Operaţiunea "Bisturiul": Oradea are singurele spitale publice din ţară care îşi modernizează integral sălile de operaţii, pe bani europeni

Vă mai amintiţi cum se bolea în spitalele din Oradea până acum vreo cinci ani? Cum zăceau pacienţii în paturi cu cadre din fier ruginite, în saloane invadate de gândaci, cu pereţi coşcoviţi şi aparatură care era mai mult în service decât în stare de funcţionare? Şi cât de des se internau cu o boală şi ieşeau cu alta, din cauza infecţiilor spitaliceşti?

Saltul făcut de atunci e ca de la Pământ la Lună, şi a fost posibil datorită unor investiţii constante care, de luna trecută, ating un prag-record, de 10 milioane euro, prin alte două noi proiecte, pentru renovarea şi reechiparea blocurilor operatorii de la Spitalul Municipal Dr. Gavril Curteanu şi de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă.

Dacă celelalte investiţii, deja încheiate, pot fi remarcate de pacienţi, mai ales că au fost înnoite şi saloanele şi cabinetele de consultaţii, ultimele două vor fi cel mai puţin vizibile. Motivul e lesne de înţeles: în sălile de operaţii pacientul intră şi iese sedat. Dacă orădenii ar cunoaşte detaliile, însă, ar avea mai multă încredere şi în medici, şi în sistem.

"Gestaţie" lungă

Fost director la Spitalul Municipal, acum manager la Judeţean, dr. Gheorghe Carp (foto) afirmă că intenţia de modernizare a blocurilor operatorii datează de prin 2010, când era viceprimar. Cum cheltuielile necesare erau de ordinul milioanelor de euro, şi nicio primărie nu are atâţi bani, unica şansă au fost fondurile europene.

Sarcina de a găsi cele mai potrivite programe şi axe de finanţare a revenit Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională din cadrul Primăriei. "Cea mai bună posibilitate a fost Programul de Cooperare Transfrontalieră Hu-Ro. Pentru că, totuşi, are inconvenientul că valoarea proiectelor nu poate depăşi 2 milioane euro, colegii din Primărie au scris două proiecte, câte unul pentru fiecare spital. Ne-au fost aprobate amândouă. Suntem singurii care am reuşit asemenea performanţă", spune dr. Carp.

Eficienţă maximă

Că Oradea a profitat cel mai mult de oportunităţile de finanţare cu fonduri europene pentru spitale o confirmă şi Cristian Delcea (foto), consilier la DMPFI, managerul celor două proiecte prin care vor fi modernizate blocurile operatorii din ambele unităţi.

"La ultima depunere de proiecte, cele ale Primăriei şi ale partenerilor ei au reprezentat 60% din totalul fondurilor disponibile pentru cele opt judeţe cuprinse în programul transfrontalier Hu-Ro", spune Delcea. Iar asta în condiţiile unei competiţii acerbe, numărul şi valoarea proiectelor depuse în cele opt judeţe depăşind de aproape trei ori fondurile disponibile. 

Remarcabil e că, "dacă în alte părţi toţi banii s-au dus pe studii şi nu se vede nimic practic de pe urma cheltuirii lor, la Oradea toţi banii se văd în clădiri şi echipamente", afirmă Carp.

Treabă "nemţească"

Prin proiectul destinat Spitalului Municipal sunt modernizate toate cele patru săli ale blocului operator dat în folosinţă, ca de altfel întreaga clădire a fostului Spital de Copii, în anul 1969, iar prin cel pentru Judeţean, spital dat în folosinţă acum 30 de ani, vor fi refăcute şi reechipate, într-o primă fază, cinci din cele zece săli, urmând ca celelalte să fie modernizate până cel târziu în 2016. Primul contract de execuţie a fost semnat la începutul lunii iulie, pentru Municipal, cu o asociere de firme din România şi Germania, iar pentru Judeţean a fost încheiat un contract-cadru valabil pe doi ani.

"La ambele spitale blocurile operatorii sunt recompartimentate şi nu vor mai avea pereţi acoperiţi cu faianţă, ci modulari, mobili, din aliaje metalice speciale, pentru a fi multifuncţionale, în toate specialităţile", arată Cristian Delcea. Nicio sală nu va mai avea ferestre, ci instalaţii de aerisire cu flux laminar şi centrale de tratare a aerului, ceea ce va reduce la minimum riscul infecţiilor post-operatorii.

Dotări de secol XXI

De asemenea, toate sălile vor avea instalaţii de gaze medicale (oxigen, protoxid de azot şi dioxid de carbon) încorporate în pereţi şi în console speciale lângă mesele chirurgicale, dar şi pentru resorbţia emanaţiilor toxice. "Personalul e afectat de gazele răspândite în săli. Un chirurg îmi zicea că după intervenţiile mai lungi, în care şi intoxicaţia cu gaze medicale e mai mare, are nevoie de vreo două ore să-şi revină din ameţeală. Acum problema va fi eliminată", explică funcţionarul Primăriei.

Mesele chirurgicale vor fi adaptabile oricărui tip de operaţie, de la chirurgie generală până la chirurgie oncologică, şi vor fi radiotransparente, astfel încât pacientul să poată fi investigat radiologic chiar şi în timpul intervenţiilor. Toate sălile vor avea "anticamere" preoperatorii, pentru pregătirea pacienţilor, spaţii pentru spălarea instrumentarului, filtre sanitare distincte pe sexe (pentru îmbrăcarea hainelor curate şi sterile de către membrii echipelor operatorii), camere de odihnă pentru medici şi asistente.

