O criză "beton": Intrarea firmei CIAC în insolvenţă prevesteşte un val de falimente în construcţii

Vrei să lucrezi în construcţii? Firmă, sau simplu angajat, va trebui să vii cu bani de-acasă! Dispariţia investiţiilor private şi sistarea plăţilor pe obiectivele finanţate de stat obligă constructorii să lucreze pe propria cheltuială.

"Avem facturate şi neplătite lucrări de 1,2 milioane lei, pe care le-am susţinut din credite. Alte împrumuturi nu mai putem lua", spune Ioan Mintaş, patronul CIAC. Presat de creditori, constructorul şi-a băgat firma în insolvenţă, iar exemplul său riscă să fie urmat de un nou val de falimente.

Vine falimentul!

Constructorii bihoreni sunt nevoiţi să pună mistria-n cui. Declararea, pe 11 iulie, a insolvenţei firmei CIAC, patronate de pesedistul Ioan Mintaş (foto), prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, anunţă un cutremur care va face marile companii să se clatine, iar pe cele mici să se prăbuşească. "Aşa greu n-a fost niciodată. Anul acesta nu s-a licitat nicio lucrare nouă, iar cele deja executate stau neplătite", spune Mintaş.

Firma s-a împrumutat din bancă pentru a lucra peste vară, s-a trezit cu conturile blocate de creditori şi nu şi-a mai plătit angajaţii din aprilie. O parte din salariaţi au intrat în grevă, iar alţii lucrează doar pentru a-şi recupera banii. "Care cum îşi găseşte de lucru pleacă. Nu poţi sta patru luni fără bani când ai copii şi rate", spune Octavian Todoca, angajat CIAC. Situaţia e cât se poate de gravă. Firma are de încasat 1,2 milioane lei de pe urma unor lucrări calculate la un profit modest, de numai 1%, cât să rămână pe piaţă, iar alte lucrări nici vorbă să apară. Şi cazul nu e singular!

"Declinul va continua!"

Consultanţii în afaceri spun că sectorul construcţiilor este paralizat. Lucrările noi lansate în Bihor anul acesta reprezintă doar un sfert din media ultimilor ani pentru aceeaşi perioadă. "Piaţa e în cădere şi declinul va continua! Întâi au dispărut investiţiile private în construcţia de centre comerciale, blocuri şi hale de producţie, iar acum statul a încetat să mai finanţeze lucrările de infrastructură", spune Dacian Palladi (foto).

Consultantul estimează că multe firme vor trage obloanele. "Să fim realişti, Bihorul nu poate susţine mai mult de două firme mari de construcţii, iar piaţa este suprasaturată", zice Palladi. Pentru că, spre deosebire de alte judeţe din ţară, Consiliul Judeţean Bihor nu are în proprietate firme care să genereze venituri, iar bugetul instituţiei e constituit exclusiv din taxe şi fonduri alocate de la Bucureşti, cei 250 milioane lei disponibili pe 2013 abia acoperă cheltuielile de funcţionare a instituţiilor subordonate. Nicidecum să mai şi susţină lucrări!

Nu sunt bani!

Nici Primăria Oradea nu mai construieşte ca altădată! "Anul acesta am avut un buget de numai 9 milioane lei pentru lucrări noi, bani pe care apoi i-am dat la CET", spune consilierul local Dan Octavian. Municipalitatea şi-a prognozat pentru 2013 un buget de dezvoltare record, de 417,5 milioane lei, mult peste cei 157,7 milioane lei investiţi anul trecut, dar în final suma a fost redusă la 137,5 milioane lei. Şi va mai scădea. Investiţiile din fonduri europene, precum înlocuirea magistralelor de termoficare I şi III, amenajarea viitorului centru de afaceri din Rogerius, construcţia drumului rapid din strada Ecaterina Teodoroiu şi altele s-au blocat la licitaţii, ori nici măcar n-au fost scoase la licitaţie.

În mod previzibil, nici orădenii nu au bani de lucrări. Deşi numărul autorizaţiilor de construire eliberat de municipalitate a crescut cu 26% faţă de anul trecut (de la 568 în prima jumătate a anului 2012 la 616 în aceeaşi perioadă din 2013), asta nu înseamnă nimic. "Majoritatea sunt lucrări de reamenajare, iar acolo unde totuşi e vorba de construcţia unei case oamenii şi-o fac în regie proprie, nu cu firme", explică un angajat al Primăriei.

Reacţie în lanţ

Prăbuşirea investiţiilor afectează inclusiv firmele mari. Grupul Selina, singurul constructor din top 10 al celor mai mari contribuabili la bugetul Oradiei în 2012, are de lucru doar pentru că îşi finanţează singur lucrările. "În 8 luni am acumulat sume neîncasate de 20 milioane euro", zice directorul general Călin Roman.

