Miliardar din pix: Fostul şef al Inspectoratului Şcolar s-a îmbuibat cu proiecte europene

Criza, austeritatea, sărăcia - toate sunt doar pentru căţei. Nu şi pentru ştabi. O demonstrează şi fostul şef al Inspectoratului Şcolar Bihor, Dorel Luca, ale cărui venituri salariale au scăzut anul trecut cu 9.000 de lei, dar care a realizat venituri extrasalariale de 142.916 lei!

Cum a fentat Luca soarta celor 10.000 de profesori, învăţători şi educatori din judeţ al căror nivel de trai a scăzut dramatic? Simplu. În virtutea funcţiei de inspector general în care l-a cocoţat partidul, PDL-istul s-a pus manager şi coordonator pe jumătate dintre proiectele cu fonduri europene derulate de Inspectorat, a căror valoare depăşeşte 60 milioane de lei. Dar, fiindcă şi-a inclus în afacere atât soţia, cât şi prietenii, autorităţile europene au blocat toate proiectele, iar instituţia a fost obligată la returnarea banilor cheltuiţi ilegal pentru plata "muncii" acestora.

BIHOREANUL vă prezintă o nouă "poveste de succes" a unuia dintre cei care au condus, până nu de mult, o instituţie a statului pe care a folosit-o ca pe propria moşie.

Afacerea "Resurse Umane"

Că România e codaşă în accesarea fondurilor europene destinate recuperării înapoierii economice şi sociale faţă de vechile state membre ale UE este deja o banalitate. Şi, totuşi, există un capitol la care românii au excelat în "absorbţia" banilor comunitari: aşa-numitul POSDRU - Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, unde accesarea este de 20 de ori mai mare decât, de pildă, pentru construirrea de şcoli, spitale, şosele şi căi ferate ori pentru stimularea agriculturii şi industriei. Explicaţia interesului special? POSDRU urmăreşte "îmbunătăţirea capacităţilor profesionale" ale celor implicaţi, obiectiv care, în cele mai multe cazuri, s-a "concretizat" prin organizarea de simpozioane, seminarii şi cursuri, precum şi prin realizarea de "materiale" publicitare cum sunt broşurile, pliantele, fluturaşii, şepcuţele, tricourile, prezentările în power-point şi în flip-chart...

Numai că, surpriză, caruselul s-a oprit brusc la începutul acestui an, când programul a fost blocat de autorităţile europene. În urma verificării a sute de proiecte, acestea au descoperit că în toate cazurile responsabilii acestora au tocat banii ilegal şi fără rost. Între proiectele controlate şi găsite cu bube, la loc de frunte sunt cele derulate la nivelul inspectoratelor şcolare. Săptămâna trecută, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, declara că în acest domeniu s-au comis cele mai mari abuzuri: "Au fost proiecte în baza cărora cei din zona educaţională, mai precis inspectorii şcolari, au fost incluşi în echipele de proiecte, deşi conform prevederilor legale pentru constituirea acestora ar fi trebuit să fie organizate proceduri de achiziţii publice". Altfel spus, în loc să fie selectate prin concursuri şi licitaţii, aşa-numitele echipe de proiect au fost formate din apropiaţii inspectorilor generali, care s-au pus pe ei înşişi manageri şi coordonatori. Ca să "absoarbă" cât mai mulţi bani...

Băiat deştept

De la constatările mai sus prezentate nu fac excepţie nici Inspectoratul Şcolar Bihor, nici inspectorul general Dorel Luca. Profesor de matematică, pus în funcţie de PDL, iniţial ca inspector general adjunct pe vremea Alianţei DA (după 2005), apoi ca inspector general la începutul primei guvernări Boc (PDL-PSD), Luca a avut o ascensiune politică şi profesională de invidiat. De pildă, a reprezentat PDL în Consiliul Local Oradea şi în Consiliul de Administraţie al OTL, iar anul acesta a fost pus pe lista de candidaţi la Consiliul Judeţean Bihor, e drept, doar pe poziţia 12, astfel că n-a mai fost ales.