În premieră, vor exista şi camere de protocol, unde rudele pacienţilor vor putea discuta cu medicii după operaţii. Vor fi şi încăperi separate pentru deşeuri, pentru rufe curate şi rufe murdare, lifturi pentru instrumentele sterile şi nesterile, tâmplării din materiale speciale şi uşi cu senzori.

Operaţii pe internet

Sălile vor fi dotate şi cu instalaţii speciale de iluminare. "În prezent, colegii folosesc lămpi cu lumină caldă, care fac umbră. Noile săli vor avea lămpi scialitice, care iluminează fără umbre. Chiar dacă pui mâna între lampă şi masa de operaţie, lumina nu e întreruptă ori deviată", explică dr. Gheorghe Carp. Pare o "fiţă", dar nu e. "În timpul operaţiei, chirurgul se mişcă, iar lampa trebuie ghidată manual, ceea ce face să se piardă timp şi să crească riscul erorilor. Cu lămpile scialitice, medicii vor fi mai eficienţi, operaţiile vor dura mai puţin".

Una dintre cele patru săli de la Municipal va fi de-a dreptul ultra-performantă, permiţând practicarea telemedicinei, altfel spus consultarea în timpul intervenţiilor a unor specialişti aflaţi, de pildă, la Cluj, Bucureşti sau Viena. "Una din săli va avea un sistem computerizat de comandă şi control integrat pentru schimbarea poziţiei mesei şi reglarea presiunii şi debitelor gazelor medicale, iar în lampă va avea inclusă o cameră video care poate înregistra intervenţia, pentru ca imaginile să fie folosite ulterior în scop didactic, pentru studenţi sau la congrese, sau o poate transmite, în direct, la o clinică din ţară ori din străinătate. În situaţii speciale, medicii noştri vor putea primi recomandări şi ajutor de la cei mai experimentaţi", explică medicul. Câştigul e evident: chiar dacă vor fi operaţi aici, orădenii vor putea beneficia de priceperea unor specialişti din orice colţ al lumii.

Fără "chinezării"

Toate detaliile modernizării au fost stabilite după consultarea chirurgilor. "Am trimis în ţară şi în Germania colegi care să vadă atât bunele practici, cât şi greşelile care trebuie evitate", spune dr. Carp, referindu-se la chirurgii Adrian Duşe, Călin Hozan, Corneliu Negrini, Radu Şuteu şi Daniel Băloiu. "Au fost, au văzut, au discutat cu cei din Primărie şi abia apoi am fixat, în caietele de sarcini, criteriile pentru echipamente şi instrumentar, de aşa manieră încât să nu ne trezim cu "chinezării". E mai bine să cumpărăm lucruri mai scumpe, dar de calitate", spune managerul, precizând că "toate furniturile vor fi din Germania şi Japonia".

"Din câte ştiu, niciun spital public din România nu mai are un proiect la fel de ambiţios şi amplu. Spitalul Municipal şi cel Judeţean vor fi între cele mai moderne din ţară, comparabile chiar şi cu cele private din Bucureşti", spune dr. Călin Hozan (foto). În final, după ce lucrările vor fi încheiate, toţi vor fi mai câştigaţi: medicii şi asistentele vor lucra mai curat şi mai repede, iar pacienţii se vor putea repune pe picioare şi ei, într-un timp mai scurt...

PERLELE COROANEI
Investiţiile care salvează vieţi

Săptămâna trecută, conducerea Spitalului Judeţean a prezentat un nou aparat de radiologie digital (foto), achiziţionat cu 1,44 milioane lei din veniturile proprii şi cu sprijinul Primăriei, unicat în întreaga Europă de Est. Aparatul, de tip Discovery XR 656, fabricat anul acesta în Franţa, prezintă numeroase avantaje atât pentru pacienţi, cât şi pentru personalul medical. El oferă mai multe imagini anatomice dintr-o singură rotire a braţului şi într-o doză mică de radiere, inclusiv ale pieptului, abdomenului, extremităţilor şi coloanei vertebrale, şi poate "descompune" imaginile care se suprapun, pentru o mai bună vizualizare a anatomiei. "Vom putea face mai multe investigaţii, ceea ce este esenţial în condiţiile în care suntem doar 7 medici şi 13 asistenţi la radiologie şi investigăm zilnic între 110 şi 130 de pacienţi", a explicat dr. Liana Toc, şefa Centrului de Imagistică şi Radiologie al spitalului. Noua instalaţie completează alte dotări moderne ale secţiei, realizate în perioada 2011-2013: două aparate CT, un RMN, un mamograf digital şi un osteodensimetru.

O altă investiţie-cheie, de 2 milioane euro, finanţată prin Programul Hu-Ro, a fost finalizată anul trecut: Centrul de chirurgie cardio-vasculară Viva Anima, dotat cu două angiografe ce permit efectuarea de operaţii de bypass coronarian şi de pace-maker. "Până în urmă cu câţiva ani aveam 500 de infarcte miocardice pe an, iar mortalitatea era de 30, chiar 35%, dar am coborât-o la 8-9%", explică efectele spectaculoase ale investiţiei dr. Katalin Babeş, coordonatorul compartimentului Terapie Intensivă Coronarieni.

La fel de eficient s-a dovedit şi Centrul Oncologic dat în folosinţă în 2012 în cadrul Spitalului Municipal, unde dotarea cu un accelerator liniar de particule a permis tratamente de radioterapie mai puţin vătămătoare şi cu o rată de succes superioară. Aici sunt trataţi 70 de pacienţi, zilnic, în trei schimburi, veniţi inclusiv din alte judeţe, de la Arad, Timiş, Sălaj şi Satu Mare până la Hunedoara, Braşov ori chiar Suceava.