Pariul cu agricultura: Domeniul care se dovedeşte profitabil pe timp de criză

Agricultura este una din puţinele afaceri "pe plus" în vreme de criză. Dacă la maşini, telefoane sau ţigări românii mai pot renunţa, la mâncare e imposibil!

"Totul este să lucrezi cu cap şi să ai o suprafaţă mare de teren. O fermă trebuie să aibă minim o sută de hectare ca să poţi dezvolta un business. Nu se poate face agricultură pe 2 hectare", spune Dan Corbuţiu, patronul Agroind Cauaceu, cel mai mare producător de sămânţă de grâu din Bihor.

Fabrica de grâu

Vremea gospodăriei tradiţionale, în care ţăranul trăia de pe urma unei bucăţi de pământ şi a unei vaci, a trecut. Deloc "folclorice", fermele de astăzi sunt adevărate fabrici în care mişună camioane trase la descărcat, excavatoare şi muncitori care manipulează cântare şi silozuri.

Agricultura modernă este o afacere care, condusă cu dibăcie, poate face profit în ciuda crizei economice. "Dacă ştii să te gospodăreşti, poţi încheia un an nici bun - nici rău cu un profit de 15%-20%, ceea ce pe vremurile astea eu zic că e bine", spune Dan Corbuţiu (foto), patronul Agroind Cauaceu.

Investiţii de milioane

Născut în Diosig, Dan, astăzi în vârstă de 45 de ani, a intrat în afaceri imediat după revoluţie. În 1991 vindea ţăranilor seminţe, îngrăşăminte şi pesticide, în 1996 a cumpărat împreună cu tatăl său fosta secţie Agromec Diosig şi a luat în arendă primele 60 de hectare, iar în 2002 a devenit acţionar principal la fosta fermă de partid Agroind Cauaceu. Preluat ca falimentar, Agroind este acum cel mai mare furnizor de seminţe, îngrăşăminte şi pesticide din judeţ, lucrează peste 3.200 hectare de teren şi are o sută de angajaţi.

De-a lungul anilor, aici s-au făcut investiţii de peste 7 milioane de euro, în depozite şi în parcul de utilaje, iar societatea a ajuns la o capacitate de stocare de 70.000 tone. Cam cât pot căra 2.800 de camioane de mare capacitate! "Avem nevoie de spaţiu de stocare pentru că noi le dăm agricultorilor seminţe şi îngrăşăminte, iar ei ne plătesc la recoltă în produse", explică Dan. Şi, desigur, asta îi permite fermierului să vândă grâul şi porumbul nu imediat după recoltare, ci la câteva luni, când creşte preţul.

Dă, Doamne, ploaie!

Afacerea a crescut treptat. "De-a lungul timpului ne-am extins reţeaua de distribuţie a seminţelor şi îngrăşămintelor, am luat tot mai mult teren în arendă şi am atras peste 3 milioane de euro din fonduri europene, pentru dezvoltarea afacerii", povesteşte fermierul.

Astăzi, Agroind nu mai are dificultăţi de producţie şi stocare. "Problema noastră nu mai este nici tehnologia, nici depozitarea, nici desfacerea, ci apa!", spune Dan. Specialistul spune că în agricultură diferenţa dintre profit şi pierdere e la cheremul naturii, care în 2012 îi va afecta serios profitul. "Probabil vom încheia pe profit, dar va fi un an greu, din cauza secetei. Culturile de soia şi floarea soarelui sunt deja compromise în proporţie de 50%, iar dacă nu plouă săptămâna asta nu vom avea porumb deloc", spune Dan.

Ca să nu mai fie la mila naturii, Agroind a depus un proiect cu finanţare europeană în valoare de jumătate de milion de euro. Din aceşti bani, ferma va cumpăra utilaje pentru irigarea a circa 500 hectare de teren în zona Diosig, făcând astfel ruptura definitivă între agricultura tradiţională dependentă de capriciile naturii şi "afacerea" agricolă modernă, capabilă să reziste inclusiv recesiunii. Pentru că Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în traistă!

MAI PUŢIN
7
la sută este procentul cu care va fi mai mică producţia naţională de cereale faţă de 2011

VEDETA ECONOMIEI
E vremea fermierilor!

Specialiştii apreciază că agricultura va da, în 2012, o gură de oxigen economiei româneşti, pentru al doilea an consecutiv. Industria va cunoaşte o evoluţie negativă ca urmare a reducerii cererii externe iar construcţiile şi comerţul ar putea cunoaşte o uşoară creştere doar prin absorbţia de fonduri europene şi reîntregirea salariilor bugetarilor. Anul trecut agricultura a adus în economie circa 19 miliarde euro, fiind unul dintre sectoarele care au contribuit efectiv la creşterea economică de 2,4%.

Deşi, după seceta din toamna trecută, recolta naţională de grâu este estimată la circa 6,1 milioane tone, cu 15% mai puţin decât în 2011, scăderea nu va fi resimţită efectiv, datorită scumpirii grâului pe fondul creşterii cererii internaţionale. "Orzul s-a vândut anul acesta cu 160-165 euro pe tonă, iar preţul în 2011 a fost undeva la 140-150 euro pe tonă. La fel va fi şi la grâu. Acum, în plină campanie de recoltare, preţurile sunt la nivelul de 160 euro pe tonă, cu perspectivă de creştere la 180 euro pe tonă", a declarat Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România.