Otrava neagră: Petrom poluează aerul, apa şi pământurile localnicilor din Suplac (FOTO)

Mirosul înţepător se simte la fiecare adiere de vânt. Un iz de motorină arsă, ca de la tobele de eşapament ale autobuzelor de altădată. Străinii îl sesizează imediat. Localnicii din Suplacu de Barcău s-au obişnuit deja. Îi deranjează doar atunci când norii se pun capac peste zona ciuruită de sondele companiei OMV Petrom. Atunci, aerul devine irespirabil, chiar şi pentru cei ferecaţi în case, cu toate uşile şi geamurile închise...

Sunt gaze toxice care răzbat din adâncuri în urma unui procedeu special de extracţie a ţiţeiului, omorând oamenii cu zile. Şi nu e singura problemă. Într-un areal cu 5.000 de sonde şi 4.600 de locuitori, livezile, terenurile agricole şi drumurile poartă pata unsuroasă a ţiţeiului "sărit" accidental din conducte, mai toate fântânile sunt otrăvite şi, din cauza forajelor, încet- încet, pământul se scufundă, iar casele încep să crape. În ultimii 15 ani, Suplacu de Barcău s-a "lăsat" cu 24 de centimetri!

Primar de companie

Întregul Suplac e înţepat de sonde. Le găseşti oriunde vezi cu ochii, pe dealuri, între straturile de varză, de cartofi, sau în spatele lanurilor de porumb. Mai nou, compania a muşcat chiar şi din păduri, defrişând suprafeţe importante pentru a-şi plasa instalaţiile. Până în urmă cu cinci ani, câteva sonde blocau inclusiv centrul comunei, proţăpite ca statuile până în faţa căminului cultural.

Ar fi rămas, poate, şi azi acolo, dacă fostul primar, Eugen Moldovan, şi el petrolist, n-ar fi pierdut anul trecut alegerile ca să se reîntoarcă acolo de unde a plecat, adică în sânul Petrom. "Pe vremea lui făceau cam ce voiau", recunoaşte şi actualul primar, Nicolae Tivadar. "Acum am reglementat situaţia. Am oprit lucrările peste tot unde nu aveau actele în regulă, şi suntem atenţi ce şi unde fac", spune edilul.

Sondele din fundul curţii

În total, în zonă sunt 5.000 de sonde, din care 400 în intravilanul comunei. Localnicii s-au obişnuit cu ele, însă nu pentru că le-ar fi devenit plăcut zgomotul sacadat al instalaţiilor, ci pentru bani. Compania le plăteşte chirie pe suprafeţele pe care instalează sonde, conducte ori instalaţii. Atâta doar că preţul e infim pentru o firmă cu pretenţii, care anul trecut, de pildă, a avut vânzări de aproape 6 miliarde euro şi un profit de aproape un miliard: 2 lei pe metrul pătrat pe an!

În unele cazuri, OMV Petrom nici nu îşi respectă înţelegerile şi profită din plin de naivitatea oamenilor, mai ales a bătrânilor pentru care orice bănuţ în plus e o gură de aer pe lângă pensiile de agricultor. "În 2009 noi eram plecaţi din ţară, lucram în Irlanda, când au venit să închirieze terenul. Au păcălit-o pe mama, o bătrână de 70 ani, căreia i-au promis o chirie de 2.000 lei pe an ca să pună o sondă. Au pus trei! A trebuit să ne luăm avocat ca să reglementăm situaţia. Cu chiu-cu vai au acceptat să plătească mai mult. Ce să mai spun, că în 2012 încă n-aveau autorizaţie de construcţie, dar sondele produceau deja", spune Eugen Hosu, unul dintre localnicii care trăiesc cu sondele de ţiţei în fundul curţii.

Contracte la secret

Despre contract, Hosu nu vrea să vorbească. Îi e teamă, căci juriştii OMV Petrom au luat măsuri de siguranţă şi au stipulat că pot să-l pună la plata unor despăgubiri dacă scapă vreo informaţie "care ar prejudicia imaginea companiei".

