pentru cetăţean decât să fie pus degeaba pe drumuri sau să stea la cozi. Nu o pot face pe Cuza, să merg incognito în controale, pentru că mă cunoaşte lumea, dar la fiecare şedinţă cu directorii le cer ca serviciul să fie dedicat cetăţenilor. Au fost şi cazuri când am sancţionat funcţionari. De exemplu la APIA în Ştei, unde am găsit închis la ora 13, pentru că angajaţii erau în pauză de masă, asta în timp ce zeci de oameni veniţi de pe sate aşteptau afară. Am cerut tuturor şefilor de instituţii să nu se repete aşa ceva.

"Instituţiile să nu pună beţe în roate"

- Aţi fost contestat de militanţii împotriva exploatării gazelor de şist. Ce opinie aveţi, personal, despre posibilitatea exploatării acestor resurse?

- Tot ce am văzut la televizor au fost frânturi de filmuleţe din SUA, unde gazele de şist sunt la adâncimi de 300-700 metri, pe când în România sunt la 3-4.000 metri. Deocamdată, în Bihor NIS Petroleum a primit aviz de explorare doar pentru petrol şi gaze convenţionale, dar nici din astea nu e sigur că va găsi. Nici nu au tehnologie pentru a exploata gaze de şist. Vă spun sincer că nu am de unde să ştiu cât de periculoasă este exploatarea gazelor de şist. Dar, trăind aici cu familia, am tot interesul ca Bihorul să rămână o zonă fără poluare. Din acelaşi motiv, dacă vă amintiţi, m-am şi implicat total în rezolvarea problemelor de la Lacul cu nuferi din Băile 1 Mai, pentru că vreau să se bucure şi copiii noştri de frumuseţile naturii. Nu pot fi de acord să se distrugă ceva. Dar ţineţi cont că la Suplac se exploatează petrol şi gaze de zeci de ani, şi poate se vor găsi zăcăminte şi la Tria, iar firma a anunţat că în acest caz va investi, va face drumuri, va face angajări... Poate chiar localnicii vor decide că, decât să pună porumb pe două hectare, e mai bine să le vândă pentru extracţia de petrol.

- Ce puteţi face pentru creşterea investiţiilor în Bihor?

- De fiecare dată când a venit un investitor i-am pus la picioare, luaţi-o metaforic, covor roşu. Unii colegi din ţară au şi auzit că investitorii ne preferă pentru că aici instituţiile colaborează, şi aşa e şi normal, nu să punem beţe în roate celor care pot înfiinţa locuri de muncă. Când aceştia au probleme, cred că obligaţia instituţiilor este să-i ajute, desigur că în cadrul legal, în niciun caz nu să-i obstrucţioneze. La instalarea şefului de la Garda de Mediu am şi subliniat că rolul unei instituţii este să şi îndrume, nu doar să dea amenzi. Am auzit mai demult cum se lăuda şeful unei instituţii că suntem pe locul I în ţară la amenzi. Îmi venea să dau cu el de pământ: nu poţi să te lauzi cu aşa ceva, fiindcă anul viitor te trezeşti că nu vei mai avea cui să dai amenzi, că se închid firmele. Desigur, dacă încalcă legea, cu rea-credinţă, atunci trebuie şi sancţionat, prompt şi cu fermitate. 

- Ce v-a impresionat cel mai mult, până acum, în activitatea de prefect?

- O reuşită care nu îmi aparţine neapărat mie, ci echipei, şi anume desfiinţarea magazinelor de etnobotanice. Bihorul e singurul judeţ unde aşa ceva nu mai există! Pe de altă parte, o impresie puternică mi-a lăsat un episod de la inundaţiile din martie, când am văzut răutatea umană în stare pură. Eram într-un sat, cu cei de la ISU care, împreună cu localnici, întăreau un dig în aşteptarea unei viituri, iar apele deja inundaseră un drum. Acolo erau nişte oameni, inclusiv bătrâni şi copii, care aşteptau să treacă un pod, iar şoferul unui microbuz a refuzat să-i ducă pentru a nu-şi murdări maşina. Sigur că ne-am mobilizat, şi până la urmă oamenii au fost duşi cu acel microbuz, dar nu mă întrebaţi cum l-am convins pe şofer.

"Mă bazez pe informaţiile de la servicii"

- Ca prefect, sunteţi unul din beneficiarii informaţiilor de la serviciile speciale şi, ca atare, e de presupus că sunteţi cel mai informat dintre înalţii funcţionari şi demnitari. Cum primiţi aceste informaţii şi în ce măsură vă sunt utile?

- Orice situaţie deosebită - un accident grav, un incendiu grav, o poluare de proporţii - mi se aduce la cunoştinţă indiferent de oră, inclusiv noaptea. Dacă e mai puţin grav, mi se raportează dimineaţa, de către Poliţie, Jandarmerie, ISU. În ce priveşte structurile speciale - SRI, STS, DIPI - acestea furnizează informaţii săptămânal sau la cerere, dacă se impune chiar şi de cinci ori pe zi, la orice oră din zi şi din noapte. Cea mai mare parte sunt informaţii extrem de utile şi pe a căror acurateţe mă bazez 100%, de la informaţii ce ţin de "mapa profesională" a persoanelor propuse la conducerea unor instituţii, de situaţii cu potenţial exploziv, cum a fost ţeapa Dominan & Vereş cu locurile de muncă în Germania, ori de situaţii ce pot degenera în conflicte interetnice. De pildă, pe 1 Decembrie, sutele de orădeni din Piaţa Unirii nici n-au văzut cum au fost luaţi pe sus trei inşi despre care serviciile ştiau că pregătesc o provocare naţionalistă.  

