.jpg)
După o investiţie de peste 2 milioane de lei, staţia de compostare a Eco Bihor, firma care gestionează halda de deşeuri, s-a dovedit inutilă. Nu pentru că n-ar fi funcţională, ci pentru că produsul ei nu e dorit de nimeni.
De mai bine de un an, frunzele, crengile, iarba şi chiar brazii de Crăciun ajung la această staţie pentru a fi transformate în îngrăşământ. Dar, deşi a produs într-un an sute de tone de compost, Eco Bihor a vândut doar câteva zeci de kilograme. Drept urmare, staţia se "reinventează": compostul realizat va mai trece printr-un proces de prelucrare, pentru a deveni... pământ de flori. Iar Oradea va deveni, astfel, primul oraş din România unde se produce pământ pentru plante!
Obligaţie asumată
Staţia de realizare a compostului a fost pusă în funcţiune în decembrie 2010 de Eco Bihor, firma "copil" a Keviep, societatea maghiară care a câştigat, în 2005, dreptul de administrare a haldei ecologice de deşeuri din Oradea. La câştigarea licitaţiei, Keviep s-a angajat, de altfel, să ridice o staţie pentru sortarea deşeurilor reciclabile, una de compostare şi una de concasare a deşeurilor rezultate din construcţii. Toate se află lângă halda ecologică din Episcopia Bihorului.
Staţia de realizare a compostului, adică a îngrăşământului agricol natural, a costat 2,15 milioane de lei, jumătate din bani fiind obţinuţi de Eco Bihor de la Administraţia Fondului de Mediu. Staţia constă, practic, într-o suprafaţă betonată de 10.000 metri pătraţi şi mai multe utilaje necesare procesului tehnologic de realizare a compostului: o maşinărie care sortează deşeurile vegetale, una care le toacă, alta care le aerează şi una care le cerne.
Chimicalele câştigă
La staţia de compost sunt aduse deşeurile vegetale din oraş: crengi, frunze, iarbă cosită ori brazi de Crăciun. "Se face o sortare a deşeurilor, pentru a scoate din ele tot ce nu e vegetal şi ar putea compromite compostul", explică Kovacs Zoltan (foto), şeful staţiei de compost. Apoi, resturile sunt puse într-un tocător care le mărunţeşte astfel încât nicio bucată să nu fie mai mare de 5 centimetri. Mărunţite, deşeurile sunt aşezate în formă de prismă şi sunt aerate mecanic, ceea ce înseamnă că un utilaj trece printre ele şi le întoarce, în baza unor măsurători ale temperaturii şi umidităţii. După maturare, compostul e trecut printr-un nou utilaj, care îl cerne, lăsându-l fin. "Procedeul durează 2-3 luni, mai mult pe timp de iarnă", spune Pasztai Zoltan, şeful Eco Bihor.
Anul trecut, firma a făcut cam 800 de tone de compost. Numai că nimeni n-a vrut să le cumpere. "Avem două firme de grădinărit care cumpără periodic, dar cantităţi mici", spune Pasztai. Asta pentru că majoritatea preferă îngrăşămintele chimice. Compania a făcut anul trecut o propunere Primăriei să cumpere ea compostul făcut la haldă, pentru a-l folosi în parcuri dar, potrivit şefului Direcţiei Tehnice, Mircea Ghitea, ideea e încă "în analizare". Pasztai, însă, şi-a pierdut răbdarea...
100% natural
Drept urmare, a decis să transforme compostul în pământ de flori. "Singurul lucru de care mai avem nevoie este un utilaj de ambalare în saci". Apoi nu va trebui decât să cumpere restul materialelor necesare pământului pentru plante, precum turbă şi argilă, pe care le va amesteca cu compostul. Autorizaţiile necesare le-a obţinut deja, iar numele produsului va fi Eco Soil. Pământul va fi unul de tip universal, bun pentru orice fel de plante.
Atuul pe care îl va avea produsul e preţul. "În prezent, în România nu se produce pământ de flori. Tot ce se găseşte e adus din străinătate. Noi nu avem cheltuieli cu transport, deci putem ţine preţul jos", explică Pasztai. A luat deja legătura cu mai multe florării din oraş care sunt dispuse să pună pe rafturi pământul de Oradea. Mai mult, managerul vrea să vândă pământ românesc şi maghiarilor. "Acum aşteptăm certificarea din Ungaria. Debreţin e aproape, merită să vindem şi acolo", zice şeful Eco Bihor, care crede că în Oradea produsul va intra în vânzare din luna aprilie.
La fel ca toate investiţiile făcute de Eco Bihor, şi staţia de compost va rămâne oraşului, după expirarea contractului de 20 de ani cu Primăria, în 2025. Atunci, municipalitatea va putea fie să concesioneze din nou administrarea haldei unei firme, fie să o administreze chiar ea. Şi să "planteze" în continuare în ghivecele românilor pământ "made in Oradea"...
UN PLAN PENTRU UN JUDEŢ
Investiţii de salubritate cu bani europeni
Pentru că banii europeni pentru investiţii în domeniul salubrizării pot fi accesaţi doar la nivel de regiune, halda de deşeuri Eco Bihor a trecut în administrarea recent-înfiinţatei Asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru serviciul de salubrizare, din care face parte atât Oradea, cât şi restul localităţilor din judeţ. Consiliul Judeţean, ca parte în asociaţie, a şi făcut un master plan prin care speră să atragă fonduri pentru ecologizarea vechii halde de deşeuri a Oradiei şi realizarea de noi investiţii la actuala haldă, singura conformă din întregul judeţ şi care de anul trecut deserveşte toţi bihorenii.
Master planul prevede, printre altele, şi dotarea orădenilor şi bihorenilor cu recipiente pentru colectarea deşeurilor vegetale, de la coji de legume şi până la resturi din grădini. Aceste deşeuri vor ajunge tot la staţia de compost şi vor trece prin acelaşi proces de maturare. "Estimez că acest lucru va deveni realitate prin 2015", spune Pasztai Zoltan.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.