Motivul e lesne de înţeles. Documentul e presărat cu clauze ambigue, conţinând mai multe obligaţii pentru proprietari decât pentru chiriaşi. În cazul unor pagube provocate de instalaţiile montate de societate, de pildă, OMV Petrom trebuie să plătească pagubele "la nivelul recoltei medii din zonă", fără să aibă obligaţia de a curăţa terenul şi de a-l readuce la situaţia anterioară.

A păţit-o un bătrân din Foglaş, Petru Postavek. În primăvara anului trecut, explozia unei conducte i-a distrus o parte din livadă. Pomii înecaţi în ţiţei i s-au uscat, dar reprezentanţii companiei n-au făcut mai nimic. "A venit o doamnă, a evaluat paguba şi mi-a promis că voi primi despăgubiri. Au plătit o parte, în octombrie, dar pentru restul şi acum aştept. Zece cereri am făcut până acum, niciun răspuns nu mi-au dat", zice Postavek.

Cumpăraţi cu apă

Sutele de sonde şi conducte au împresurat zona ca pânza unui păianjen. Unul otrăvitor. În Suplacu de Barcău, oamenii se plâng că apa din fântâni e infestată cu hidrocarburi şi ţiţei, scăpate în pânza freatică în urma exploatărilor. Pentru a calma spiritele, reprezentanţii OMV Petrom au legat reţeaua de apă a comunei, făcută din fonduri europene, la propria magistrală, care se aprovizionează din râul Barcău, şi de unde localnicii pot să consume gratuit apa. "Apa se poate bea, pentru că e trecută printr-o staţie de potabilizare şi a fost verificată, s-au făcut analize", spune primarul comunei.

Cum însă staţia este tot a Petrom, localnicii sunt circumspecţi. "Sincer, nu ştiu cât de potabilă e apa aia. Noi nu o consumăm, bem apă din flacoane, şi la fel ca noi fac mulţi alţii", spune Mihai Naghi. Fost angajat al Petrom, Naghi e conştient de pericolele la care se expun din cauza poluării. Cea mai gravă problemă o cauzează, crede el, scăpările de gaze rezultate în urma extragerii ţiţeiului prin metoda combustiei interne sau subterane. O procedură prin care combustibilul vâscos e lichefiat ca să fie extras mai uşor, foarte asemănătoare cu controversata fracturare hidraulică folosită pentru extracţia gazelor de şist.

Sufocaţi

Gazele rezultate în urma arderilor ajung la suprafaţă şi otrăvesc aerul, dovadă stând mirosul înecăcios care se simte peste tot în comună. Mai puţin în zilele cu cer senin şi mai acut în condiţii de presiune ridicată, când cerul se acoperă cu nori şi aburii denşi nu se mai pot ridica şi risipi în atmosferă.

În mod normal, gazele ar trebui conduse din subteran spre coşurile imense de fum, dotate cu filtre, construite în zonă pentru a capta otrava din conducte, dar numai unele trasee sunt făcute. BIHOREANUL a văzut amplasamente unde vaporii plini de gaze otrăvitoare sunt eliberaţi direct prin gurile de aerisire ale conductelor. "Ne otrăvesc cu bună ştiinţă. Se simte mai ales noaptea şi dimineaţa, când nu putem respira. Stăm cu geamurile şi uşile închise şi tot ne intră în casă. Nu ştim ce să mai facem", zice Naghi.

Potrivit unor buletine de analiză emise de Compartimentul de Medicina Muncii din Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj Napoca, cea mai nocivă substanţă inspirată de suplăcani e benzo(a)pirenul, care nu ar trebui să se regăsească în aerul expirat, fiind la originea mai multor forme de cancer, a unor boli de inimă şi plămâni. "Concentraţia acestei substanţe depăşeşte cu mult limita admisă, iar cercetările au dovedit că un procent însemnat al bolilor locuitorilor din această zonă, 60-70%, se datorează poluării cu această substanţă. Ţi mai grav este că, din 200 de pacienţi cu tratamente costisitoare, 50 au diferite forme de cancer", dezvăluie deputatul Adrian Merka.

Sprijin prin lege

Originar din zonă, parlamentarul Uniunii Slovacilor din România a realizat un amplu studiu despre problemele cauzate de procedura de extracţie a ţiţeiului utilizată de Petrom. Pe lângă gazele nocive, spune Merka, mai există şi problema alunecărilor de teren provocate de foraje, dovada fiind că locuinţele din zonă au început să crape şi să se scufunde din loc în loc. "Se afundă pământul. Din ultimele informaţii, în ultimii 15 ani, comuna s-a scufundat cu 24 de centimetri", explică Merka (foto).

