Naţionalism pe uliţă: Cine sunt orădenii care au refuzat ca strada lor să aibă "nume unguresc"

"Nu vrem schimbarea denumirii străzii noastre în Bajor Andor sau oricare alt nume unguresc!". Aşa sună petiţia care a stat la baza documentaţiei de rebotezare a străzii Bajor Andor în Veteranilor, legiferată de Consiliul Local în luna ianuarie. Odată făcut public, actul i-a inflamat pe naţionaliştii maghiari, care au sărit să pârască municipalitatea la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Şi cam pe bună dreptate!

BIHOREANUL a descoperit, însă, că jalba cu pricina nici măcar nu le aparţine orădenilor care locuiau pe Bajor Andor, ci vecinilor lor de pe Trotuşului. Care s-au speriat că strada lor se va "maghiariza". Iar funcţionarii Primăriei au luat de bună scrisoarea lor, nu cererea primilor. Cum a fost posibil? "Din greşeală", ridică din umeri slujbaşii muncipalităţii, după ce au aruncat oraşul în aer.

Veterani cu probleme

În aprilie 2002, pe un teren viran de lângă Calea Sântandreiului, la marginea cartierului Ioşia, Primăria a împroprietărit cu loturi de casă de câte 500 metri pătraţi un număr de 52 de veterani de război şi revoluţionari, zona fiind numită de atunci, neoficial, Cartierul Veteranilor. Tot atunci, s-a înfiinţat aici o nouă stradă, care a fost denumită după dramaturgul şi traducătorul orădean Bajor Andor. În timp, cartierul s-a dezvoltat, dar - exceptând vilele ridicate - civilizaţia pare că n-a ajuns aici, de vreme ce strada e plină de hârtoape, musteşte a mocirlă când plouă şi e plină de colb pe arşiţă. Apa curentă, canalizarea şi curentul, toate sunt facilităţi pe care oamenii şi le-au "rezolvat" pe banii lor.

Pe lângă aceste probleme cu adevărat importante, locatarii de pe Bajor mai aveau însă o durere, rămasă nerezolvată încă de la facerea străzii. Una care ţine tocmai de numele ei. "N-avem nimic cu ungurii, dar fiindcă toţi proprietarii suntem veterani de război şi revoluţionari, vrem să avem un nume de stradă cu semnificaţie în acest sens", zice Cornel Oprean (foto), liderul de opinie al locuitorilor de pe Bajor Andor.

Tocmai de aceea, orădeanul a iniţiat primăvara trecută primele demersuri la Primărie pentru rebotezarea străzii, iar în iunie 2012 a depus o cerere însoţită de semnăturile tuturor celorlalţi locatari, propunând şi variante de nume: Răsăritului, Revoluţionarilor, Revoluţiei, Victoriei, Veteranilor. Ajunsă la Instituţia Arhitectului Şef, care se ocupă de urbanism şi de nomenclatorul străzilor, solicitarea a fost aprobată, numele agreat de municipalitate şi de riverani fiind Veteranilor.

Românii verzi

Coincidenţă, tot în iunie 2012, în orădenii de pe o stradă vecină, Trotuşului, s-a aprins, subit, spiritul naţionalist. "Am avut informaţii că Primăria voia să unească strada vecină, Bajor Andor, cu a noastră, Trotuşului, urmând să capete astfel nume unguresc", povesteşte Mariana Balaj (foto), domiciliată la numărul 34. Imediat ce-a auzit zvonul, femeia a făcut şedinţă cu toţi vecinii. Aşa s-a născut protestul în care a scris negru pe alb: "Nu suntem de acord cu schimbarea denumirii străzii noastre în Bajor Andor sau oricare alt nume unguresc". Expresie pe care şi-au însuşit-o, prin semnătură, 52 de locatari de la toate cele 23 de case.

Femeia explică, neaoş, motivul. "Consider că nu e suficient ca tipul ăsta, Bajor, să se fi născut în Oradea, ci trebuia să-şi fi lăsat o amprentă în istoria oraşului. Dar el a stat în Cluj. Acolo a scris, sau ce-a făcut... De fapt, ce-a scris, vreo două nuvele? A fost un neica nimeni!", se înfierbântă femeia, deşi susţine că n-are nimic cu ungurii. "Strada asta se numeşte Trotuşului de peste 70 de ani. Aşa trebuie să rămână, nu să primească nume unguresc! Ce-avem noi cu Bajor?", întăreşte şi Marius Bodea, locatar la numărul 24A.

Confuză

Depusă la Primărie în 27 iunie 2012, jalba orădenilor de pe Trotuşului a ajuns tot la Urbanism, exact în aceeaşi perioadă cu a vecinilor de pe Bajor. Municipalitatea a aşteptat să se încheie anul electoral şi a iniţiat transformarea străzii Bajor în Veteranilor acum trei luni, găsind pentru "numele unguresc" o soluţie de compromis. În 15 ianuarie, funcţionarii de la Urbanism au întocmit un raport de specialitate în care, alături de schimbarea denumirii, au propus alocarea numelui Bajor Andor unei străzi nou înfiinţate, aflate în prelungirea lui Ion Păun Pincio din Episcopia Bihor, cartier locuit preponderent de maghiari. Asta pentru a nu-i prejudicia pe minoritarii unguri şi a păstra proporţia de reprezentativitate a denumirilor maghiare în nomenclatorul străzilor din oraş.