În plină criză, Luca - băiat deştept - a reuşit să evite sărăcia căreia i-au căzut victime colegii de la catedră. Profitând că Ministerul Educaţiei a realizat mai multe proiecte POSDRU în care Inspectoratul Bihor este fie titular-beneficiar, fie partener (împreună cu alte inspectorate din ţară şi cu ONG-uri), PDL-istul s-a pus manager şi coordonator în jumătate din cele 6 proiecte, mai precis în cele în care instituţia pe care o conduce este beneficiar. Apoi, pentru că în pixul său a stat decizia, şi-a implicat în proiecte, pe bani frumoşi, soţia şi câţiva prieteni, din cadrul şi din afara instituţiei, fără să respecte procedurile...

Trei din şase

Cele 6 proiecte POSDRU derulate din 2011 la nivelul Inspectoratului Şcolar Bihor au fost pregătite pe vremea când miniştri ai Educaţiei erau Cristian Adomniţei, iar apoi Ecaterina Andronescu. E de subliniat, deci, că deşi niciun proiect nu a fost iniţiat, elaborat, redactat ori susţinut pentru obţinerea finanţării de către Luca, inspectorul general a devenit manager peste jumătate din ele.

Cel dintâi proiect manageriat de Luca este intitulat "Formarea de profesori de matematică şi de ştiinţe în societatea cunoaşterii", având o valoare de 20,89 milioane lei, în care Inspectoratul Bihor este beneficiar, iar partener Inspectoratul Bucureşti. Din acest proiect, Luca a încasat anul trecut nu mai puţin de 29.930 lei. Un al doilea proiect, intitulat "Educatori pentru societatea cunoaşterii", derulat în parteneriat cu Inspectoratul Timiş, şi a cărui valoare este de 20,94 milioane lei, i-a adus lui Luca alţi 54.407 lei, tot în calitate de manager de proiect. În fine, cel de-al treilea proiect, "A doua şansă, o nouă şansă", în valoare de 20,92 milioane lei, derulat împreună cu Inspectoratul Caraş Severin pentru "creşterea nivelului de educaţie şi formare profesională a resurselor umane etc. etc." i-a adus lui Luca alţi 58.548 lei.

Responsabil pe hârtie

Conform fişei postului, în schimbul celor 142.916 lei încasaţi pe cele trei proiecte, Dorel Luca a avut sarcini precum "cunoaşterea şi managementul organizaţiei, selectarea şi monitorizarea echipei de proiect, organizarea întâlnirilor de lucru, comunicare cu mass-media" ş.a.m.d. Însă, după cum susţin alte cadre didactice implicate în proiecte, nu s-a ostenit cu mai nimic pentru "succesul" acestora. "Teoretic, domnul Luca trebuia să conducă proiectele, dar practic au muncit asistenţii-manageri în locul lui. Dânsul, ca inspector general, membru în comisiile de examene, nici nu avea timp. Dacă era de făcut ceva, dădea indicaţii prin telefon sau i se aduceau actele la semnat în birou", susţine un angajat al Inspectoratului, care a dorit să nu-i fie dezvăluită identitatea.

Despre consecinţele situaţiei vorbeşte însă deschis succesorul lui Luca, Daniel Negrean (foto). "Din cauza activităţilor care au loc în această perioadă de examene, mult timp să verificăm proiectele POSDRU încă nu am avut. Din verificările făcute la Bucureşti, un lucru totuşi este cert: proiectele au fost blocate din cauza neregulilor". Şi nu e vorba de erori superficiale, ci de încălcări grave ale procedurilor şi legilor. "În proiecte sunt prevăzute activităţi care, deşi trebuiau derulate, nu au avut loc. De exemplu, nu s-au elaborat suporturi de curs, astfel încât proiectele sunt rămase în urmă. La fel de grav e că s-au găsit cheltuieli neeligibile. Într-un proiect s-au făcut cheltuieli de personal neeligibile în valoare de 100.000 de lei. Acum, banii vor trebui returnaţi. E oficial, nu sunt zvonuri, din păcate...", spune actualul inspector general.