Situaţia e cu atât mai gravă cu cât de Selina depind multe alte firme. "În spatele nostru sunt cam 150 de firme mai mici, care fără aceşti bani dau faliment", explică Roman. Selina nu are deocamdată de ce se plânge. Anul trecut grupul şi-a majorat cu 5% cifra de afaceri, ocupând locul eliberat pe piaţă prin falimentul micilor constructori, şi probabil va fi la fel şi în 2013.

Pentru a evita criza, firma patronată de Beniamin Rus şi-a deschis un şantier în Kurdistanul irakian, unde construieşte - pentru 13 milioane dolari - un sediu pentru Ministerul Sănătăţii. Relocarea e, totuşi, o provocare costisitoare. "Ca să intri pe piaţă, trei ani dai bani de la tine. Transportul unui om te costă 1.000 de dolari, iar al unui TIR 5.000 de dolari. Participi la licitaţii, depui garanţii, ceri avize... Până să faci profit cheltui câteva milioane bune!", spune Roman.

Pe fonduri europene

Într-o situaţia similară este şi Construcţii Bihor. Împinsă de căderea comenzilor, firma şi-a căutat şi ea de lucru "afară". "Noile pieţe din Irak şi Maroc nu ne-au părut o soluţie. Preţurile sunt cam aceleaşi dar, având în vedere distanţele, costurile cu forţa de muncă şi cu transportul utilajelor sunt mult mai mari", spune directorul Ioan Băinţan (foto).

Inginerul e de părere că o soluţie ar fi concentrarea constructorilor pe lucrări finanţate din fonduri europene. "Problema mare la lucrul cu fondurile europene e lipsa de experienţă a autorităţilor contractate. Una este să câştigi un proiect, alta să îl duci la bun sfârşit. Primăria Oradea se descurcă, dar în judeţ e prăpăd. Din acest motiv ne-am format angajaţi care să ajute autorităţile contractante inclusiv la raportări", spune directorul. Atâta doar că deocamdată marile proiecte sunt blocate...

Speranţe de mai bine...

Pe fondurile europene mizează şi Repcon, firmă specializată în lucrări hidrotehnice. Directorul economic Nicolae Bulc spune că pentru anul acesta au fost anunţate lucrări reprezentând doar 30% din valoarea celor de anul trecut dar, din lipsă de fonduri, nici măcar nu au fost licitate. "În prezent se fac demersuri ca lucrările hidrologice să treacă pe finanţări europene. Sperăm ca, la rectificarea bugetară din cea de-a doua jumătate a anului, statul să găsească bani de cofinanţare şi să dea drumul la licitaţii", spune directorul.
Pentru că lucrările sunt blocate, Repcon a fost nevoit să îşi plătească în ultimele cinci luni cei 400 de angajaţi din conturile proprii. "O situaţie aşa grea n-a mai fost de la începutul anilor 2000, când Ministerul Mediului a fost desfiinţat şi toate lucrările au fost blocate de Ministerul Agriculturii", îşi aminteşte Bulc.

Atunci, blocajul a durat cam un an de zile. Rămâne de văzut ce se va întâmpla anul acesta. Şi ce firme vor mai prinde redeschiderea şantierelor...

"Nu s-a întâmplat niciodată în ultimii 10 ani ca în lunile iunie şi iulie să avem aşa puţine lucrări. Am ajuns să lucrăm pe banii noştri ca să nu stăm"

Călin Roman, director general Selina

CRIZA SE ADÂNCEŞTE
"Granzii", cu profituri înjumătăţite

Constructorii aflaţi în top 10 la nivel naţional au obţinut anul trecut un profit net de 62 milioane euro, reprezentând doar jumătate din cel pe 2011. Cele mai profitabile firme au fost Spedition UMB şi Tehnostrade, deţinute de "regele asfaltului" Dorin Umbrărescu, care au înregistrat un profit cumulat de 38 milioane euro, cu 44% mai mic decât în 2011.

Singura companie care a reuşit să devină mai profitabilă, fie şi cu 3%, a fost Construcţii Erbaşu, care a înregistrat un câştig de 7 milioane euro. La celalaltă extremă, cel mai puternic declin l-a cunoscut PA&CO International, deţinută de Costel Căşuneanu, care a înregistrat în 2012 un profit de 0,5 milioane euro, de 10 ori mai mic decât înainte cu un an. Criza din construcţii a împins anul trecut în insolvenţă firme mari precum Romstrade, deţinută de Nelu Iordache, şi Confort, aparţinând lui Gică Cornu.