Aici a apărut, însă, greşeala care mai apoi a inflamat spiritele. Raportul a făcut referire la ambele memorii, care - deşi n-au o legătură între ele - au fost incluse în aceeaşi documentaţie şi atribuite demersului de "înfiinţare" a străzii Veteranilor.

Cum a fost posibil explică Viorica Faur, consilier în Instituţia Arhitectului Şef, cea care a redactat actul. "Probabil nu am citit cu atenţie protestul celor de pe Trotuşului şi l-am ataşat, din greşeală, cererii celor de pe Bajor. A fost o confuzie de nume, ambele documente conţinând numele de Bajor Andor", zice funcţionara. "Avem un trafic foarte mare de documente. Nu a fost cu intenţie, dar e păcat că s-a comis o astfel de gafă", îşi scuză subalterna Adrian Lipovean, directorul adjunct al Instituţiei Arhitectului Şef.

Protest pe eroare

Aşa greşit cum a fost conceput, raportul a determinat pe 31 ianuarie adoptarea Hotărârii 117 a Consiliului Local, documentele devenind publice. Iar fanii lui László Tőkés au sărit ca arşi, anunţând înfiinţarea unei Comisii pentru Apărarea Drepturilor Maghiarilor din Bihor.

"S-au grăbit să iniţieze schimbarea denumirea străzii cu nume maghiar în baza unui act vădit ostil, represiv, nedemocratic şi evident discriminatoriu faţă de minoritatea maghiară", a reclamat într-o conferinţă de presă Kristófi Kristóf, preşedintele filialei municipale a Partidului Popular Maghiar din Transilvania. "Este mai mult decât sfidător. Vrem ca municipalitatea să ceară scuze public maghiarilor", a pretins avocatul Kolozsi Árpád (foto). Radicalii au anunţat înaintarea unei petiţii către Prefectură, căreia îi cer "să nu dea aviz de legalitate HCL", şi a unei sesizări către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Asta chit că, din ianuarie, numele lui Bajor Andor îl poartă o altă stradă, din cartierul Episcopia Bihor.

Greşită, dar legală

Chiar dacă protestul lor poate fi justificat prin faptul că e anormal ca într-o societate democratică şi într-un oraş multietnic cum este Oradea cineva să se împotrivească atribuirii unui nume maghiar unei străzi, reclamanţii sunt şi ei în eroare. La fel ca funcţionarii şi consilierii locali, nici ei nu au observat că petiţia cu tentă discriminatorie nu are de fapt nicio legătură cu rebotezarea străzii Bajor în Veteranilor.

Pe de altă parte, Hotărârea 117 nu poate fi lovită de nulitate, deşi în aparenţă a fost adoptată pe baza unei documentaţii eronate. "Raportul de specialitate conţine ambele adrese, inclusiv pe cea a locatarilor de pe Bajor. Aşa că Hotărârea este legală din punct de vedere juridic", a decretat Eugenia Borbei, şefa Direcţiei Juridice din Primărie.

Ungurul care l-a tradus pe Eminescu

Întreaga poveste dezvăluie nu doar superficialitate şi subiectivism, dar şi multă nedreptate făcută unui personaj care nu mai poate să se apere, căci despre reprezentativitatea lui Bajor Andor (foto) în cultura locală maghiară, dar nu numai, vorbeşte propria-i biografie.

Născut pe 30 septembrie 1927 în Oradea, Bajor a urmat Facultatea de Istorie şi Filosofie din Cluj, unde a cochetat prima oară cu literatura şi unde s-a şi stabilit. În 1955 a debutat ca scriitor cu un volum satiric, urmat cinci ani mai târziu de singurul său roman. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Bajor a publicat timp de trei decenii nuvele, parodii, satire, schiţe umoristice. Cel mai important moment al carierei sale literare l-a constituit traducerea în limba maghiară a operelor "poetului nepereche" Mihai Eminescu. A tradus de asemenea poezii ale lui George Topârceanu, acestea fiind ultimele sale creaţii literare, înainte de muri, în 14 ianuarie 1991, la Cluj-Napoca.

Chiar dacă n-a fost un vârf al literaturii, prin puntea pe care a creat-o între cultura maghiară şi cea românească, Bajor şi-a câştigat dreptul de-a fi respectat de orădeni. Şi de-a avea - de ce nu? - alături de atâtea animale şi plante, un capăt de stradă care să-i poarte numele...

STRĂZILE ROŞII
Bizarerii cu nume

O sumedenie de orădeni care locuiesc pe alte străzi cu nume care nu spun nimic ori care nu au rezonanţă locală ar putea lua exemplul celor de pe Trotuşului. N-ar fi de mirare să protesteze, de pildă, şi locatarii de la blocurile de pe Aleea Forajului, jigniţi că ei nu sunt sondori. Sau cei de pe Biruinţei sau Belşugului, care numai îmbelşugaţi nu se simt de vreme ce de-abia biruie de la o zi la alta.

La fel, ar putea găsi motive şi riveranii de pe alte străzi cu nume muncitoreşti, cum sunt: Înfrăţirii, Meşteşugarilor, Elanului, Fabricilor, Grâului, Grădinarilor, Industriei, Minerilor. Nomenclatorul celor 777 de străzi din Oradea e împănat cu zeci de alte nume ciudate, care încă nu i-au ridicat pe locatari împotriva administraţiei care le păstrează.