Ne-am ars! Seceta şi canicula au pârjolit 80% din plantaţiile judeţului Bihor

Câmpurile din Bihor sunt pustii. Recoltele care au supravieţuit inundaţiilor din primăvară au fost distruse definitiv de canicula de la începutul verii.

Dacă la grâu se anunţă producţii cu circa o tonă mai mici la hectar faţă de anul trecut, la porumb nici măcar nu va exista producţie. "Anul 2012 va fi unul greu. Pe mii de hectare nu s-a făcut nimic şi nici nu mai există şanse să se facă ceva", spune Nicolae Hodişan, şeful Direcţiei pentru Agricultură Bihor.

E de rău!

Canicula a pus agricultorii pe jar. O delegaţie formată din cei mai mari fermieri bihoreni s-a întâlnit vinerea trecută cu prefectul Claudiu Pop (foto), pentru a cere declararea judeţului Bihor drept zonă calamitată. "Oamenii spun că după o producţie mult mai slabă de grâu faţă de anul trecut, ne aşteaptă o recoltă cu circa 55% mai mică la soia, cu 60% mai redusă la floarea soarelui şi cu 80% mai mică la porumb", spune prefectul.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu va transmite către Minister cererea agricultorilor în cursul zilei de luni, după centralizarea tuturor datelor privind pierderile provocate de canicula de la începutul lunii iulie. Fermierii trag nădejde că Guvernul va aproba săptămâna aceasta lista judeţelor calamitate şi vor primi despăgubiri de la bugetul central pentru a-şi mai acoperi ceva din sumele cheltuite cu înfiinţarea culturilor.

Porumb fără ştiuleţi

Dacă în urmă cu o lună agricultorii sperau încă la o recoltă de porumb care să îi scoată pe plus, vipia de la începutul lui iulie le-a pârjolit toate speranţele. În cea mai mare parte culturile de porumb abia dacă sunt până la brâu, iar acolo unde acestea au ajuns la înălţimea unui strat de om, sunt şi îngălbenite de secetă, şi fără ştiuleţi.

"Din 1990 încoace nu s-a mai întâmplat o astfel de situaţie. Canicula a ţinut săptămâni în şir cu temperaturi de peste 30 grade Celsius, inclusiv pe timpul nopţii. Nu doar că a fost secetă, dar arşiţa a distrus polenul exact când plantele erau la fecundare, aşa că şi porumbul care a crescut cât de cât n-a mai putut face ştiuleţi", explică şeful Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan (foto).

Pagubele estimate de agricultori au fost atât de mari încât reprezentanţii Ministerului Agriculturii au pus informaţiile la îndoială. În urmă cu o săptămână, în loc să vină un ajutor, de la Bucureşti a sosit un control. "Delegatul Ministerului a fost îngrozit de ce a văzut. Sunt zone întregi unde recolta a fost distrusă integral", povesteşte directorul.

Hodişan spune că arşiţa le-a provocat marilor fermieri pagube de milioane de euro, iar pe micii agricultori i-a condamnat la sărăcie. "Majoritatea, fermieri sau simpli ţărani, şi-au luat sămânţa şi erbicidul pe datorie, cu plata în recoltă. Mulţi vor înregistra întârzieri la plată, vor acumula penalităţi şi probabil nu îşi vor putea plăti datoriile decât la recolta de anul viitor, pe care însă nu se ştie din ce bani o vor putea înfiinţa", zice Hodişan.

Pierderi de milioane

Arşiţa a lăsat gospodăriile ţărăneşti fără mijloace de trai. "La porumb n-o să-mi scot nici măcar cheltuiala cu lucrările. Tot satul a păţit la fel. Amu aşa s-a scumpi porumbul, că nu ne-om putea ţine un porc pe Crăciun", se plânge o bătrână din zona Nojorid.

La marii fermieri paguba e pe măsură. Ioan Cuc, patronul firmei Patrol Service, care lucrează o suprafaţă de nu mai puţin de 7.000 hectare, cea mai mare din Bihor, spune că are mii de hectare de pe care nu va recolta nimic. Iar asta în condiţiile în care cheltuielile cu sămânţa, îngrăşămintele, pesticidele, erbicidele şi prăşitul se ridică undeva la 3.000 de lei pe hectar! "În zona Săcueni, Sălard, Tămăşeu, e prăpăd. În nordul judeţului, la Curtuişeni şi Valea lui Mihai, unde terenurile sunt nisipoase, e cel mai rău. Efectiv, străbaţi câmpul şi n-ai ce recolta", relatează fermierul.