Anul trecut, parlamentarul a iniţiat un proiect de lege prin care să ofere un sprijin locuitorilor comunei. Concret, să le permită oamenilor să se pensioneze cu doi ani mai devreme, să beneficieze de un plafon mărit la medicamentele compensate pentru afecţiunile cauzate de expunerea la poluarea din aer şi să aibă dreptul la investigaţii medicale gratuite amănunţite pentru sistemul respirator, urinar, osteoarticular, circulator şi cardiovascular.

"Acordarea acestor beneficii ar reprezenta o reparaţie necesară pentru locuitorii din Suplacu de Barcău", spune Merka. Proiectul este blocat, însă, de mai bine de un an, la Senat. "Sperăm să intre în discuţii în această toamnă", zice el.

Multe controale pentru nimic

Chiar dacă s-ar aproba, legea tot nu ar pune capăt poluării, care rămâne principala problemă. Ce spune Petrom despre asta? Nimic. Încă din data de 8 august, BIHOREANUL a solicitat companiei un punct de vedere despre situaţia din Suplacu de Barcău şi despre demersurile făcute de societate pentru remedierea acesteia, fără a primi însă niciun răspuns!

În aceste condiţii, singurii care ar putea lua măsuri sunt autorităţile statului. Comisarii Gărzii de Mediu, care ar putea să sancţioneze compania, susţin însă că până acum nu au fost anunţaţi despre existenţa problemei. "Nu am primit sesizări referitoare la poluarea aerului în Suplacu de Barcău de către societatea OMV Petrom", spune purtătorul de cuvânt al Gărzii de Mediu Bihor, Bekesi Csaba. Culmea e că, numai în ultimul an, comisarii au vizitat sondele Petrom de 25 de ori, în 10 controale planificate şi 15 neplanificate. Reglementările în vigoare le-ar fi permis să se sesizeze din oficiu cu ocazia descinderilor, căci duhoarea se simte peste tot. Dar n-au făcut-o...

În urma controalelor au fost emise doar trei sancţiuni. Pentru o scurgere dintr-un batal care a poluat o vale, pentru funcţionarea neautorizată a unei sonde şi pentru transportul neanunţat de deşeuri periculoase, OMV Petrom a plătit în total amenzi de 124.000 lei. O nimica toată pentru gigantul care s-a făcut stăpânul zonei, cumpărând sănătatea oamenilor pe bani mărunţi.

INVESTIŢII PENTRU EI
Mai mult ţiţei, mai puţini oameni

Zăcământul Suplacu de Barcău este exploatat de peste 50 de ani şi asigură circa 10% din producţia de ţiţei a OMV Petrom în România. Acţionarul majoritar al producătorului de petrol, gaze şi electricitate Petrom este grupul austriac OMV, alte participaţii aparţinând Ministerului Economiei şi Fondului Proprietatea. Titlurile companiei sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti.

La începutul anului, OMV Petrom a anunţat că urmează să investească până în 2015 circa 200 milioane de euro în "redezvoltarea" zăcământului Suplacu de Barcău, cu scopul de a debloca rezerve suplimentare de hidrocarburi.

Proiectul prevede forajul suplimentar a 105 sonde, implementarea de tehnici moderne pentru creşterea factorului de recuperare a hidrocarburilor, construirea unui nou parc de colectare şi a unei instalaţii de tratare a apei reziduale, dar şi modernizarea sistemului de evacuare a gazelor şi a sistemului de comprimare a aerului, ceea ce va permite şi reducerea poluării.

Deputatul Adrian Merka este totuşi sceptic cu privire la beneficiile proiectului. "Investiţia este mai mult pentru automatizarea instalaţiilor, ceea ce va duce doar la reducerea numărului de angajaţi, care şi aşa e mic. Din 600 de oameni, câţi lucrează acum la Petrom, doar 200 sunt din zonă, restul vin din alte părţi. Promit multe şi fac puţin...", spune parlamentarul.