Angajări pe alese

Cum s-a ajuns aici? În loc să respecte procedurile care impuneau ca aşa-numiţii auditori externi şi responsabilii financiari ai proiectelor să fie selectaţi fie prin concursuri (dacă erau persoane fizice), fie prin licitaţii anunţate pe SEAP (dacă se angajau firme de contabilitate), Luca a ales pe cine a vrut el. Aşa se face că actele contabile ale proiectelor nu sunt recunoscute ca legale şi, implicit, nu sunt acceptate la plată de către autorităţile europene.

Simpla parcurgere a numelor celor implicaţi în proiectele POSDRU arată că, după ce Luca s-a pus manager, a avut grijă să-şi răsplătească şi colaboratorii din Inspectorat. Astfel, inspectorul general adjunct Nicolae Ungur a fost plătit ca expert specialist în educaţie, inspectoarea generală adjunctă Kery Hajnal ca ofiţer de marketing, jurista Ramona Bacter şi Raluca Şereş ca experţi, iar Florentina Crăciun ca expert în achiziţii publice.

Mai mult, Luca şi-a plasat într-un proiect şi pe propria nevastă, Adriana Luca, profesoară la Liceul Lucian Blaga, plătită cu 7.744 lei ca expert. Se pune, însă, serios problema incompatibilităţii între doi soţi, dintre care unul manager de proiect şi celălalt expert, ambii fiind bugetari, iar proiectul fiind derulat de o instituţie publică.

La ascunzătoare

Eventuala incompatibilitate, dar şi neconcordanţa din declaraţia de avere pe anul trecut a lui Dorel Luca, se pare că a stârnit şi interesul Agenţiei Naţionale de Integritate. Asta pentru că în vreme ce din documentele de la Inspectorat rezultă că fostul şef a încasat anul trecut din proiecte 142.916 lei, în declaraţia de avere postată pe site-ul Consiliului Local (al cărui membru a fost până la alegerile din 10 iunie, Luca şi-a trecut un venit din proiectele POSDRU de numai 23.088 lei.

BIHOREANUL a cerut oficial ANI o lămurire a acestui aspect, însă Agenţia nu a trimis niciun răspuns. Pe de altă parte, atât fostul inspector general cât şi soţia sa au preferat tot tăcerea. Deşi căutaţi cu insistenţă, atât la locul de muncă, cât şi prin telefon şi prin sms-uri (fiind informaţi concret cu privire la motiv), cei doi au refuzat orice reacţie. A fost, fireşte, opţiunea lor, doar că de multe ori, cum se spune, e şi tăcerea un răspuns. Uneori chiar asurzitor...

ŞANTAJIST PENTRU BĂSESCU
Dovedit, dar nepedepsit

Membru important al PDL, Dorel Luca a dovedit că ştie să mulţumească partidului care l-a promovat în funcţie, chiar şi cu riscul propriei libertăţi. BIHOREANUL (facsimil) a relatat că în decembrie 2009, în campania pentru alegerile prezidenţiale, însoţit de directorul Şcolii Generale din Brusturi, Andrei Tudorescu, şi de şeful Agenţiei de Protecţia Mediului, Călin Mocan (şi aceştia membri PDL), Luca a descins la şcoala din comună să-l "prelucreze" pe profesorul Cristian Hebriştean, care îndrăznise să dea note mici unor copii ai căror părinţi erau membri ori simpatizanţi ai partidului. În finalul discuţiei, Luca i-a cerut profesorului ca, dacă nu vrea "să-şi piardă pita", din notele de 3 date odraslelor de PDL-işti să facă note de 8, dar şi să promită că va vota cu Traian Băsescu.

Întregul episod a fost înregistrat cu telefonul mobil de dascălul şantajat, astfel că Parchetul Aleşd le-a întocmit dosar penal lui Tudorescu şi lui Luca, pentru "împiedicarea exercitării libere a dreptului de vot". În mai 2010, însă, ancheta a fost clasată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, care a dispus neînceperea urmăririi penale pe motiv că înregistrarea şantajului nu fusese realizată cu acordul judecătorilor. Ca şi cum, când mergea la şantaj, Luca ar fi avut interesul să-i anunţe pe magistraţi ca să-i poată face un flagrant în spiritul şi litera legii...