- Politizarea excesivă e una dintre cele mai mari probleme ale administraţiei, generând ineficienţă. Dvs. veniţi din politică, şi orice politician vrea pentru ai săi cât mai multe funcţii. Ca prefect v-aţi schimbat perspectiva, aţi remarcat efectele negative ale fenomenului?

- Eu am satisfacţia că, totuşi, în instituţii foarte specializate nu s-au făcut schimbări politice, de pildă la Electrica, ISCIR, Poliţie, Jandarmerie, Poliţia de Frontieră... Dacă pui un economist ori un jurist la CAS sau la ITM nu e o problemă, dar pericolul vine la numirea unor politruci la Finanţe ori la Direcţia de Sănătate. În Bihor, totuşi, PSD în 2000, Alianţa DA în 2004, chiar şi PDL în 2008 au lăsat în funcţii profesionişti la instituţiile foarte importante, nu au pus neapărat clientelă politică.

- Prin regionalizare aţi putea fi cel mult un reprezentant judeţean al "guvernatorului" regiunii. Cât de benefică este reorganizarea propusă de vicepremierul Liviu Dragnea, cu Bihorul subordonat Clujului?

- Poziţia exprimată de premier la începutul săptămânii (n.r. - săptămânii trecute) este că, în urma lansării de către domnul Dragnea a dezbaterilor la nivelul întregii ţări, a reieşit că opt regiuni sunt prea puţine şi prea mari. E posibil, deci, să se treacă la 10-12 regiuni, şi sper ca Bihorul să fie centrul Crişanei, cum a fost în mod tradiţional.

- Totuşi, Finanţele s-au cam dus la Cluj...

- Trebuie să fim drepţi, e greu să batem Clujul la multe capitole. De pildă, când am făcut demersuri pe lângă premier să nu se mute Finanţele la Cluj, explicaţia pe care am primit-o e cât se poate de corectă. S-a mers pe o chestie matematică: unde sunt cei mai mari contribuabili, la Oradea sau la Cluj? Normal că la Cluj, aşa că Finanţele au mers la Cluj. Pe de altă parte, la noi e Direcţia Antifraudă, pentru că aici e una din cele mai mari vămi. Deci s-au avut în vedere argumente, nu doar s-a împăcat şi capra, şi varza.

"Viaţa unui prefect e vremelnică"

- Au fost momente când a trebuit să gestionaţi urmările unor evenimente dificile?

- O situaţie delicată a fost, recent, accidentul de autocar cu copii de la Piatra Craiului, care putea fi o altă tragedie ca în Muntenegru. Până nu a ajuns la faţa locului prima ambulanţă şi mi s-a raportat că nu sunt urmări grave nu am stat liniştit. A mai fost un moment greu la retrocedarea bisericii greco-catolice din Vintere, când conflictul dintre credincioşi putea degenera, dar situaţia s-a aplanat, iar preoţii au acceptat să slujească alternativ.

- Ca prefect participaţi la multe evenimente protocolare, de la Ziua Naţională a SUA până la serbarea Izvorul lui Horea de la Criştioru de Jos. Cât vă face plăcere, cât vă aduce notorietate, cât vă strică timpul liber?

- Poate vi se pare ciudat, dar îmi face şi plăcere să particip la evenimente protocolare, pentru că sunt un prilej de a intra în contact cu oamenii în cadru neoficial.

- În ce relaţii sunteţi cu şefii de partide din Bihor?

- Eu zic că într-o relaţie mai mult decât instituţională, cu toţi. Mă şi simt obligat să dialoghez cu ei. De pildă, după alegerile locale, când primarii încă se mai credeau în campanii, iar eu voiam să-i conştientizez că era timpul să se apuce şi de administraţie...

- Ce planuri aveţi după căderea Guvernului Ponta? Ce funcţie aţi prefera, odată revenit - presupun - în PSD?

- Eu sunt absolut convins că acest guvern va răspunde unei mari părţi din aşteptările cu care a fost învestit, şi de aceea va fi un guvern de succes. Sigur, viaţa unui prefect este vremelnică, poţi fi demis oricând, nu te poţi prevala de niciun Cod al Muncii, premierul dispune demiterea şi nici nu trebuie s-o motiveze. Dar cât voi fi pe această funcţie, cea mai onorantă pe care o poţi avea în administraţia publică dintr-un judeţ, îmi voi face datoria 100%. Ce va fi după, nu am de unde şti. Sper doar ca bihorenii să-şi amintească de mine ca de un prefect bun.

Ioan Mang, vicepreşedinte CJ Bihor, preşedintele PSD Bihor - un om politic tenace şi cu experienţă

Alexandru Kiss, vicepreşedinte CJ Bihor, preşedinte UDMR - un bun strateg, "mă tem de greci chiar şi atunci când îmi fac daruri"

Cornel Popa, preşedintele CJ Bihor şi al PNL Bihor - un veteran al politicii din Bihor

Gavrilă Ghilea, fost prefect, preşedintele PDL Bihor - un politician bun aflat sub un steag greşit

Ilie Bolojan, primarul Oradiei - un foarte bun administrator, perseverent