Dan Corbuţ (foto), patronul firmei Agroind Cauaceu, care exploatează o suprafaţă de circa 3.000 hectare exact în nordul judeţului, raportează pierderi de peste un milion de euro numai în această vară. "Până în momentul de faţă am tocat deja peste 100 de hectare de porumb, pentru că era uscat de sus până jos. După ce am băgat în el sămânţă de calitate, îngrăşământ şi tratamente, singura soluţie care mi-a rămas a fost să-l macin şi să-l pun în pământ ca îngrăşământ natural", zice Corbuţ. Asta, în speranţa că paguba de anul acesta va ajuta recolta de grâu de la anul...

Vin scumpirile!

Producţia sub aşteptări la grâu, floarea soarelui sau soia, precum şi distrugerea recoltei de porumb, vor fi urmate de scumpiri în lanţ. Întâi, va creşte preţul cerealelor. "Dacă anul trecut porumbul a fost undeva la 0,6-0,7 lei pe kilogram, anul acesta se va vinde la preţ dublu, cu 1,2-1,4 lei pe kilogram. Problema este însă că nimeni nu are porumb de vânzare", spune patronul Agroind Cauaceu. Dan Corbuţ estimează că preţul grâului va urca şi el până la acelaşi nivel. Scumpirea cerealelor se va reflecta, ulterior, în preţul alimentelor şi băuturilor, de la carne de porc sau pui până la spirtoase.

Paradoxal, în următoarele săptămâni, preţul kilogramului de carne "în viu" se va ieftini uşor, pentru ca în toamnă să crească exploziv. "Este aberant, dar în prezent preţul cărnii este în scădere. Toată lumea taie, ca să nu dea bani pe furaje. Peste trei luni, când stocurile se vor mai goli, va veni scumpirea", prevede Iosif Pazuric (foto), patronul Nutripork Palota. Pazuric crede că înainte de sfârşitul anului preţul kilogramului de pasăre "în viu" va urca de la 4,1 la 4,8 lei, iar al cărnii de porc de la 6,1 la 7 lei pe kilogram. Sau chiar mai mult. Pentru că în agricultură, ca-n viaţă, o belea nu vine niciodată singură...

PÂRJOL
64.000
de hectare de culturi de porumb au fost distruse de arşiţă în Bihor

"Cel mai greu se vor descurca ţăranii care fac agricultură de subzistenţă şi care, după un an de muncă, se văd în situaţia de a nu avea ce recolta. Rămaşi fără porumb, nu vor avea ce să dea de mâncare animalelor, le vor tăia şi vor rămâne fără niciun venit"

Nicolae Hodişan

Dezastrul din agricultura bihoreană se reflectă identic în majoritatea judeţelor ţării. Fermierii din nu mai puţin de nouă judeţe, printre care Braşov, Covasna, Dolj sau Sălaj, au cerut deja Ministerului Agriculturii să declare stare de urgenţă şi să stopeze exporturile de cereale. Agricultorii mai cer declararea acestor judeţe drept zone calamitate pentru a putea fi despăgubiţi de la bugetul central pentru pierderile provocate de caniculă.

Un proiect de lege postat săptămâna trecută pe site-ul Ministerului Agriculturii prevedea că fermierii care şi-au asigurat culturile şi au avut pagube de peste 30% din producţie vor beneficia de o compensare de 80% a cheltuielilor făcute cu înfiinţarea culturilor. Problema este, însă, că prea puţini agricultori sunt asiguraţi. Şi nici asiguratorii nu acoperă orice. În Bihor, din 80.000 de hectare de porumb, abia dacă au fost asigurate 7.000 de hectare. "Asigurările sunt bani aruncaţi. Pe noi ne doare cel mai tare de ploaie, dar nicio firmă nu ne asigură pentru secetă sau inundaţii, ci doar pentru grindină şi alte prostii", reclamă fermierul Ioan Cuc.

După toate probabilităţile, situaţia din agricultură va fi discutată la nivelul Guvernului în cursul acestei săptămâni, dar şansele ca ţăranul de rând să beneficieze de un sprijin de la stat sunt minime. Orice ajutor acordat trebuie aprobat la nivelul Uniunii Europene. Or, se ştie, în ultimele săptămâni românii şi-au cam ridicat Europa în cap...